Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Minisummit fără succes la Bruxelles: Șase prim-miniștri europeni au ”identificat provocări” în negocierile pentru numirea viitorului președinte al Comisiei Europene

Published

on

©️ European Parliament

Minisummitul dintre cei șase prim-miniștri europeni reprezentanți ai celor trei mari familii politice de la nivelul UE destinat identificării unui compromis pentru viitori șefi ai instituțiilor UE s-a încheiat vineri seară la Bruxelles fără progrese notabile, cu trei săptămâni înainte ca liderii europeni să se reunească pentru Consiliul European la care este așteptată o propunere concretă în acest sens.

Cina găzduită de premierul Belgiei cu scopul impulsiona negocierile încordate de departajare a pretendenţilor la cele mai înalte funcţii din UE ”a fost constructivă”, însă ”au fost identificate provocări”, relatează Politico Europe.

Procesul în sine, unul în premieră, este o metodă informală pe care liderii europeni au decis-o la Summitul din 28 mai, și anume ca șase lideri naționali, câte doi din fiecare familie politică majoră – PPE, PES și ALDE, să identifice căi de compromis pentru desemnarea, în principal, a viitorului președinte al Comisiei Europene, poziția asupra căreia există cea mai mare dificultate în tratative și a cărei ulterioară deblocare ar deschide calea spre o înțelegere mai rapidă pentru celelalte funcții: președintele Consiliului European, președintele Parlamentul European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, nefiind ignorată în negocieri nici poziția de președinte al Băncii Centrale Europene, chiar dacă această numire ar trebui să fie una ”independentă politic”.

Minisummit încheiat cu o declarație fadă

Obiectivul reuniunii informale a fost acela al unui schimb de părere între principalele familii politice reprezentate în Consiliul European asupra viitoarelor priorități ale Uniunii Europene. Reuniunea a fost constructivă, a existat convergență asupra elementelor de pe agenda strategică. Provocări au fost identificate”, se arată într-o declarație comună semnată de premierii liberali Charles Michel (Belgia) și Mark Rutte (Olanda), premierii social-democrați Pedro Sanchez (Spania) și Antonio Costa (Portugalia) și prim-miniștrii din partea popularilor europeni Andrej Plenkovic (Croația) și Krišjānis Kariņš (Letonia).

Conform comunicatului, cei şase premieri au convenit “să consulte propria familie politică şi să rămână în contact strâns unii cu alţii”.

Cei șase reprezintă cele mai mari familii politice europene din Parlamentul European în urma alegerilor din 23-26 mai, ale căror rezultate modifică în premieră balanța de putere la nivelul hemiciclului, PPE (179 de mandate) și S&D (153) având nevoie de un al treilea grup politic (fie ALDE – 106 mandate, fie Verzii – 74) pentru a forma o majoritate în jurul unui candidat pentru șefia Comisiei Europene. În egală măsură, nici PPE și nici S&D nu pot forma separat o majoritate cu celelalte familii politice fără a fi nevoie să implice în această coaliție forțe eurosceptice și populiste.

Viitorul președinte al Comisiei Europene, ”felul principal” al dineului. Sau ”ultima cină pentru Spitzenkandidat”

AFP notează că “felul principal” al dineului informal de vineri a fost succesiunea la postul de preşedinte al Comisiei Europene, deţinut în prezent de Jean-Claude Juncker, scrie Agerpres. Pe de altă parte, Politico Europe relatează că reuniunea de vineri a fost ”ultima cină pentru Spitzenkandidaten”, cu referire la faptul că marile familii politice înregistrează o dificultate în a întruni un consens pentru a pune în aplicare acest proces prin care candidatul familiei politice ce câștigă alegerile europene să devină viitorul președinte al Comisiei Europene.

PPE, partidul care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament și care revendică poziția de lider al Comisiei pentru candidatul său Manfred Weber, a profitat de două ocazii politice ulterioare alegerilor pentru a-și reafirma poziția. Mai întâi, șefii de stat sau de guvern din PPE (între care Angela Merkel și Klaus Iohannis), reuniți în ajunul Consiliului European din 28 mai, și-au reconfirmat susținerea pentru Manfred Weber, pentru ca ulterior acesta să fie reales lider al grupului PPE din Parlamentul European, într-o nouă dovadă de sprijin politic. Deși continuă să dețină și cele mai multe poziții la masa Consiliului European – 8 lideri naționali – și popularii europeni sunt descurajați de căderea guvernului lui Sebastian Kurz în Austria, dar și de jocul politic incert pe care îl practică premierul maghiar Viktor Orban, al cărui partid a fost suspendat din forurile PPE. În schimb, popularii europeni dau semnale că nu sunt dispuși să piardă din mână președinția Comisiei Europene, însă sunt deschiși la negociere pentru celelalte poziții.

De cealaltă parte, socialiștii europeni nu dau semnale să renunțe la candidatura lui Frans Timmermans pentru fotoliul de președinte al Comisiei Europene, fiind relativ încurajați și de victoriile social-democrate la alegerile din Finlanda și din Danemarca, care au reechilibrat balanța de putere în Consiliul European. Astfel, la Consiliul European din iunie, socialiștii europeni ar putea fi reprezentanți de 7 lideri naționali, în defavoarea liberalilor, care de la 8 lideri vor fi reprezentați de 6.

În ce-i privește pe liberali și pe președintele francez Emmanuel Macron, aceștia se opun unei legături automate între rezultatele alegerilor europene și persoana desemnată să devină viitorul președinte al Comisiei Europene. Emmanuel Macron se manifestă critic la adresa lui Manfred Weber, pe care îl vede lipsit de ”experiență” întrucât nu a deținut nicio funcție de top guvernamentală de-a lungul carierei sale politice, germanul fiind până în prezent doar parlamentar și lider al grupului PPE, dar fără experiență executivă. De altfel, noua alianță a liberalilor europeni și a partidului lui Emmanuel Macron a respins ideea promovării unui Spitzenkandidat, ALDE și En Marche venind în campanie cu o echipă condusă de comisarul european Margrethe Vestager și cu liderul liberalilor din PE, Guy Verhofstadt.

Ce urmează? Trei date cheie: 12 iunie, 20-21 iunie și (?) 30 iunie (?)

Procesul informal început vineri între cei șase prim-miniștri nu substituie mandatul pe care președintele Consiliului European, Donald Tusk, l-a primit pe 28 mai de la șefii de stat sau de guvern. Acesta prevede un dialogul instituțional și politic prin care Tusk să negocieze, în numele Consiliului European un ”pachet de patru nume” pentru funcțiile menționate, ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

Pe de altă parte, mesajul politic care a însoțit acest anunț al lui Donald Tusk a fost unul care reliefează dificultatea negocierilor dintre Consiliul European și Parlamentul European, în prima instituție neexistând consens pentru susținerea procedurii Spitzenkandidat, în vreme ce Parlamentul și-a reafirmat deja susținerea pentru această procedură pe care o argumentează drept ”democratică” ca legătură între voturile cetățenilor și cei desemnați să-i reprezinte pe europeni.

Consiliul European își va exercita rolul în alegerea președintelui Comisiei, adică – în conformitate cu tratatele – nu poate exista un automatism. În același timp, nimeni nu poate fi exclus: a fi un candidat principal (n.r. – Spitzenkandidat) nu este o descalificare, ci, dimpotrivă, poate crește șansele. Tratatul este clar: Consiliul European trebuie să propună, iar Parlamentul European trebuie să aleagă. Prin urmare, viitorul președinte al Comisiei trebuie să aibă sprijinul majorității calificate în cadrul Consiliului European și al majorității membrilor Parlamentului European”, a spus Tusk, la 28 mai, exprimându-și speranța că la summitul Consiliului European din iunie va exista ”claritate cu privire la aceste poziții”.

Separat, liderii celor mai mari grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D, ALDE și Verzii – au adoptat miercuri o declarație comună referitoare la noul program al Comisiei Europene pe care îl consideră drept un ”fundament” în raport cu care noul președinte al Comisiei Europene trebuie să se angajeze pentru a obține ”o majoritate largă și stabilă” în Parlamentul European.

Declarația, semnată de Manfred Weber (PPE), Udo Bullmann (S&D), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller și Philippe Lamberts (Verzii), reprezintă un acord comun asupra unui proces politic care are drept scop definirea unei ”ambiții comune pentru următoarea perioadă legislativă”.

Cele patru grupuri pro-europene, care vor totaliza peste 500 de eurodeputați în noul Parlament European, vor demara discuțiile la data de 12 iunie cu scopul de a finaliza înainte de viitorul Consiliu European, din 20-21 iunie.

Nu în ultimul rând, posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni de la 1 iulie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Financial Times: Klaus Iohannis, printre favoriți în cursa pentru funcția de președinte al Consiliului European

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis se află pe o listă restrânsă de lideri favoriți să îi succeadă lui Donald Tusk și să devină următorul președinte al Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană. Surse europene au explicat pentru CaleaEuropeană.ro că negocierile privind numirile în pozițiile de top la nivel european sunt complicate, având în vedere noile realități politice după alegerile europene.

Numele șefului statului, afiliat familiei politice a popularilor europeni, apare alături de cele ale prim-miniștrilor liberali din Belgia și Luxemburg, Charles Michel și Xavier Bettel sau a prim-ministrului social-democrat din Portugalia, Antonio Costa, într-un amplu material Financial Times dedicat cursei politice pentru a ocupa pozițiile de vârf ale instituțiilor UE în urma alegerilor europene.

Numele lui Klaus Iohannis este menționat o singură dată, așa cum reiese și din imaginea alăturată.

Articolul Financial Times apare cu o săptămână înainte de summitul Consiliului European din 20-21 iunie, acolo unde liderii UE sunt așteptați fie să găsească un compromis pentru președinția celor mai importante instituții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană -, precum și pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

Surse europene: Este greu de imaginat că PPE va putea păstra și poziția de președinte al Comisiei Europene și pe cea de președinte al Consiliului European

Surse europene au explicat pentru CaleaEuropeană.ro că negocierile pentru a ocupa pozițiile de top în aceste instituții sunt complicate prin prisma noii arhitecturi politice și a balanței de putere, atât din Consiliu, cât și din Parlamentul European.

În hemiciclu, PPE (179 membri) și S&D (152 membri) nu mai pot genera o majoritate (minim 376 de eurodepuți) fără implicarea unui cel puțin al treilea grup politic, fie noul grup Renew Europe format din ALDE, partidul lui Emmanuel Macron și Alianța USR PLUS din România, fie Verzii.

Un compromis, deși dezirabil la summitul de săptămâna viitoare, pare greu de anticipat. La summitul din 28 mai, liderii europeni i-au încredințat lui Donald Tusk mandatul de a demara discuții politice și instituționale pentru ”un pachet de patru nume” vizând funcțiile de președinți ai Comisiei Europene, Consiliul European, Parlamentului European și poziția de Înalt Reprezentant și ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

În cazul în care PPE obține funcția de președinte al Comisiei Europene, atunci ar putea ceda poziția de președinte al Consiliului European. Este greu de imaginat că PPE va putea păstra și poziția de președinte al Comisiei Europene și pe cea de președinte al Consiliului European. Dacă negocierile pentru Comisia Europeană se complică pentru PPE, atunci situația ar putea arăta diferit. La nivelul Consiliului European, cutuma este ca un actual sau fost șef de stat sau de guvern să fie cel numit în funcția de președinte”, au explicat sursele citate.

Dintre numele vehiculate de Financial Times, președintele Klaus Iohannis este singurul afiliat PPE-ului, în condițiile în care Angela Merkel a respins orice speculații cu privire la un potențial scenariu ca ea să devină liderul unei instituții UE. Mai mult, anterior summitului din 28 mai, liderii PPE l-au aplaudat și felicitat pe președintele Klaus Iohannis pentru ”succesul referendumului privind statul de drept”.

În prezent, toate cele trei instituții de top din UE – Comisia, Parlamentul și Consiliul European – sunt conduse de lideri din partea popularilor europeni, însă situația nu va arăta la fel în condițiile noii majorități politice din Europa.

Dincolo de faptul că PPE și S&D nu mai pot forma o majoritate bipartizană, mai mulți lideri europeni în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, care a investit mult capital politic în crearea grupului Renew Europe, nu sunt de acord ca Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, să fie numit în fruntea executivului de la Bruxelles, criticând deopotrivă procedura Spitzenkandidaten și lipsa de experiență la nivel înalt a lui Weber, care nu a deținut nicio funcție guvernamentală.

PPE, partidul care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament și care revendică poziția de lider al Comisiei pentru candidatul său Manfred Weber, a profitat de două ocazii politice ulterioare alegerilor pentru a-și reafirma poziția. Mai întâi, șefii de stat sau de guvern din PPE (între care Angela Merkel și Klaus Iohannis), reuniți în ajunul Consiliului European din 28 mai, și-au reconfirmat susținerea pentru Manfred Weber, pentru ca ulterior acesta să fie reales lider al grupului PPE din Parlamentul European, într-o nouă dovadă de sprijin politic. Mai mult, popularii europeni dau semnale că nu sunt dispuși să piardă din mână președinția Comisiei Europene, însă sunt deschiși la negociere pentru celelalte poziții.

Subiectul acestor numiri va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni începând cu data de 2 iulie.


Ce spune Tratatul de la Lisabona în privința numirii președintelui Comisiei Europene?

Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul de la Lisabona, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.


Care este rolul președintelui Consiliului European, poziție pentru care Klaus Iohannis se numără printre favoriți

Până în prezent, Consiliul European, instituție de jure a Uniunii Europene ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a avut doi președinți, Herman van Rompuy (2009-2014) și Donald Tusk (2014-prezent), ambii membri ai Partidului Popular European. Potrivit cutumei, șeful Consiliului European este numit din rândul șefilor de stat sau de guvern.

Președintele Consiliului European este ales de Consiliul European cu majoritate calificată. Acesta este ales pentru un mandat de 2,5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. În conformitate cu practica stabilită, președinția asigurată prin rotație se ocupă de coordonarea procesului electoral. În timpul Consiliului European în care se discută despre alegerea președintelui, respectiva parte a reuniunii este prezidată de șeful de stat sau de guvern care reprezintă Președinția. Președintele nu poate deține în același timp o funcție la nivel național.

Rolul Președintelui este prevăzut la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană(TUE). În special, președintele Consiliului European are următoarele responsabilități: – să prezideze reuniunile Consiliului European și să impulsioneze lucrările acestuia; – să asigure pregătirea reuniunilor Consiliului European și continuitatea lucrărilor acestuia, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor formațiunii Afaceri Generale a Consiliului; – să acționeze pentru facilitarea coeziunii și a consensului în cadrul Consiliului European; – să prezinte Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European.

Președintele Consiliului European asigură, de asemenea, reprezentarea externă a UE la nivel de șefi de stat sau de guvern: – în ceea ce privește chestiunile legate de politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care contribuie la punerea în aplicare a PESC și la asigurarea unității, coerenței și eficacității acesteia; – la summiturile internaționale, de obicei, alături de președintele Comisiei Europene.


Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, glume pe seama președintelui Consiliului European, Donald Tusk: Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă

Published

on

©️ EU Council

Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă, a glumit Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, la adresa prietenului său Donald Tusk, președintele Consiliului European, într-un interviu acordat Politico Europe în care a vorbit despre moștenirea sa politică după cinci ani în fruntea executivului european.

Referindu-se la relațiile interinstituționale, Juncker a recunoscut că ar fi preferat funcția de președinte al Consiliului European, unde ar fi putut face compromisuri pentru a lua decizii finale, mai degrabă decât să propună inițiative, și anume rolul Comisiei. Acesta nu a ratat să glumească pe seama lui Donald Tusk, pe care îl consideră prietenul său, pentru că deține un loc de muncă part-time.

Ca președinte al Comisiei, nu ești cel care va decide în cele din urmă, este Consiliul de Miniștri [acum numit Consiliul UE], este Consiliul European“, a spus Juncker.

El a adăugat: “Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă. Președinte al Comisiei? Asta înseamnă 18 ore pe zi. Președinte al Consiliului European? mai puțin, să spunem”.

Este cunoscut faptul că Juncker a propus o fuziune a celor două poziții – de președinte al Comisiei Europene și de președinte al Consiliului European – prin numirea aceleiași persoane în fruntea ambelor instituții, pentru o mai bună funcționare interinstituțională a Uniunii Europene, precizând că situația actuală, cea în care el și Donald Tusk sunt prieteni, ar putea să nu fie valabilă pentru alți lideri.

Citiți și Jean-Claude Juncker, interviu inedit despre moștenirea sa politică. Ce îl sfătuiește pe succesorul său în fruntea Comisiei Europene, poziție în schimbul căreia ar fi preferat-o pe cea de președinte al Consiliului European

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron crede că Europa are nevoie de personalități puternice: Aș susține-o pe Angela Merkel dacă ea vrea să devină președintele Comisiei Europene

Published

on

©️ Bundesregierung

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu acordat marţi RadioTeleviziunii elveţiene (RTS) că el ar susţine-o pe cancelarul german Angela Merkel dacă aceasta ar candida pentru a-i succede lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, informează Reuters.

“Europa are nevoie de feţe noi, de personalităţi puternice, ea are nevoie de oameni care au o credibilitate personală şi competenţe pentru a umple posturile care le aparţin”, a declarat şeful statului francez într-un interviu acordat cu ocazia sosirii sale la Geneva pentru festivităţile prilejuite de împlinirea de 100 de ani de la fondarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii OIM, evenimente la care a luat parte alături de șefa guvernului de la Berlin.

Întrebat despre cancelarul german, el a răspuns: “Nu vreau să mă angajez pentru Angela Merkel pentru care am multă prietenie. Dacă ea ar vrea să devină preşedinta Comisiei Europene, eu aş susţine-o“, a spus el, citat de Agerpres.

Trebuie precizat faptul că numele Angelei Merkel pentru a ocupa o poziție de top la Bruxelles – fie președinte al Comisiei Europene, fie președinte al Consiliului European – a fost vehiculată intens în ultima perioadă. Mai întâi, Jean-Claude Juncker a precizat că aceasta este ”foarte calificată” pentru o funcție europeană la cel mai înalt nivel, iar apoi presa a relatat că Merkel a fost curtată de liderii europeni la Summitul informal de la Sibiu cu propuneri similare. Cu toate acestea, Merkel a pus capăt acestor speculații, precizând că nu este ”disponibilă pentru nicio funcție politică, nici măcar în Europa”.

Emmanuel Macron se opune, în schimb, candidatului susținut de Angela Merkel

Bineînţeles pentru că eu cred că trebuie cineva puternic“, a subliniat Macron, cel care este principalul opozant al unei legături automate între rezultatele alegerilor europarlamentare și desemnarea candidatului cap de listă al familiilor politice europene.

“Cred că Europa are nevoie de noi chipuri şi figuri puternice, deci e nevoie personalităţi care să poată să aibă aceste calităţi”, mai arătat preşedintelui francez, deși acesta este un critic solid al candidatului PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, puternic susținut de Angela Merkel.

Macron pe care îl vede lipsit de ”experiență” întrucât nu a deținut nicio funcție de top guvernamentală de-a lungul carierei sale politice, germanul fiind până în prezent doar parlamentar și lider al grupului PPE. După summitul din 28 mai însă, Angela Merkel, care a participat la încheierea campaniei electorale a lui Manfred Weber, și-a refirmat sprijinul pentru candidatura acestuia din urmă și a subliniat importanţa de a conduce negocierile într-o atmosferă de respect pentru a păstra capacitatea UE de a lua decizii în viitor.

Citiți și Minisummit fără succes la Bruxelles: Șase prim-miniștri europeni au ”identificat provocări” în negocierile pentru numirea viitorului președinte al Comisiei Europene

Negocierile asupra posturilor-cheie din Uniunea Europeană – preşedinţiile Comisiei, Consiliului European, Parlamentului European şi postul de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe, nefiind ignorată în negocieri nici poziția de președinte al Băncii Centrale Europene, chiar dacă această numire ar trebui să fie una ”independentă politic” – au început la Consiliul European din 28 mai în urma alegerilor europene.

Atunci, liderii europeni l-au mandatat pe președintele Consiliului European Donald Tusk să înceapă discuțiile politice și instituționale cu Parlamentul European prin care să negocieze, în numele Consiliului European, un ”pachet de patru nume” pentru funcțiile menționate, ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

Subiectul va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni de la 1 iulie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending