Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul Victor Negrescu salută intrarea în vigoare a deciziei prin care România devine parte a Sistemului de Informații Schengen

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, salută intrarea în vigoare, la 1 august 2018, a Deciziei (UE) 934/2018 a Consiliului privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informații Schengen în Bulgaria și în România, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

FOTO: afacerieuropene.mae.ro

Sistemul de Informații Schengen reprezintă o bază de date electronică de interes polițienesc care permite autorităților competente din statele membre să coopereze în vederea menținerii ordinii publice și securității naționale pe teritoriul statelor membre, folosind informații comunicate prin intermediul acestui sistem. Începând cu 1 august 2018 autoritățile române pot transmite către Sistemul de Informații Schengen propriile semnalări privind cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte în scopul refuzării intrării sau șederii pe teritoriul Uniunii Europene și sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în același scop. De asemenea, decizia va permite derularea de consultări între autoritățile naționale din statele membre în ceea ce privește acest tip de semnalări.

„Datorită eforturilor substanțiale ale experților din domeniul afacerilor interne și protecției frontierelor, precum și ale demersurilor diplomatice întreprinse inclusiv de reprezentanții noștri pe lângă instituțiile europene, autoritățile din România aplică integral, începând cu 1 august 2018, prevederile acquis-ului Schengen în materia Sistemului de Informații Schengen. Prin implementarea acestei decizii, România își consolidează poziția de actor cu rol esențial în arhitectura de securitate a Uniunii Europene, contribuind încă o dată la consolidarea spațiului comun de liberă circulație, și demonstrând astfel deplina capacitate în a gestiona cerințele Schengen“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

Citiți și Încă un pas pentru aderarea la Spațiul Schengen. Începând de astăzi, România și Bulgaria devin parte a Sistemului de Informații Schengen (SIS). Ce înseamnă acest lucru?

Zona Schengen şi cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg şi Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. La 19 iunie 1990 a fost elaborată şi semnată convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe comune.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011). Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene din momentul aderării sale, în ianuarie 2007.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută în data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Donald Tusk, declarații de la Strasbourg privind „extensia flexibilă” în cazul Brexit: „De ambele părți ale canalului ne considerăm epuizați, dar nu încetez să visez la o Europă mai bună și unită”

Published

on

Foto Consilium

Corespondență din Strasbourg

Deputații au dezbătut marți în cadrul ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg „extensia flexibilă” a statutului de membru până la 31 octombrie și organizarea alegerilor europene în Regatului Unit. Atât Președintele Consiliului European, Donald Tusk, cât și Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut declarații. Această schimbare în programul sesiunii plenare s-a realizat ieri, luni, în prima zi de sesiune plenară.

„Sper ca Regatul Unit să folosească în cel mai bun mod posibil această prelungire. Consiliul așteaptă un mesaj clar din partea Regatului Unit”, a menționat președintele Consiliului European.

Consiliul a schimbat logica unei extinderi scurte, „am propus această schimbare pentru că vine cu avantaje, doar o prelungire lungă ne asigură că avem toate opțiunile, mai ales dacă poporul britanic dorește să rezgândească privind părăsirea Uniunii Europene.”, a adăugat Donald Tusk.

UE 27 nu a cedat în fața acestor anxietăti de la începutul procesului Brexit, Regatul Unit a fost responsabil, mulțumită acestui răgaz, mulți au căpătat certitudine.”

În această prelungire a procesului Brexit există și un dezavantaj. Regatul Unit va participa la alegerile europene, dacă nu se va ratifica un acord înainte de acestea. Însă, Donald Tusk a asigurat europarlamentarii britanici că „vor fi membrii cu drepturi deplinde, vorbesc despre asta aici, pentru că mă opun ideii ca Regatul Unit să fie tratat ca un stat de mâna a doua. De ambele părți ale canalului ne considerăm epuizați, dar nu este o scuză să scăpăm  de acest subiect doar pentru că am obosit, orice s-ar întâmpla suntem legați unii de alții și suntem prieteni apropiati.”

În discursul său din sesiunea plenară, Donald Tusk a făcut referire la comentariul adus din partea unui lider politic din cadrul Summitului de săptămâna trecută și anume „Să nu fim visatori”. „Astăzi, sunt gata să spun: e un moment greu și avem nevoie și de vise și de visători, nu putem să cedăm în fața fatalismului, nu încetez să visez la o Europă mai bună și unită.”

Emmanuel Macron a fost liderul politic care și-a asumat responsabilitatea blocării unei extinderi mai lungi privind Brexit. Preşedintele francez, cel care s-a opus unor discuții mai rapide și mai facile, a salutat joi acordul celor 27 la Bruxelles privind amânarea Brexitului pentru 31 octombrie ca fiind “cel mai bun compromis posibil”, care a “permis păstrarea unităţii celor 27”, scriu AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Citiți și: Liderii europeni acceptă amânarea Brexit până la cel târziu 31 octombrie 2019: ”Nu pierdeți timpul”. Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unui extinderi mai lungi în numele ”binelui colectiv”

Întregul discrus al președintelui Consiliului European, aici.

Continue Reading

#RO2019EU

UE a adoptat textul legislativ privind drepturile de autor. Statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern

Published

on

FOTO: European Commission

UE își modifică cadrul juridic în materie de drepturi de autor astfel încât acesta să fie adecvat scopului în mediul digital de astăzi. Consiliul a adoptat astăzi o directivă care modernizează dreptul UE existent în materie de drepturi de autor pentru a deschide calea către o veritabilă piață unică digitală. Noile norme asigură o protecție adecvată pentru autori și artiști, deschizând, totodată, noi posibilități de accesare și partajare online a conținutului protejat prin drepturi de autor în întreaga Uniune Europeană, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

”Sunt foarte bucuros că am obținut un text echilibrat, creând multiple oportunități pentru sectoarele creative din Europa, care vor prospera și vor reflecta mai bine diversitatea noastră culturală și alte valori comune europene, dar și pentru utilizatori, a căror libertate de exprimare pe internet va fi consolidată. Acesta este un punct de referință pentru dezvoltarea unei piețe unice digitale solide și funcționale.”

Valer Daniel Breaz, ministrul român al culturii și identității naționale

După semnarea și publicarea directivei în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern.

Reforma copyright-ului a fost adoptată în ciuda criticilor care arătau că va afecta liberul schimb de informaţii online. S-au pronunţat împotriva măsurilor preconizate şi furnizori de servicii online cum ar fi Wikipedia, Google şi YouTube, iar în Europa au avut loc manifestaţii în special contra articolului 13, care obligă platformele media sociale să se asigure în momentul publicării materialelor că nu sunt încălcate drepturile de autor.

Directiva abordează o gamă largă de chestiuni, care pot fi împărțite în trei categorii:

A) Adaptarea excepțiilor/limitărilor în materie de drepturi de autor la mediul digital și la cel transfrontalier
Directiva introduce excepții obligatorii de la drepturile de autor în scopul extragerii de text și de date, al activităților didactice online și al conservării și difuzării online a patrimoniului cultural.

B) Îmbunătățirea practicilor de acordare a licențelor pentru a se asigura un acces mai larg la conținut creativ
Directiva prevede norme armonizate care facilitează:

  • exploatarea operelor care au încetat să fie comercializate (opere aflate în afara circuitului comercial),
  • emiterea de licențe colective cu efecte extinse și
  • obținerea drepturilor pentru filme prin intermediul platformelor video la cerere.

C) Realizarea unei piețe funcționale a drepturilor de autor
Directiva introduce un nou drept pentru editorii de presă în ceea ce privește utilizarea online a publicațiilor lor de presă. Autorii operelor incluse în publicațiile de presă vor avea dreptul la o parte din veniturile obținute de editorii de presă rezultate din acest nou drept.

În ceea ce privește platformele de partajare de conținut online, care se bazează pe modelul de tip „conținut încărcat de utilizatori”, directiva clarifică cadrul juridic în care acestea funcționează. Aceste platforme vor trebui în principiu să obțină o licență pentru operele protejate prin drepturi de autor încărcate de utilizatori, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute în directivă. Prin urmare, titularii de drepturi vor putea negocia mai bine condițiile de exploatare a operelor lor online și vor fi remunerați pentru utilizarea online a conținutului lor de către aceste platforme. În același timp, directiva le permite utilizatorilor să genereze și să încarce în mod liber conținut, în scopuri precum citarea, critica, recenzia, realizarea de caricaturi, parodieri și pastișe. În acest sens, ea transformă aceste excepții, în prezent opționale pentru statele membre, în excepții obligatorii pentru acest tip specific de utilizare.

De asemenea, directiva consacră dreptul autorilor și al artiștilor interpreți sau executanți la o remunerație corespunzătoare și proporțională în momentul acordării de licențe sau al transferării drepturilor lor, introduce o obligație de transparență în ceea ce privește exploatarea operelor licențiate și un mecanism de ajustare a remunerațiilor, precum și un mecanism specific de soluționare alternativă a litigiilor. Aceste norme nu se aplică dezvoltatorilor de software.

Etapele următoare

După semnarea și publicarea directivei în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU: Țările UE au luat decizia instituirii unui ”Grup la nivel înalt de înțelepți” cu scopul de a analiza arhitectura financiară europenă pentru dezvoltare

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Consiliul Uniunii Europene, prezidat de către România, a adoptat marți o decizie de instituire a unui Grup la nivel înalt de înțelepți pentru arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Grupul va fi prezidat de Thomas Wieser și va fi alcătuit din 8 membri independenți. Acesta urmează să înainteze, până în octombrie 2019, un raport care va prezenta provocările și oportunitățile pentru raționalizarea modului în care sunt finanțate politicile de dezvoltare la nivelul UE și care va recomanda posibile opțiuni pentru reformarea cadrului existent.

Grupul are în special mandatul de a analiza toate instrumentele de dezvoltare existente gestionate de Comisie, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și de a stabili modalitățile de maximizare a valorii adăugate a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare, luând în considerare actualele organisme naționale și internaționale implicate.

Se preconizează că recomandările formulate de Grupul de înțelepți se vor baza pe: o evaluare a capacității sistemului actual de a realiza prioritățile UE în materie de acțiune externă și dezvoltare; o analiză a punctelor forte și a punctelor slabe respective ale tuturor instrumentelor și actorilor implicați; potențialul fiecărei instituții de a spori și mai mult implicarea sectorului privat și împrumuturile suverane.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending