Connect with us

ALDE

Europarlamentarul Mircea Diaconu (ALDE) cere ca restaurarea Cazinoului din Constanța să demareze doar în urma unor studii temeinice și cu implicarea specialiștilor

Published

on

Europarlamentarul Mircea Diaconu solicită Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Compania Națională de Investiții (CNI), și Primăriei Municipiului Constanța, să nu demareze lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanța fără actualizarea și finalizarea studiilor necesare unei renovări adecvate a clădirii, potrivit unui comunicat de presă remis Calea Europeană.

Deputatul propune extinderea acordului privind transferul de responsabilitate pentru lucrările de proiectare și construcție a Cazinoului pentru a permite detalierea prealabilă a lucrărilor și a evita, astfel, încă un eșec în ceea ce privește restaurarea monumentelor istorice din România.

Respectivul acord este valabil până la începutul anului 2019, iar informațiile referitoare la starea clădirii și la măsurile necesare pentru luarea de decizii credibile pe termen lung nu sunt suficient detaliate, aceasta fiind una dintre concluziile raportului tehnic și financiar redactat și făcut public recent de Europa Nostra, principala organizație de patrimoniu din Europa, și de Institutul Băncii Europene de Investiții.

“Cazinoul nu a mai fost renovat din anii ’80. Fac și eu, la fel ca mulți alții, presiuni pe acest subiect, de ani de zile. Am participat, în luna iunie, la vizita de lucru de la Constanța a experților de la Europa Nostra și de la Banca de Investiții. Aș fi cel mai fericit dacă lucrările pentru restaurarea Cazinoului ar începe mâine, dar numai în condițiile în care este recunoscută natura complexă a restaurării și modernizării acestei clădiri. Cum să nu implici experți Art Nouveau în restaurarea celui mai cunoscut edificiu Art Nouveau din România? Cum să te apuci de restaurare fără să cunoști scopul și modul de folosință a clădirii în final?”, a declarat eurodeputatul.

Raportul Europa Nostra atrage atenția asupra faptului că lipsa de informații face dificilă estimarea costurilor lucrărilor și nu oferă nicio garanție în ceea ce privește restaurarea cu succes a acestui monument istoric. «Din păcate, ne-am obișnuit cu “merge și așa”… Continuând seria restaurărilor de fațadă și a mutilării patrimoniului nostru național, vom ajunge să trăim într-o țară tot așa, de fațadă…», a menționat eurodeputatul.

La începutul anului 2018, Cazinoul din Constanța a fost înscris de Europa Nostra și Institutul Băncii Europene de Investiții pe lista celor mai periclitate situri din Europa în 2018 (7 Most Endangered). Restaurarea Cazinoului și transformarea acestuia în centru cultural și motor de dezvoltare pentru Marea Neagră și Dobrogea a fost inclusă de Mircea Diaconu în propriul proiect, lansat tot în acest an la Constanța, acesta prevăzând organizarea unei rețele naționale de centre culturale și de cercetare, care să studieze, expună, dezbată și promoveze repere ale civilizației din spațiul românesc.

 

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALDE

Parlamentul European votează marți acordul negociat de eurodeputatul Norica Nicolai (ALDE) privind prevenirea pescuitului nereglementat în marea liberă din zona centrală a Oceanului Arctic

Published

on

Parlamentul European votează marți un acord important privind pescuitul în zona centrală a Oceanului Arctic, un raport negociat în numele co-legislativului european de eurodeputatul Norica Nicolai (ALDE) și care prevede cercetarea biodiversității și a ecosistemului din această zonă și combaterea și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

Într-o declarație remisă pentru CaleaEuropeană.ro, Nicolai precizează că ”acest acord oferă posibilitatea pescuitului în scop științific în această zonă se înscriere în obiectivul trasat de Parlamentul European, acela de a obține un moratoriu privind pescuitul comercial”.

Totodată, eurodeputatul român a felicitat ”Comisia Europeană pentru faptul că a ținut cont de recomandările și obiectivele trasate de Parlamentul European în textul rezoluției din 16 martie 2017 și a reușit să negocieze un acord privind zona centrală a Oceanului Arctic cu două obiective majore: cercetarea biodiversității și a ecosistemului din această zonă și combaterea și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN)”.

Redăm integral conținutul declarației transmise:

”După cum bine știm, Comisia Europeană – DG MARE, este vocea Uniunii Europene și a tuturor statelor membre în negocierea de acorduri internaționale în domeniul pescuitului. În acest sens, prezentul acord privind zona centrală a Oceanului Arctic este negociat în numele tuturor statelor membre UE și în deplin acord cu obiectivele Politicii Comune în domeniul Pescuitului (PCP).

Am subliniat și am felicitat Comisia Europeană pentru faptul că a ținut cont de recomandările și obiectivele trasate de Parlamentul European în textul rezoluției din 16 martie 2017 și a reușit să negocieze un acord privind zona centrală a Oceanului Arctic cu două obiective majore: cercetarea biodiversității și a ecosistemului din această zonă și combaterea și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

Faptul că acest acord oferă posibilitatea pescuitului în scop științific în această zonă se înscriere în obiectivul trasat de Parlamentul European, acela de a obține un moratoriu privind pescuitul comercial. Desigur, poate că ne-am fi dorit ca această zonă să rămână total neexploatată, dar un astfel de obiectiv ar fi fost unul nerealist și ar fi însemnat ori să nu avem nici un acord între state, ori să poziționăm UE în afara acestuia. În acest context, am considerat că implicarea UE prin DG MARE și supravegherea modului în care acest acord este pus în practică – prin acordarea de licențe pentru pescuitul științific, prin aplicarea principiului abordării precaute și prin lupta activă din partea tuturor semnatarilor împotriva pescuitului INN, sunt pași importanți în a ne asigura că această zonă nu devine supra-exploatată, scăpată de sub control, în care statele acordă licențe fără o abordare sustenabilă iar pescuitul comercial haotic distruge stocurile în încercarea de a face profit.

Exploatarea sustenabilă a stocurilor de pește din zona centrală a Oceanului Arctic este un aspect important pentru toate statele membre, chiar și pentru cele care nu sunt riverane acestei zone deoarece aceste stocuri sunt integrate cu alte aspecte ale biodiversității marine și sunt un bun al nostru, al tuturor oamenilor. Dacă vrem ca UE să continue să lupte pentru o exploatare sustenabilă a acestor stocuri de pește, atunci este nevoie de acest acord în care să fie implicate toate statele interesate și cu capacitate de exploatare a acestor stocuri, precum Canada, Republica Populară Chineză, Regatul Danemarcei în ceea ce privește Insulele Feroe și Groenlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Regatul Norvegiei, Federația Rusă, Statele Unite ale Americii. Prin semnarea unui acord împreună cu toate aceste state, și în numele tuturor statelor membre, Uniunea Europeană, exprimă dorința noastră de a conserva aceste specii de pește pentru viitorul nostru, al tuturor”.

Continue Reading

#RO2019EU

Parlamentul European: Ce așteptări au eurodeputații români de la prima președinție a României la Consiliul UE

Published

on

Negocierea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, finalizarea Brexit-ului, consolidarea valorilor europene și definirea viitorului Uniunii Europene, se numără printre principalele așteptări pe care eurodeputații români legate de prima președinție a României la Consiliul UE, care a debutat marți, 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea țării la Uniunea Europeană.

Într-un comunicat al Parlamentului European, eurodeputații români au scos în evidență câteva teme care ar trebui abordate pe durata președinției române a Consiliului UE.

Marian-Jean Marinescu: ”Bugetul multianual este marele test al României”

FOTO: European Parliament

„Președinția României se suprapune cu o agendă europeană cu mize mari, precum migrația, Brexit, cadrul financiar multianual şi desigur, redefinirea viitorului Uniunii Europene, în urma summit-ului de la Sibiu. Din perspectiva mea, negocierea bugetului multianual pentru exercițiul financiar 2021-2027 este marele test atât al României, cât şi al UE, pentru că redefinirea viitorului comunității europene are nevoie de transpunerea concretă în politici și în finanțarea acestora. De aceea, aștept putere de negociere din partea președinției române astfel încât să asigure ajungerea la un consens asupra bugetului între toate statele membre. Uniunea Europeană funcționează prin negociere şi consens, iar când vorbim despre bugetul multianual aceste două mecanisme sunt aduse la maximul potențialului lor”,  a spus Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE.

Victor Boștinaru: ”Vor trebui definite direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”

Victor Boștinaru, vicepreședintele grupului S&D, a afirmat că se așteaptă ”să se convină asupra unei viziuni pentru Europa care să excludă două viteze, mai multe viteze și elementele de tensiune care pot să dăuneze proiectului european. De aceea, vreau să cred că summit-ul de la Sibiu va consfinți o viziune în care solidaritatea și unitatea să prevaleze”.

”Mă aștept ca acest summit să binecuvânteze acordul referitor la buget. Este previzibil ca acordul privind Brexit să fie confirmat la summit-ul de la Sibiu. Tot aici ar trebui luată o decizie majoră privind reafirmarea politicii de extindere către Balcanii de Vest și redefinirea cu elemente mai pragmatice a parteneriatului estic. Cred că în timpul președinției românești vor trebui să fie definite riguros direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”, a mai spus acesta.

Laurențiu Rebega: ”Ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune”

„Îmi doresc, în primul rând, o gestionare activă și inteligentă a trei subiecte principale: cadrul financiar multianual, problemele legate de Brexit și alegerile europene din mai. În plus, ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune, ceea ce ar relansa și speranțele și încrederea tuturor cetățenilor în Uniunea Europeană”, a punctat și Laurențiu Rebega, membru din grupul CRE.

Norica Nicolai:  ”Sper că rolul României va consolida valorile pro-europene”

Norica Nicolai, vicepreședintă al grupului ALDE, consideră că „prima președinție rotativă a Consiliului asigurată de România intervine, din păcate, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană și pentru țara mea. Cele două dosare, Brexitul și bugetul multianual al Uniunii, vor marca viitorul Uniunii Europene. În contextul unei creșteri a populismului și extremismului în interiorul Uniunii, sper că rolul României va consolida valorile pro-europene, astfel încât summitul UE de la Sibiu din 9 mai să fie un eveniment care să medieze dorința tuturor statelor membre de a consolida UE. Eu am încredere în capacitatea României de a gestiona această președinție și voi sprijinii politic eforturile depuse în finalizarea adoptării legislației”.

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Pe durata mandatului de șase luni, România își propune să stimuleze creșterea economică a UE, să îmbunătățească nivelul de competitivitate și să consolideze securitatea internă. De asemenea, guvernul român se va concentra asupra promovării valorilor europene comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. O altă prioritate a României va fi combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a intoleranței și a populismului.

În plus, printre temele care vor fi dezbătute la nivel european pe durata președinției române a Consiliului UE se numără negocierile privind bugetul pe termen lung al UE și Brexit.

Pe 9 mai, la Sibiu, România va găzdui un summit informal al Consiliului European în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre planurile privind viitorul UE. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Norica Nicolai, despre pescuitul din Marea Neagră: „Este primordial să fie cunoscute, discutate și căutate soluții în zona fondurilor europene”

Published

on

Situația pescuitului din Marea Neagră este tema dezbaterii pe care europarlamentarul Norica Nicolai (ALDE), membră a Comisiei de Pescuit din legislativul european, o organizează sâmbătă, 27 octombrie 2018, în incinta Hotelului Ramada din Constanța. Evenimentul propune tuturor celor interesați de acest subiect o discuție cu privire la situația din acest moment a industriei de pescuit, modul în care aceasta a evoluat în ultimii ani și predicțiile specialiștilor cu privire la viitoarea dezvoltare a acestui sector economic în contextul noului exercițiu bugetar european multianual.

„Având în vedere importanța economică, socială și culturală pe care o are pescuitul pentru comunitățile românești de la Marea Neagră, este primordial să fie cunoscute, discutate și căutate soluții în zona fondurilor europene, să se știe mai exact informațiile corecte cu privire la cofinanțare, limitările de ordin legislativ și birocratic cu care ne confruntăm în România și, nu în ultimul rând, cotele de pescuit aplicate țării noastre”, a explicat Norica Nicolai motivele pentru care a decis să inițieze acest proiect.

Pentru a atinge toate aceste subiecte și pentru a crea un dialog între toate părțile implicate, au fost invitați să ia cuvântul: doamna Pinelopi Belekou de la Comisia Europeană – DG MARE, reprezentantul din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentantul din partea Ministerul Mediului și Schimbării Climatice, Autoritatea Națională pentru Pescuit și Acvacultură prin vocea domnului Sorinel Țăranu, directorul Gărzii de Coastă – domnul Laurențiu Cristian Cicu, domnul Guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării Mălin-Matei Mușetescu, domnul Laurențiu Mirea președintele Federației Organizațiilor de pescari de la Marea Neagră, domnul Marian Sorinel Mănăilă președinte al Consiliului Consultativ pentru Marea Neagră și domnul Simion Nicolaev directorul general al Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa” Constanța.

De asemenea, în sală se vor afla mai mulți reprezentanți ai autorităților locale și județene, dar și parlamentari români implicați în comisiile de specialitate ale Parlamentului României. În urma prezentărilor susținute, programul evenimentului propune o sesiune prelungită de întrebări și răspunsuri pentru a oferi posibilitatea celor prezenți de a discuta direct cu reprezentanții acestor instituții și a ridica problemele reale cu care se confruntă pe teren.

 

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending