Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la faptul că „Executivul European ar fi blocat a doua tranșă de bani din PNRR-ul României”, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) face, vineri, precizarea că cererea II de plată nu este în niciun pericol, iar evaluarea documentației transmise spre validare urmează parcursul procedural firesc prevăzut în prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European si al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Cererea de plată numărul II a fost transmisă către Comisia Europeană în data de 15 decembrie 2022 și are o valoare de 3.227.690.000 EUR (2.147.490.000 EUR – sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 – sprijin sub formă de împrumut) și a cuprins documentația de realizare a unui număr de 51 de ținte și jaloane aferente trimestrelor I și II ale anului 2022.

„Toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor aferente, precum și completările solicitate de către Comisia Europeană în procesul de validare a țintelor și jaloanelor, au fost transmise în termenele indicate. În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un Stat Membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor aferente Cererii de plată, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, dar și în cazul altor State Membre. În vederea clarificării tuturor aspectelor necesare, Guvernul României, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va continua în următoarea perioadă să răspundă prompt, împreună cu toți coordonatori de reformă și investiții tuturor cererilor de clarificări ce pot apărea din partea Comisiei Europene”, transmite MIPE într-un comunicat.

Totodată, ministerul menționează că,, în anumite situații, în cazul țintelor și jaloanelor, există aspecte care au diferite interpretări în funcție de perspectiva din care sunt analizate. De aceea, anumite situații se pot clarifica deseori prin schimburi de corespondență cu Comisia Europeană sau prin reuniuni tehnice care implică atât reprezentații CE, cât și ai ministerelor de resort implicate în implementarea reformelor și investițiilor aferente PNRR.

„Guvernul României se bucură de un parteneriat solid cu Executivul European, caracterizată de același deziderat: implementarea Programului fără inadvertențe. Dat fiind interesul strategic național pentru atragerea fondurilor europene din cadrul PNRR, mizăm pe sprijinul instituțiilor mass-media de a furniza informații corecte, spre buna informare a opiniei publice și din respect pentru munca tuturor actorilor implicați, astfel încât să NU fie creată o imagine deluzorie asupra unei proceduri de lucru normale ce include analizarea a peste 3.000 de documente”, mai precizează MIPE.

Instituția responsabilă cu gestionarea fondurilor europene oferă în permanență sprijin celor responsabili în implementarea proiectelor, pentru îndeplinirea calendarului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

„România este printre primele care au depus deja două cereri de plată, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o construcție complexă, cu peste 500 de jaloane și ținte, iar sistemul instituțional de gestionare a reformelor și investițiilor gândit la momentul elaborării planului implică 16 instituții care nu aveau în responsabilitate activitatea de gestionare a fondurilor europene. Anul 2022 a fost marcat de crearea și pregătirea structurilor de specialitate, în paralel cu indeplinirea și realizarea tututor angajamentelor asumate. Procesul de lucru cu reprezentanții Comisiei Europene cu toate structurile implicate este unul dinamic și implică un rodaj, în exercițiul de a răspunde tuturor exigențelor privind gestionarea fondurilor europene”, explică MIPE.

De altfel, Comisia Europeană a clarificat miercuri, 15 februarie, că tranșa de bani aferentă celei de-a doua cereri de plată din PNRR nu s-a amânat, aceasta fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul serviciilor sale. Institiția a mai specificat că reforma pensiilor speciale, jalon din PNRR, nu este cuprinsă în cea de-a doua cerere de plată, ci va fi înglobată în cea de-a treia cerere de plată. Precizările Bruxelles-ului au venit pe fondul afirmațiilor postate de fostul președinte PNL, Florin Cîțu, pe pagina de Facebook, care atrăgea atenția că cea de-a doua tranșă din PNRR întârzie și că, potrivit acestuia „trebuie să ne luăm adio de la acești bani la cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu”.

Potrivit sursei citate, procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape:

I. Avizarea inter-servicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar.

II. Transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN.

III. Aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene – ECOFIN.

Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie 2022 Comisiei Europene cea de-a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an și va fi însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.