România nu are în prezent niciun plan pentru cheltuirea prefinanțării care îi revine prin planul național de redresare și reziliență (PNRR) și nici nu a demarat procedurile de implementare la nivel de instituții, avertizează fostul ministru al afacerilor europene Victor Negrescu, actualmente eurodeputat. Acesta mai punctează că vina aparține guvernanților concentrați pe întreținerea unei crize politice „fără soluții”.

„16 state europene utilizează deja fondurile din planurile de redresare, iar șansele României să dispună de vreun euro în acest an scad vertiginos confirmând ceea ce am spus încă de acum câteva luni. Vinovați pentru acest lucru sunt cei care au condus România în ultimul an, cei care nu au fost capabili să depună și să negocieze PNRR la timp și cei care au aruncat țara noastră într-o criză fără soluții. Problema pornește de la faptul că cei care conduc România nu au fost în stare să prezinte nici până astăzi un plan privind cheltuirea avansului, să amendeze mecanismul de implementare al PNRR așa cum a fost cerut de Comisia Europeană și partenerii sociali sau să demareze procedurile la nivel de instituții. Cu sau fără guvern, alte state au mișcat lucrurile. Ultima dovadă este Cehia care, în ciuda faptului că au trecut prin alegeri și că actualul executiv urmează a fi schimbat, au primit prima tranșă de 950 de milioane de euro. Doar la noi nu se poate”, avertizează fostul ministru al afacerilor europene, într-o postare pe Facebook.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată la 28 octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie. CID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie. 

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Comisia Europeană, în numele UE, a acordat astăzi Ucrainei o asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de 600 de milioane de euro. Aceasta este a doua și ultima tranșă din cadrul actualului program de AMF al Ucrainei, după ce prima tranșă de 600 de milioane EUR a fost acordată în decembrie 2020. Odată cu această plată, valoarea restantă a împrumuturilor acordate Ucrainei în cadrul multiplelor sale programe de AMF ajunge la 4,4 miliarde EUR, potrivit unui comunicat.

Această plată face parte din pachetul AMF de urgență în valoare de 3 miliarde EUR pentru zece parteneri din cadrul procesului de extindere și de vecinătate, care are ca scop să îi ajute să limiteze consecințele economice ale pandemiei COVID-19. Programul este o demonstrație concretă a solidarității UE cu partenerii săi pentru a răspunde la impactul economic al pandemiei COVID-19.

Plata se bazează pe evaluarea pozitivă a Comisiei cu privire la progresele înregistrate de autoritățile ucrainene în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de politică convenite în cadrul programului COVID-19 de asistență macrofinanciară. Ucraina a pus în aplicare toate cele opt angajamente de politică referitoare la gestionarea finanțelor publice, la guvernanță și la statul de drept, la îmbunătățirea climatului de afaceri, precum și la reformele sectoriale și la întreprinderile de stat.

De asemenea, Ucraina a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor convenite în cadrul programului asociat cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Este vorba, în special, de progresele legislative majore în domeniul judiciar. FMI și-a încheiat cu succes misiunea de evaluare a programului la 18 octombrie 2021.

Prin plata de astăzi, UE a finalizat șapte din cele 10 programe AMF din pachetul AMF COVID-19, în valoare de 3 miliarde EUR, și a plătit primele tranșe către toți partenerii.

Comisia continuă să colaboreze îndeaproape cu restul partenerilor săi AMF pentru punerea în aplicare la timp a programelor de politică convenite.

Alte 350 de concentratoare de oxigen din Olanda au ajuns luni la București ca parte a sprijinului în spiritul solidarității europene pe care statele UE îl furnizează României în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, după ce autoritățile române au activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Un exemplu concret de solidaritate europeană, a anunțat Reprezentanța Comisiei Europene în România, reluând motto-ul UE în lupta contra pandemiei: “Împreună suntem mai puternici!”

Sprijinul furnizat de țările de Jos a fost recepționat de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, în prezenței Ramonei Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

“Astăzi, prin intermediul Mecanismului UE de protecție civilă, au ajuns în România încă 350 de concentratoare de oxigen din Țările de Jos, pe lângă cele 200 deja livrate“, a declarat Ramona Chiriac.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 15.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 400 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare, cu peste 368.000 de persoane noi vaccinate la finele săptămânii trecute.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre, asistență pentru care președintele Klaus Iohannis le-a mulțumit, joi și vineri, omologilor săi din Consiliul European la summitul de toamnă al liderilor UE.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE.

Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

Cel mai recent, luni, premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat că Polonia va trimite o misiune medicală în România pentru a sprijini lupta împotriva COVID-19, în timp ce Serbia a donat României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum Italia, Slovacia, Republica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19 pentru a transporta echipamente de protecție din Coreea de Sud. De la autorizarea vaccinurilor Pfizer BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson, România a donat vaccinuri unui număr însemnat de state precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Tunisia, Egipt, Albania, Vietnam sau Coreea de Sud.

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre. “Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joia trecută.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.