Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de „cel puțin 10 ani” pentru a-și crește chletuielile militare astfel încât să atingă noile ținte care ar urma să fie convenite luna aceasta la summitul NATO, relatează presa internațională și Agerpres. 

„Cred că putem face o înțelegere bună cu NATO și să sosim la summitul NATO de la Haga cu un acord deja pregătit, astfel încât NATO să-și poată demonstra unitatea”, a spus Tajani, vorbind alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, venit la Roma pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările grupului Weimar+.

„Suntem convinși că avem nevoie de o apărare europeană puternică, cu un pilon european puternic împreună cu un pilon american puternic. Așadar, suntem favorabili creșterii cheltuielilor pentru securitate, dar problema pentru noi este orizontul de timp. Am spus că avem nevoie de cel puțin zece ani pentru a atinge noile obiective. Avem nevoie de mai multă flexibilitate și cred că mergem în direcția cea bună”, a explicat șeful diplomației italiene.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a înaintat joia trecută, în mod oficial, o propunere către liderii statelor membre ale Alianței ca, la următorul summit, să adopte o creștere a bugetelor pentru apărare până la 5% din PIB, măsura urmând să acopere necesarul financiar pentru consolidarea capacităților militare.

El a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, când s-a stabilit o creștere treptată a cheltuielilor de apărare până la pragul de 2% din PIB în decurs de zece ani, de această dată obiectivul este ca statele membre să adopte „planuri anuale care să indice creșterea pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”

Citiți și: România va susține, la summitul NATO de la Haga, creșterea investițiilor în apărare și creșterea contribuției statelor europene la apărarea comună

Secretarul general al NATO, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, a susținut că nu se poate spune că ‘nu sunt bani’ pentru înarmare și le-a cerut liderilor să le explice acest lucru propriilor cetățeni.

La rândul său, președintele american Donald Trump a cerut în mod repetat statelor europene din NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, cu mult peste actualul obiectiv de 2% – un prag pe care, în prezent, nouă dintre cele 32 de state membre ale Alianței nu îl ating.

Summitul NATO, programat pentru 24–25 iunie la Haga, va avea ca temă principală cheltuielile militare, consolidarea industriei de apărare și sprijinirea Ucrainei. Rutte a menționat că aliații continuă negocierile privind conținutul documentului final, care nu a fost încă finalizat.

Premierul spaniol Pedro Sánchez va adopta o poziție „proprie și curajoasă” la summitul NATO de la Haga, programat pentru 24-25 iunie, în cadrul dezbaterii privind posibila creștere a bugetelor militare la 5% din PIB, potrivit agenției EFE, preluat de Agerpres. Guvernul de la Madrid consideră că nu este singurul care are reticențe și că mai multe state membre ale Uniunii Europene împărtășesc rezervele față de fezabilitatea unei astfel de creșteri, mai precizează sursa citată.

Surse guvernamentale spaniole au subliniat că Spania și-a îndeplinit deja actualul angajament NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare. În opinia Madridului, o eventuală creștere la 5% este considerată „arbitrară”, chiar dacă ar fi aplicată etapizat. Deși nu a fost precizată poziția finală pe care Sánchez o va susține la summit, sursele afirmă că aceasta va reflecta o abordare fermă și diferită, în ciuda complexității discuțiilor anticipate.

De altfel, șeful diplomației spaniole, Jose Manuel Albares, a declarat miercuri că Aliații ar trebui să se concentreze pe capacitățile necesare pentru a face față amenințărilor actuale, decât pe procentele din PIB alocate apărării. 

Contextul tensionat vine după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lansat oficial propunerea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare – dintre care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru investiții conexe, precum infrastructura. Spre deosebire de acordul din 2014, care prevedea atingerea pragului de 2% într-un interval de 10 ani, noua propunere presupune planuri anuale de creștere.

Mark Rutte a argumentat că „nu se poate spune că nu sunt bani” și le-a cerut liderilor politici să își asume această decizie în fața cetățenilor. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați”, a declarat Rutte.

Spania, guvernată în prezent de o coaliție de stânga, se așteaptă la un summit dificil, însă își exprimă convingerea că nu este singura care va pune sub semnul întrebării pragul de 5% alocat apărării.

Lituania „nu va renunța niciodată” la ideea că Ucraina trebuie să fie membră a NATO, a declarat ministrul apărării Dovilė Šakalienė pentru Politico.

De la Washington la Varșovia, se amplifică vocile care doresc să trântească ușa în fața speranțelor Ucrainei de a adera la NATO, însă una dintre cele mai amenințate țări membre ale alianței este ferm convinsă că aspirațiile Kievului nu trebuie să fie spulberate.

Țara baltică se află în rândul statelor care sunt considerate a fi cele mai expuse la un posibil atac rusesc ca urmare a golfului Suwalki, o porțiune de teren slab populată la granița cu Polonia, care împarte exclava rusă Kaliningrad și Belarus, aliat al Moscovei.

Bruno Kahl, șeful serviciilor de informații externe ale Germaniei, a avertizat că liderul rus Vladimir Putin ar putea folosi „omuleți verzi” pentru a ataca țările baltice vulnerabile, precum Estonia, o iterație a tacticii pe care a folosit-o în 2014 pentru a prelua ilegal peninsula ucraineană Crimeea.

„Suntem destul de siguri, și avem informații care demonstrează acest lucru, că Ucraina este doar un pas în călătoria spre vest”, a declarat Kahl pentru organizația de știri Table Media într-un interviu publicat săptămâna aceasta, adăugând: „Există oameni la Moscova care nu mai cred că articolul 5 al NATO funcționează. Și ar dori să îl testeze”.

Președintele american Donald Trump a exclus posibilitatea de a permite Ucrainei să adere la NATO, ca parte a efortului său de a negocia un acord de pace în război prin schimbarea politicii SUA față de Moscova. El este susținut de Ungaria și Slovacia, membre NATO pro-Kremlin, în timp ce președintele polonez nou ales Karol Nawrocki a declarat, de asemenea, că nu va permite Ucrainei să adere la alianță.

Însă Šakalienė a insistat asupra faptului că decizia finală privind țara care va adera ar trebui să aparțină alianței și nu lui Putin.

 „Dacă altcineva în afară de alianță decide cine este membru al alianței, atunci credibilitatea alianței este grav compromisă”, a spus ea.

Reticența față de Ucraina indusă de Trump a fost vizibilă în dezbaterea internă din cadrul NATO cu privire la posibilitatea ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să fie invitat la summitul liderilor din această lună de la Haga.

Aceasta nu a fost niciodată o problemă sub precedenta administrație americană a lui Joe Biden, care a fost fericită să îl invite pe Zelenski la reuniuni de vârf, deși a fost la fel de puțin entuziastă în ceea ce privește acceptarea Ucrainei în alianță.

Lituania a insistat ca Zelenski să fie prezent. „Nu aș fi de acord să nu fie prezent la Haga”, a declarat Šakalienė.

Kiev a anunțat marți că liderul ucrainean a fost invitat la summitul NATO de la Haga.

Trump nu este un mare admirator al lui Zelenski, după a reieșit din tumultoasa lor întâlnire de la Casa Albă din februarie.

Însă secretarul general al alianței, Mark Rutte, dorește să reducă la minimum conflictele cu Trump și să orienteze summitul spre convenirea unui nou obiectiv privind cheltuielile de apărare pentru membrii NATO, majorându-le la 5 % din PIB, față de obiectivul actual de 2 %.