Connect with us

NATO

Mircea Geoană: Aderarea României la NATO a atras după sine și aderarea la UE. Este o muncă pe care fiecare generație de români trebuie să o ducă mai departe

Published

on

© Print Screen Video Mircea Geoană - Facebook

Aderarea României la NATO a atras după sine și aderarea la Uniunea Europeană, a afirmat duminică Mircea Geoană, deopotrivă primul român și est-european care ocupă poziția de secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, cu ocazia aniversării a 17 ani de la aderarea țării noastre la NATO.

Geoană a subliniat, într-un interviu acordat pentru emisiunea “Jurnal militar” difuzată pe frecvențele radioului public, că primirea țării noastre în NATO era “ca un vis care se adevereşte”. De asemenea, el a rememorat momentul aderării și într-un mesaj video publicat pe Facebook.

 

“Pentru România, aderarea la NATO a reprezentat un moment de cotitură în istoria sa, una agitată și cu o geografie foarte expusă. Niciodată nu am avut atât de multe garanții de securitate cum avem astăzi. Este o dovadă a faptului că suntem o țară predictibilă, liberă și democratică. Trăim într-o lume plină de riscuri, de incertitudini, de intensă competiție geopolitică. A fi membri NATO, a fi membri ai Europei, a fi parte a acestei familii occidentale de democrații și de națiuni libere reprezintă cea mai importantă garanție pentru astăzi și pentru viitor. Pentru că această apartenență la NATO este o asigurare pe termen lung pentru țara noastră. Și trebuie să fim mândri că suntem parte influentă a celei mai de succes alianțe din istoria umanității.
În ceas aniversar, vreau să le mulțumesc militarilor noștri și tuturor acelor care cred în destinul euro-atlantic al României!”, a punctat Geoană.

Am muncit cu totii ani de zile ca să aderăm şi înainte, cât am fost ambasador la Washington, asta a fost scopul principal, ca ministru de externe, pentru că aderarea la NATO a atras după sine și aderarea la UE. Nu cred că Uniunea Europeană îşi lărgea graniţele pentru noii veniţi dacă nu eram înainte în NATO“, a spus el.

Secretarul general adjunct al NATO a evocat și câteva cifre economică, subliniind și că efectul în viaţa oamenilor este important.

“În 2004, România avea un PIB de 75 de miliarde de dolari, în 2020 avea 250 de miliarde de dolari, o creștere de peste 300%”, a mai spus acesta.

“Calculul este excepțional și putem spune cu toții, toţi cei care au muncit, militarii noștri, care merită aprecierea noastră excepțională, că acel moment de istorie pozitivă a națiunii române a continuat și trebuie să continue, pentru că e o muncă pe care fiecare dintre noi, fiecare generație de români trebuie să o ducă mai departe“, a mai subliniat Mircea Geoană.

“Duminică 4 aprilie este și Ziua NATO în Romania dar este și aniversarea a 72 de ani de la înfiinţarea NATO. O dublă sărbătoare și cred că e o coincidență care arată legătura simbiotică între România și Alianța Nord-Atlantică”, a conchis oficialul aliat.

România a împlinit luni, 29 martie, 17 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 72 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. 

Pentru a marca momentul, drapelul național al României și drapelul Alianței Nord-Atlantice sunt înălțate pe catarg duminică, 4 aprilie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu ocazia aniversării Zilei NATO în România.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, statul depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului românesc la sediul NATO, unde România a fost reprezentată de Mircea Geoană, în calitate de ministru de externe.

În baza Legii nr.390 din 28 septembrie 2004, Ziua NATO în România se sărbătorește în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie. Ziua NATO este o sărbătoare publică dedicată democraţiei, spiritului european şi euroatlantic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Retragerea NATO din Afganistan. Ministrul Nicolae Ciucă: Pentru MApN, misiunea se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Misiunea în Afganistan se va încheia pentru Ministerul Apărării Naţionale numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă, a declarat ministrul Nicolae Ciucă, potrivit unei înregistrări transmise, joi, de MApN.

Miercuri, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe şi ai Apărării din NATO a fost adoptată o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care a fost decisă demararea procesului de retragere a forţelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai, până la data de 11 septembrie 2021.

Împreună cu aliaţii din NATO, concomitent cu sprijinirea Procesului de Pace din regiune, este important să acordăm o atenţie deosebită măsurilor de asigurare a protecţiei forţelor NATO din Afganistan în timpul procesului de retragere a militarilor. Pentru Ministerul Apărării Naţionale, misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă“, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

 

Potrivit ministrului, în contextul în care este unul dintre “cele mai importante” state contributoare cu trupe la misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în teatrul de operaţii, România “va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii”.

România participă din 2001 la misiuni în zonă, asumându-şi un “angajament de lungă durată pentru stabilitatea şi securitatea Afganistanului”, a menţionat Nicolae Ciucă.

De altfel, în anii de carieră militară, Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (sau Scorpionii Roşii) pe care l-a condus în Afganistan şi apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele româneşti au fost conduse de Ciucă, a fost prima batalie la care soldaţii români au fost combatanţi activi după ce-l Doilea Război Mondial.

“Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan”, a punctat el, adăugând că “militarii Armatei României au demonstrat acolo, în cel mai greu teatru de operaţii militare de după cel de-al Doilea Război Mondial, profesionalism, loialitate, solidaritate şi, cel mai important, spirit de sacrificiu în numele României”.

Ministrul a vorbit şi despre militarii care au murit sau au fost răniţi în acest teatru de operaţii.

“Ne plecăm frunţile în memoria celor 27 de eroi ai României, care au plătit cel mai greu preţ, în numele libertăţii noastre. Doresc să transmit familiilor eroilor noştri căzuţi în Afganistan că le vom rămâne alături, ca şi până acum”, a spus el. Nicolae Ciucă a arătat că peste 200 de militari din Armata română au fost răniţi în aceste misiuni.

Potrivit MApN, 649 de militari români participă în prezent la misiunea Resolute Support din Afganistan sub egida NATO. 

Citiți și Decizie istorică a NATO: SUA, România și celelalte state aliate își retrag forțele militare din Afganistan la 20 ani de la unica activare a Articolului 5

Aliaţii din cadrul NATO, reuniți miercuri la nivel de miniștri de externe și ai apărării într-o videoconferință extraordinară, şi-au anunţat decizia de a începe retragerea forţelor lor angajate în misiunea din Afganistan de la 1 mai pentru a o finaliza “în câteva luni”, potrivit unei declarații comune agreate de 60 de miniștri aliați, cu prezența secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, și a secretarului apărării, Lloyd Austin, la Bruxelles. Reprezentată la reuniune de miniștrii Bogdan Aurescu și Nicolae Ciuca, România, a cincea națiune contributoare la misiunea din Afganistan cu peste 600 de militari, au evidențiat angajamentul de lungă durată al țării noastre față de securitatea Afganistanului.

“În 2001, aliații au invocat articolul 5 din Tratatul de la Washington pentru singura dată în istoria NATO și au plecat în Afganistan împreună cu obiective clare: să se confrunte cu Al-Qaeda și cu cei care au atacat Statele Unite în 11 septembrie și să împiedice teroriștii să folosească Afganistanul ca un refugiu pentru a ne ataca. În deceniile care au urmat, prin investiții umane și financiare, în parteneriat cu Republica Islamică Afganistan și forțele sale de securitate, am lucrat împreună pentru a atinge aceste obiective. Aliaţii au decis că noi vom începe să ne retragem forţele din cadrul misiunii ‘Resolute Support’ de la 1 mai. Această retragere va fi ordonată, coordonată şi deliberată. Aşteptăm ca retragerea tuturor forţelor americane şi a celor ale misiunii să se termine în câteva luni”, precizează o declarație comună publicată după anunţul de la Washington al preşedintelui american Joe Biden.

Joe Biden a anunțat plecarea tuturor militarilor americani din Afganistan până la 11 septembrie, când se împlinesc 20 de ani de la atentatele din 2001 în SUA, care au provocat intervenţia militară americană în această ţară. Liderul de la Casa Albă a subliniat că va respecta și acordul cu talibanii moștenit de la fosta administrație Trump și că retragerea militară va începe la 1 mai.

El a mulțumit aliaților pentru sprijin și a reafirmat principiul că această plecare din Afganistan va fi realizată pe principiul “am intrat împreună, vom pleca împreună” în deplină coordonare cu aliații din NATO, care actualmente dislocă împreună mai multe trupe în această țară decât SUA. Între țările cu cea mai mare contribuție se numără și România, fiind a cincea națiune contributoare cu peste 600 de militari dislocați. Conform raportului secretarului general al NATO pentru anul 2020, în iunie anul trecut erau 38 de națiuni aliate și partenere participante în Afganistan, reprezentând aproape 16.000 de soldați, din care jumătate erau asigurați de SUA și restul de statele aliate și partenere, cele mai importante contribuții venind din partea Germaniei, Regatului Unit, Georgiei și României.

De altfel, prezenți la reuniunea extraordinară, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au “a evidențiat angajamentul de lungă durată, de până în prezent, al României pentru stabilitatea și securitatea Afganistanului și a subliniat necesitatea luării în considerare a intereselor de securitate ale Aliaților și ale Afganistanului, precum și importanța menținerii solidarității și unității NATO”, se arată într-un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

“Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în prezent, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii”, au subliniat cei doi miniștrii, conform unui comunicat separat al MApN remis CaleaEuropeană.ro.

SUA au intervenit în Afganistan după atentatele asupra turnurilor gemene din New York şi a Pentagonului de la 11 septembrie 2001, un moment important și în istoria NATO, întrucât atunci a fost activat în premieră și pentru singura dată articolul 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord. Armata americană a alungat rapid de la putere regimul taliban de la Kabul, acuzat că a găzduit organizaţia jihadistă Al Qaeda, responsabilă de atentate şi pe liderul său Osama bin Laden, dar apoi a rămas blocată în acest conflict.

Continue Reading

NATO

Atacul cibernetic SolarWinds: România, solidară cu Statele Unite după ce Washingtonul a impus noi sancțiuni Moscovei

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe își exprimă solidaritatea cu Statele Unite ale Americii în raport cu îngrijorarea exprimată în declarația publicată cu privire la atacurile cibernetice asupra platformei Orion a companiei SolarWinds, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, România s-a confruntat cu provocări de securitate asemănătoare.

MAE și autoritățile române cu responsabilități în domeniu reafirmă angajamentul ferm și implicarea României în sprijinul eforturilor de combatere a agresiunilor cibernetice și își exprimă interesul de a coopera cu SUA și ceilalți aliați și parteneri, astfel încât să fie întreprinse, în mod concertat, măsuri concrete și ferme în acest sens.

MAE reafirmă angajamentul de a continua să coopereze pe plan internațional pentru a preveni astfel de acțiuni destabilizatoare, prin promovarea unui cadru internațional de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, bazat pe dreptul internațional.

Guvernul Statelor Unite a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, drept răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţe în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei și intitulate “SolarWinds”.

Preşedintele SUA a semnat un decret care va permite pedepsirea din nou a Rusiei, de manieră să producă “consecinţe strategice şi economice (…) dacă ea continuă sau favorizează o escaladare a acţiunilor sale de destabilizare internaţională”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

“Aceste acțiuni sunt menite să oblige Rusia să fie responsabile pentru acțiunile sale nesăbuite. Vom acționa ferm ca răspuns la acțiunile rusești care ne cauzează rău nouă sau aliaților și partenerilor noștri. Acolo unde este posibil, Statele Unite vor căuta, de asemenea, oportunități de cooperare cu Rusia, cu scopul de a construi o relație mai stabilă și previzibilă, în concordanță cu interesele SUA”, a declarat și șeful diplomației SUA, Antony Blinken, citat într-un comunicat al Departamentului de Stat remis CaleaEuropeană.ro.

Reacții de susținere față de decizia SUA au venit din partea Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene.

“Statele NATO îşi exprimă sprijinul şi solidaritatea faţă de Aliatul lor, Statele Unite, după anunţarea unor măsuri destinate să răspundă activităţilor destabilizatoare ale Rusiei”, a transmis Alianţa într-un comunicat.

De asemenea, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a exprimat solidaritatea Uniunii cu Statele Unite.

“Uniunea Europeană și statele sale membre își exprimă solidaritatea cu Statele Unite cu privire la impactul activităților cibernetice rău intenționate, în special operațiunea cibernetică SolarWinds, care, potrivit aprecierilor Statelor Unite, a fost condusă de Federația Rusă”, a spus șeful diplomației UE, într-un comunicat.

Aceste sancțiuni vin după ce Joe Biden i-a transmis lui Vladimir Putin în prima lor convorbire telefonică din 26 ianuarie 2021 că Statele Unite vor acționa ferm în apărarea intereselor sale ca răspuns la acțiunile Rusiei împotriva SUA și aliaților săi, liderul SUA invocând mai multe “chestiuni îngrijorătoare” precum atacul cibernetic SolarWinds.

Înaintea anunțului de joi, Biden a mai avut marți o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”. Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Charles Michel, discuție cu președintele Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO: UE sprijină fără echivoc suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

© European Union, 2021

UE sprijină fără echivoc suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, a transmis președintele Consiliului European, în urma unor discuții telefonice, joi, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Cei trei oficiali au discutat pe marginea îngrijorării produse de comasarea trupelor ruse la granița cu Ucraina, al cărei est este controlat de separatiști pro-ruși controlați de Moscova.

„UE este fermă și unită în sprijinul său fără echivoc față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a transmis șeful Consiliului European.

 

Miniștrii de externe și de apărare din cele 30 de state membre ale NATO au denunțat miercuri cea mai mare comasare de trupe rusești de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014 la frontierele cu Ucraina exprimându-și “îngrijorări foarte grave”, în cadrul unei reuniuni extraordinare comune prin videoconferință a 60 de miniștri aliați.

Citiți și

Germania acuză Rusia de provocări prin mobilizarea de trupe de-a lungul frontierei cu Ucraina

Joe Biden și Angela Merkel solicită Rusiei să reducă numărul trupelor sale desfăşurate la graniţa cu Ucraina

Cu o zi în urmă, președintele Biden i-a subliniat lui Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, “angajamentul de neclintit” al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi şi-a exprimat ‘îngrijorarea faţă de acumularea neaşteptată de trupe ruse în Crimeea ocupată şi la frontiera ucraineană’, chemând Rusiei să dezamorseze tensiunile.

Administraţia preşedintelui Joe Biden şi comunitatea internaţională şi-au exprimat preocuparea faţă de creşterea tensiunii între Ucraina şi Rusia. Astfel, liderul american a avut marți o convorbire telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin, în care a subliniat “angajamentul de neclintit” al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi şi-a exprimat “îngrijorarea faţă de acumularea neaşteptată de trupe ruse în Crimeea ocupată şi la frontiera ucraineană”, chemând Rusiei să dezamorseze tensiunile. Pe același subiect, șeful diplomației americane Antony Blinken a avut marți, la NATO, o întrevedere cu omologul ucrainean, în care secretarul de stat a afirmat, asemenea lui Biden, sprijinul neclintit al SUA pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială în fața agresiunii continue a Rusiei. În aceeași notă, miniştrii de externe ai G7 şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au îndemnat luni Rusia să pună capăt “provocărilor” sale şi să se angajeze în “dezescaladare” la frontierele Ucrainei unde şi-a concentrat trupe.

Subiectul a fost discutat miercuri la NATO în cadrul unei reuniuni multilaterale de secretarul de stat al SUA cu omologii săi din Regatul Unit, Germania, Franța și Italia, dar și la Berlin de secretarul american al apărării și ministrul german al apărării. În același spirit, Antony Blinken a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu ministrul de externe al Ucrainei, acesta din urmă fiind primit pentru convorbiri oficiale și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, în timpul unei audieri în Senatul SUA privind bugetul Pentagonului, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Tod Wolters, a afirmat marți că Alianța Nord-Atlantică este pregătită să răspundă cu toată forța alianței transatlantice agresiunilor Rusiei, în cazul în care postura de disuasiune și apărare, creată pentru a răspunde agresiunii rusești în vecinătatea estică a NATO, va eșua.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA9 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu9 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța15 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ16 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ16 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending