Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul Victor Negrescu salută intrarea în vigoare a deciziei prin care România devine parte a Sistemului de Informații Schengen

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, salută intrarea în vigoare, la 1 august 2018, a Deciziei (UE) 934/2018 a Consiliului privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informații Schengen în Bulgaria și în România, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

FOTO: afacerieuropene.mae.ro

Sistemul de Informații Schengen reprezintă o bază de date electronică de interes polițienesc care permite autorităților competente din statele membre să coopereze în vederea menținerii ordinii publice și securității naționale pe teritoriul statelor membre, folosind informații comunicate prin intermediul acestui sistem. Începând cu 1 august 2018 autoritățile române pot transmite către Sistemul de Informații Schengen propriile semnalări privind cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte în scopul refuzării intrării sau șederii pe teritoriul Uniunii Europene și sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în același scop. De asemenea, decizia va permite derularea de consultări între autoritățile naționale din statele membre în ceea ce privește acest tip de semnalări.

„Datorită eforturilor substanțiale ale experților din domeniul afacerilor interne și protecției frontierelor, precum și ale demersurilor diplomatice întreprinse inclusiv de reprezentanții noștri pe lângă instituțiile europene, autoritățile din România aplică integral, începând cu 1 august 2018, prevederile acquis-ului Schengen în materia Sistemului de Informații Schengen. Prin implementarea acestei decizii, România își consolidează poziția de actor cu rol esențial în arhitectura de securitate a Uniunii Europene, contribuind încă o dată la consolidarea spațiului comun de liberă circulație, și demonstrând astfel deplina capacitate în a gestiona cerințele Schengen“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

Citiți și Încă un pas pentru aderarea la Spațiul Schengen. Începând de astăzi, România și Bulgaria devin parte a Sistemului de Informații Schengen (SIS). Ce înseamnă acest lucru?

Zona Schengen şi cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg şi Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. La 19 iunie 1990 a fost elaborată şi semnată convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe comune.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011). Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene din momentul aderării sale, în ianuarie 2007.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută în data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL UE

Presiunile SUA asupra europenilor dau roade: Statele UE vor adopta o decizie prin care ”state terțe ar putea fi invitate în mod excepțional” să ai parte la proiecte ale apărării europene

Published

on

© US Mission to the EU/ Twitter

Statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut luni că un stat sterț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PESCO), Consiliul UE urmând să pregătească o decizie în acest sens ”cât mai devreme cu putință”.  

Poziția Consiliului vine astfel în întâmpinarea unor îngrijorări substanțiale de la Washington care a avertizat recent că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii europeni au recunoscut că ”un stat terț ar putea și ar trebui să ofere o valoare adăugată substanțială la proiectele PESCO, să contribuie la consolidarea PESCO și a PSAC și să îndeplinească angajamente mai ambițioase, cu respectarea deplină a principiului autonomiei decizionale a UE și a statelor sale membre”.

În acest context, Consiliul ”așteaptă cu interes adoptarea cât mai devreme cu putință a unei decizii a Consiliului privind condițiile generale în care state terțe ar putea fi invitate, în mod excepțional, să ia parte la anumite proiecte PESCO”, mai arată sursa citată.

În privința PESCO, Consiliul UE a încurajat țările UE să prezinte noi propuneri de proiecte până cel târziu la 31 iulie 2019.

De altfel, într-un interviu pentru Euractiv, publicat chiar luni în timpul reuniunii Consiliului UE de la Luxemburg, ambasadorul SUA la Uniunea Europeană a transmis că țara sa a primit ”semnale contradictorii” privind implicarea unei țări terțe și s-a referit îndeosebi la componenta de cercetare și dezvoltare în materie de apărare.

”Am primit semnale că participarea țărilor terțe – și mă refer la finanțare pentru cercetare și dezvoltare – în proiecte europene va fi problematică. Și când spunem țări terțe, vorbim în realitate de Statele Unite. Da, sunt și alte țări implicate, dar Statele Unite sunt principala țara care colaborează cu Uniunea Europeană în SUA. Vrem ca firmele noastre să fie tratate la fel în Europa cum sunt tratate companiile europene în Statele Unite – nu mai bine, nu mai rău”, a afirmat Gordon Sondland.

Atât poziția Consiliului UE, cât și cea a SUA, apar și în contextul în care Franța, Germania și Spania au semnat, luni, la un acord-cadru pentru construirea noului avion de luptă european al viitorului (SCAF), proiect etalon al apărării europene, prevăzut să devină operaţional în 2040.

Pe de altă parte, miniștrii de Externe și cei Apărării din țările UE au adoptat concluzii privind securitatea și apărarea în contextul Strategiei globale a UE care pun accentul și pe misiunile și operațiile politicii de securitate și apărare comune, PESCO, Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, Fondul European de Apărare, cooperarea cu NATO, contracararea amenințărilor hibride și mobilitatea militară.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

CONSILIUL UE

Înaltul Reprezentant Federica Mogherini: UE salută soluția pașnică de la Chișinău. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să păstreze direcția reformelor

Published

on

Uniunea Europeană va rămâne foarte vigilentă și va monitoriza atent următorii pași pe care-i vor face autoritățile de la Chișinău pentru implementarea reală a reformelor, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, după reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg.

„A fost mereu clar pentru noi ce trebuie de făcut pentru a avea sprijinul total al UE, inclusiv cel financiar: implementarea Acordului de Asociere, agenda de reformare a ţării nu pentru asta cere UE, dar din cauza aspiraţiilor poporului moldovean de a vedea realizate aceste reforme. Salutăm faptul că s-a găsit o soluţie paşnică pentru criză. Transmitem un mesaj de angajament, prin vizita comisarului Hahn. Şi un mesaj de abordare aprofundată că vom monitoriza atent paşii următori, dar că angajamentele pe care autorităţile şi le-au anunţat vor fi realizate şi cum va evolua situaţia. Vom rămâne foarte vigilenți și îi îndemnăm pe prietenii din Republica Moldova să rămână angajați pozitivi și concret pe direcția de realizare a agendei de reforme, cred că țara așteaptă asta de mult timp”, a spus Mogherini, potrivit deschide.md.

Șefa diplomației europene a subliniat că pentru a avea susținerea UE, inclusiv cea financiară, Chișinăul trebuie să implementeze Acordul de Asociere și să îndeplinească agenda de reforme.

Federica Mogherini a făcut aceste precizări în condițiile în care situația din Republica Moldova s-a aflat pe agenda reuniunii Consiliului.

Transferul pașnic al puterii a fost salutat anterior și de comisarul pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn.

Continue Reading

#RO2019EU

Țările UE își reafirmă poziția referitoare la Marea Neagră: Nerecunoașterea anexării ilegale a Crimeei, fundamentală pentru abordarea UE privind cooperarea regională în zona Mării Negre

Published

on

© EU Council

Miniștrii de Externe din țările membre ale Uniunii Europene și-au reafirmat luni angajamentul pentru prosperitatea, stabilitatea și cooperarea regională în zona Mării Negre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Într-o reuniune ce a avut loc la Luxemburg și prezidată de Înaltul Reprezentant Federica Mogherini, Consiliul UE și-a reiterat ”angajamentul de lungă durată de a promova prosperitatea, stabilitatea și reziliența în zona Mării Negre”. De altfel, plasarea Mării Negre pe agenda Uniunii Europene este regăsită și în programul de lucru al președinției României la Consiliul UE, context în care Bucureștiul a pledat pentru reafirmarea relevanței politică a Mării Negre pe agenda europeană, printr-un nou impuls acordat implicării sporite a UE în proiecte de cooperare sectoriale, pe baza unei agende maritime comune a regiunii. 

În concluziile sale, Consiliul UE subliniază, de asemenea, importanța strategică tot mai mare a zonei Mării Negre pentru UE și solicită o implicare mai puternică a UE în cooperarea regională, având la bază inițiativa Sinergia Mării Negre.

În special, miniștrii au subliniat importanța valorificării noilor oportunități de dezvoltare economică, reziliență și conectivitate în regiune și în afara acesteia.

Consiliul rămâne în continuare preocupat de provocările în materie de securitate din regiunea Mării Negre.

În acest context, acesta reiterează faptul că respectarea dreptului internațional, inclusiv a principiilor independenței, suveranității și integrității teritoriale, a Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, inclusiv a libertății de navigație, precum și respectarea deciziilor politice ale UE și a politicii sale de nerecunoaștere în ceea ce privește anexarea ilegală a Crimeei, sunt fundamentale pentru abordarea UE privind cooperarea regională în zona Mării Negre.

Concluziile integrale sunt disponibile aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending