Connect with us

ROMÂNIA

MIPE: Cererea de plată numărul II din PNRR nu este blocată de Comisia Europeană. Documentația transmisă spre validare urmează parcursul procedural firesc

Published

on

© MIPE

Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la faptul că „Executivul European ar fi blocat a doua tranșă de bani din PNRR-ul României”, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) face, vineri, precizarea că cererea II de plată nu este în niciun pericol, iar evaluarea documentației transmise spre validare urmează parcursul procedural firesc prevăzut în prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European si al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Cererea de plată numărul II a fost transmisă către Comisia Europeană în data de 15 decembrie 2022 și are o valoare de 3.227.690.000 EUR (2.147.490.000 EUR – sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 – sprijin sub formă de împrumut) și a cuprins documentația de realizare a unui număr de 51 de ținte și jaloane aferente trimestrelor I și II ale anului 2022.

„Toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor aferente, precum și completările solicitate de către Comisia Europeană în procesul de validare a țintelor și jaloanelor, au fost transmise în termenele indicate. În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un Stat Membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor aferente Cererii de plată, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, dar și în cazul altor State Membre. În vederea clarificării tuturor aspectelor necesare, Guvernul României, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va continua în următoarea perioadă să răspundă prompt, împreună cu toți coordonatori de reformă și investiții tuturor cererilor de clarificări ce pot apărea din partea Comisiei Europene”, transmite MIPE într-un comunicat.

Totodată, ministerul menționează că,, în anumite situații, în cazul țintelor și jaloanelor, există aspecte care au diferite interpretări în funcție de perspectiva din care sunt analizate. De aceea, anumite situații se pot clarifica deseori prin schimburi de corespondență cu Comisia Europeană sau prin reuniuni tehnice care implică atât reprezentații CE, cât și ai ministerelor de resort implicate în implementarea reformelor și investițiilor aferente PNRR.

„Guvernul României se bucură de un parteneriat solid cu Executivul European, caracterizată de același deziderat: implementarea Programului fără inadvertențe. Dat fiind interesul strategic național pentru atragerea fondurilor europene din cadrul PNRR, mizăm pe sprijinul instituțiilor mass-media de a furniza informații corecte, spre buna informare a opiniei publice și din respect pentru munca tuturor actorilor implicați, astfel încât să NU fie creată o imagine deluzorie asupra unei proceduri de lucru normale ce include analizarea a peste 3.000 de documente”, mai precizează MIPE.

Instituția responsabilă cu gestionarea fondurilor europene oferă în permanență sprijin celor responsabili în implementarea proiectelor, pentru îndeplinirea calendarului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

„România este printre primele care au depus deja două cereri de plată, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o construcție complexă, cu peste 500 de jaloane și ținte, iar sistemul instituțional de gestionare a reformelor și investițiilor gândit la momentul elaborării planului implică 16 instituții care nu aveau în responsabilitate activitatea de gestionare a fondurilor europene. Anul 2022 a fost marcat de crearea și pregătirea structurilor de specialitate, în paralel cu indeplinirea și realizarea tututor angajamentelor asumate. Procesul de lucru cu reprezentanții Comisiei Europene cu toate structurile implicate este unul dinamic și implică un rodaj, în exercițiul de a răspunde tuturor exigențelor privind gestionarea fondurilor europene”, explică MIPE.

De altfel, Comisia Europeană a clarificat miercuri, 15 februarie, că tranșa de bani aferentă celei de-a doua cereri de plată din PNRR nu s-a amânat, aceasta fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul serviciilor sale. Institiția a mai specificat că reforma pensiilor speciale, jalon din PNRR, nu este cuprinsă în cea de-a doua cerere de plată, ci va fi înglobată în cea de-a treia cerere de plată. Precizările Bruxelles-ului au venit pe fondul afirmațiilor postate de fostul președinte PNL, Florin Cîțu, pe pagina de Facebook, care atrăgea atenția că cea de-a doua tranșă din PNRR întârzie și că, potrivit acestuia „trebuie să ne luăm adio de la acești bani la cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu”.

Potrivit sursei citate, procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape:

I. Avizarea inter-servicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar.

II. Transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN.

III. Aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene – ECOFIN.

Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie 2022 Comisiei Europene cea de-a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an și va fi însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

ROMÂNIA

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe marchează anul acesta împlinirea a 103 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, actul juridic care a consfințit unirea Transilvaniei cu România. prin organizarea unei expoziții în care vor fi prezentate originalele alternatelor Tratatelor de Pace de la Paris din 1919-1920.

“MAE rememorează cu recunoștință, cu fiecare ocazie, eforturile înaintașilor și, în special, activitatea diplomației românești, care a acționat permanent pentru realizarea obiectivelor naționale pe palierul politic extern, inclusiv pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri. În acest sens, în ultimii trei ani, instituția noastră a marcat Ziua Tratatului de la Trianon, în conformitate cu Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020 care a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon, așa cum o face sistematic pentru o serie de momente emblematice din istoria României, în scop comemorativ și educativ”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, în anticiparea zilei de 4 iunie 2023, Ministerul Afacerilor Externe, prin Unitatea Arhive Diplomatice, organizează o expoziție dedicată Tratatului de la Trianon, cu prezentarea originalelor alternatelor Tratatelor de Pace de la Paris din 1919-1920 și a altor documente diplomatice și fotografii rare din patrimoniul Arhivelor Diplomatice ale MAE.

Expoziția va fi deschisă publicului în zilele de 31 mai, 4, 6, 7, 8 și 9 iunie 2023 la sediul central al Ministerului Afacerilor Externe din București (Aleea Alexandru, nr. 31), și va fi popularizată și în format virtual, prin intermediul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din străinătate. Accesul publicului se va face în zilele menționate, între orele 10.00-12.00 și 14.00-17.00, în holul principal al Sălii „Grigore Gafencu” (Aleea Alexandru nr. 31, București, sector 1). Conform normelor de acces în instituțiile publice, accesul se va face pe baza unui e-mail transmis cu cel puțin 24 de ore în prealabil pe adresa uad@mae.ro, în care vor fi indicate numele și prenumele vizitatorului/vizitatorilor, precum și ziua și ora propusă pentru vizitarea expoziției. Pentru vizitarea expoziției în data de 4 iunie, solicitările vor fi transmise pe adresa menționată până pe data de 31 mai, ora 16.00. De asemenea, pentru accesul în incinta instituției, în scopul vizitării expoziției, este necesară prezentarea unui document de identitate valabil.

Expoziția va fi centrată pe prezentarea contribuției diplomației române la pregătirea și desfășurarea Conferinței de Pace de la Paris și cuprinde o serie de fotografii și documente ce ilustrează unele dintre cele mai importante acte internaționale încheiate în cadrul Conferinței de Pace desfășurate la Paris, pe parcursul anilor 1919-1920, după încheierea Primului Război Mondial.

Bazându-se pe realitățile rezultate în urma disoluției marilor imperii multinaționale, precum și pe principiile formulate de Președintele american Woodrow Wilson în anul 1918, reprezentanții statelor participante au negociat pacea în Europa, aplicând, între altele, principiul autodeterminării popoarelor. Pentru prima dată, s-a recurs la expertiza științifică a specialiștilor în diverse domenii precum: drept internațional, istorie, statistică, cartografie, lingvistică, etnografie.

Sfârșitul Primului Război Mondial, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920 reprezintă trei momente istorice indisolubil legate. Marcarea acestora de către MAE este realizată în această paradigmă și luând în considerare necesitatea de a reliefa ansamblul complex de semnificații politico-diplomatice și istorice ale Conferinței de Pace de la Paris, atât pentru România, cât și pentru Europa în ansamblu.

Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020 a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon. Conform prevederilor acestui act normativ, “în scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.”

Continue Reading

EDUCAȚIE

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a primit marți, la Palatul Cotroceni, o delegație a liderilor sindicatelor din educație, în contextul grevei generale declanșate în învățământ, context în care șeful statului și-a exprimat întreaga disponibilitate de a garanta, în calitate de mediator între reprezentanții sindicatelor și Guvernul României, încheierea unui acord politic în vederea rezolvării revendicărilor salariale și a obținerii astfel a unui consens care să permită reluarea cât mai rapidă a procesului educațional, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele Klaus Iohannis a discutat cu reprezentanții profesorilor despre revendicările acestora și le-a transmis că le înțelege îngrijorările și solicitările, care sunt firești și legitime. Asigurarea unui mediu de învățare propice pentru fiecare elev nu poate fi realizată fără ca profesorii să beneficieze de condițiile adecvate pentru a-și desfășura activitatea.

Șeful statului le-a transmis liderilor sindicali că doar prin dialog, printr-o abordare constructivă și deschisă, vor putea fi identificate soluții rezonabile care să satisfacă atât doleanțele profesorilor, cât și nevoile și aspirațiile elevilor și ale părinților. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că rezolvarea blocajului din educație și finalizarea grevei sunt cruciale pentru buna desfășurare a anului școlar și pentru menținerea unui climat de stabilitate în sistemul educațional. Pentru a asigura dreptul fundamental la educație al tuturor elevilor sunt prioritare încheierea mediilor și organizarea examenelor naționale.

Președintele Iohannis îndeamnă toate părțile angajate în dialogul instituțional să dea dovadă de responsabilitate și flexibilitate în procesul de negociere și să înțeleagă că soluțiile viabile necesită un echilibru între resursele disponibile și solicitările profesorilor.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat că educația este un domeniu prioritar pentru viitorul României, iar adoptarea noilor legi ale educației în Parlament constituie cea mai bună dovadă în acest sens.

Șeful statului și reprezentanții sindicali au evidențiat că legislația rezultată din proiectul „România Educată” aduce o serie de îmbunătățiri semnificative și au agreat ca împreună să depună eforturile necesare pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, care creează cadrul optim pentru dezvoltarea generațiilor de azi și de mâine. Toate aceste măsuri vor genera un sistem de învățământ modern, care garantează cadrelor didactice statutul pe care îl merită și care oferă tuturor elevilor condițiile optime pentru a-și atinge potențialul.

Continue Reading

NATO

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO/ Flickr

Miniştrii de externe din cele 31 de state membre ale NATO vor încerca, cu ocazia unei reuniuni informale care va avea loc miercuri și joi la Oslo, capitala Norvegiei să depăşească divergenţele dintre ţările lor în legătură cu o viitoare aderare a Ucrainei la organizaţie, unele state aliate cerând ca la Summitul de la Vilnius din luna iulie să i se acorde Kievului o foaie de parcurs, și vor discuta, de asemenea, despre succesorul actualului secretar general al Alianței, relatează Reuters într-un material consacrat acestei reuniuni.

În pregătirea summitului de la Vilnius, miniștrii de externe din țările NATO se vor întruni în perioada 31 mai – 1 iunie, la Oslo, pentru o reuniune informală, format de întrevederi inaugurat anul trecut la Berlin și continuat, la finele lui 2022, la București, cu scopul de a îmbunătăți consultările politice transatlantice.

În prima vizită pe care a întreprins-o în Ucraina de când Rusia a invadat acest stat, la 20 aprilie, secretarul general al NATO a precizat că locul de drept al Ucrainei este în familia euro-atlantică și în NATO, dar a ținut să specifice că acest statut este imposibil de obținut atât timp cât există acest război declanșat de Federația Rusă. Germania a fost primul stat care a respins o decizie rapidă pentru aderarea Ucrainei la NATO.

De altfel, țări precum SUA şi Germania se tem că o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică printr-o procedură accelerată ar face ca NATO să se apropie de intrarea într-un război activ cu Rusia.

Totuşi, atât Kievul, cât şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Europa de Est fac presiuni pentru ca NATO să facă cel puţin unii paşi concreţi pentru a aduce Ucraina mai aproape de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice la Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, mai arată Reuters.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat clar că Ucraina nu va putea adera la Alianţă atât timp cât războiul contra Rusiei continuă.

“Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg, în cadrul participării sale la Brussels Forum, eveniment organizat de think tank-ul american German Marshall Fund of the United States și consacrat anul acesta tematicii “drumului către Vilnius”.

La precedenta reuniune a miniștrilor de externe aliați, care a avut loc în perioada 4-5 aprilie și a avut un caracter formal, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO si Ucraina și transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, cu competențe sporite față de actuala Comisie, care să susțină reformele necesare din Ucraina și creșterea interoperabilității cu NATO, precum și să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei.

În cadrul reuniunii de la Oslo, miniştrii de externe din NATO vor avea posibilitatea de a face un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, fostul premier britanic Boris Johnson, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 hours ago

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.8 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE8 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.8 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO9 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA9 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.10 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.10 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA10 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO6 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ6 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA6 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending