Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul Victor Negrescu salută intrarea în vigoare a deciziei prin care România devine parte a Sistemului de Informații Schengen

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, salută intrarea în vigoare, la 1 august 2018, a Deciziei (UE) 934/2018 a Consiliului privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informații Schengen în Bulgaria și în România, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

FOTO: afacerieuropene.mae.ro

Sistemul de Informații Schengen reprezintă o bază de date electronică de interes polițienesc care permite autorităților competente din statele membre să coopereze în vederea menținerii ordinii publice și securității naționale pe teritoriul statelor membre, folosind informații comunicate prin intermediul acestui sistem. Începând cu 1 august 2018 autoritățile române pot transmite către Sistemul de Informații Schengen propriile semnalări privind cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte în scopul refuzării intrării sau șederii pe teritoriul Uniunii Europene și sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în același scop. De asemenea, decizia va permite derularea de consultări între autoritățile naționale din statele membre în ceea ce privește acest tip de semnalări.

„Datorită eforturilor substanțiale ale experților din domeniul afacerilor interne și protecției frontierelor, precum și ale demersurilor diplomatice întreprinse inclusiv de reprezentanții noștri pe lângă instituțiile europene, autoritățile din România aplică integral, începând cu 1 august 2018, prevederile acquis-ului Schengen în materia Sistemului de Informații Schengen. Prin implementarea acestei decizii, România își consolidează poziția de actor cu rol esențial în arhitectura de securitate a Uniunii Europene, contribuind încă o dată la consolidarea spațiului comun de liberă circulație, și demonstrând astfel deplina capacitate în a gestiona cerințele Schengen“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

Citiți și Încă un pas pentru aderarea la Spațiul Schengen. Începând de astăzi, România și Bulgaria devin parte a Sistemului de Informații Schengen (SIS). Ce înseamnă acest lucru?

Zona Schengen şi cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg şi Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. La 19 iunie 1990 a fost elaborată şi semnată convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe comune.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011). Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene din momentul aderării sale, în ianuarie 2007.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută în data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Coronavirus: Miniștrii sănătății ai Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, solicită facilitarea accesului statelor membre la echipamentele de protecție personală

Published

on

© European Union, 2014

Miniștrii sănătății din fiecare stat membru al Uniunii Europene s-au întâlnit în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului pentru a desfășura un schimb de opinii privind epidemia de coronavirus nou.

Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la măsurile suplimentare de urgență în materie de sănătate și au discutat soluții la provocările existente pentru a preveni răspândirea epidemiei în UE.

De asemenea, Consiliu a aprobat concluzii privind răspunsul UE la epidemia de coronavirus nou, potrivit comunicatului oficial.

Concluziile salută răspunsul eficient al Uniunii Europene la provocările datorate de noul coronavirus și îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru a consolida cooperarea lor.

De asemenea, miniștrii sănătății solicită Comisiei Europene să examineze modalitățile de a facilita accesul statelor membre la echipamentele de protecție personală și să evalueze consecințele amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial pentru disponibilitatea medicamentelor în Uniunea Europeană.

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Prima decizie UE privind criza din Orientul Mijlociu: Statele membre i-au dat un ”mandat puternic” lui Josep Borrell să înceapă eforturi diplomatice cu părțile implicate

Published

on

© European Union, 2020

Miniștrii afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene au căzut de acord ca Uniunea să se ”implice puterni pentru a evita alunecarea crizei din Orientul Mijlociu într-o situația fără control și i-au oferit un mandat lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, să se implice în eforturi diplomatice pentru a contribui la descaladare în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluții politice.

Miniștrii mi-au dat un puternic mandat să efectuez eforturi diplomatice cu toate părțile implicate pentru a contribui la descaladare în regiune”, a afirmat Borrell, după reuniunea extraordinară a miniștrilor afacerilor externe din țările UE privind situația din Orientul Mijlociu și în care Uniunea Europeană a fost criticată pentru reacția sa.

La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care miniștrii UE au discutat despre situația recentă din Irak, acolo unde Parlamentul și Guvernul au solicitat retragerea trupelor străine, iar Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat temporar misiunea de instruire a forțelor de securitate irakiene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a făcut apel la ”descaladare urgentă” și la ”reținere maximă”, având în vedere evoluțiile recente, declanșate de atacul iranian asupra ambasadei americane în Bagdad, eliminarea unui influent general iranian într-o operațiune americană și atacurile cu rachete ale Iranului împotriva unor baze militare în Irak unde sunt staționate forțe americane și ale Coaliției de luptă împotriva grupării stat Islamic.

Miniștrii de externe din țările UE au ”condamnat orice atac împotriva forțelor Coaliției” și au reiterat că lupta împotriva grupării Stat Islamic este o ”prioritate pentru UE”.

De asemenea, miniștrii de externe și-au reafirmat sprijinul pentru păstrarea acordului nuclear cu Iranul, descriindu-l drept un ”element cheie” în arhitectura de nonproliferare nucleară, în pofida apelului președintelui american ca țările europene implicate în acest acord – Franța, Germania și Marea Britanie – să denunțe rămășițele acestei înțelegeri.

În context, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat că Iranul trebuie să se conformeze angajamentelor sale pentru a evita încetarea acordului cu privire la programul său nuclear, variantă pe care el nu a exclus-o

“Suntem dornici să menţinem acest acord, dar pentru aceasta avem nevoie ca Iranul să-şi îndeplinească angajamentele” şi “să revină la o respectare totală a acordului fără întârziere”, a subliniat Borrell, potrivit AFP, în condițiile în care președintele Consiliului European Charles Michel i-a cerut președintelui iranian Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending