Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat miercuri, după reuniunea Consiliului NATO – Rusia, că Alianţa nu a anticipat şi nu a asistat la vreun element de surpriză din partea delegaţiei Moscovei la discuţiile de peste patru ore, dar apreciază că întâlnirea a fost totuşi un lucru pozitiv şi discuţiile trebuie continuate. Totodată, al doilea om din structura de conducere civilă a Alianței a subliniat că scutul antirachetă de la Deveselu nu poate fi pus în discuţie într-o eventuală negociere NATO – Rusia a unui acord privind controlul armamentului.

Înaltul oficial al NATO a organizat miercuri, după Consiliul NATO-Rusia, un briefing online pentru jurnaliştii români, prilej cu care a vorbit şi despre domeniile în care Alianţa îşi doreşte să continue discuţiile cu Rusia, printre care a enumerat controlul armamentelor, transparenţa exerciţiilor militare, dezarmarea şi neproliferarea.

Întrebat dacă şi România a cerut, ca Estonia, o întărire a prezenţei NATO în ţara noastră, Geoană a spus că “aliaţii din flancul estic au în continuare un interes legitim pentru a putea vedea întărită dimensiunea de apărare şi descurajare”.

El a adăugat că dacă acțiunile Rusiei vor continua, atunci vor exista consecințe severe de natură economică, financiară, tehnologică, dar s-a referit și la “decizia naturală a NATO de a-și întări postura de apărare și descurajare pe întreg flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră”.

“Suntem extrem de clari și de neechivoci în discuțiile noastre cu Federația Rusă că acțiuni agresive și mobilizarea de resurse militare neobișnuite și suspecte în jurul Ucrainei va avea consecințe”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO.

El a spus că acest lucru este în atenţia Alianţei “şi la Marea Neagră, şi în zona Baltică dar în acelaşi timp vrem să dăm mereu o şansă dialogului şi sperăm ca acest dialog de astăzi cu Federaţia Rusă să nu fie doar un eveniment singular, ci să permită o evoluţie şi discuţii care să ducă la rezultate concrete”, potrivit Agerpres.

Geoană a precizat suplimentar că politica NATO faţă de Federaţia Rusă este extrem de clară şi reuniunea Consiliului NATO-Rusia a fost expresia unei dimensiuni a acestei relaţii – dialogul.

“O altă dimensiune la fel de importantă este cea de apărare şi descurajare. Şi vreau să fac o precizare: NATO nu a avut o prezenţă militară pe teritoriul noilor aliaţi admişi în NATO după 1997 până în 2014, când Rusia a ocupat ilegal şi anexat Crimeea şi a început tensiunea din estul Ucrainei. Deci postură de apărare şi descurajare, lucru pe care îl facem şi vom continua să-l facem, în paralel cu un dialog pe care l-am reînceput astăzi şi care sperăm să conducă către rezultate”, a mai spus Geoană, referindu-se la una dintre propunerile Rusiei din decembrie privind garanţiile de securitate pe care le doreşte.

Scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu poate face parte dintr-un acord cu Rusia privind controlul armamentului

Întrebat dacă scutul de la Deveselu poate fi pus în discuţie într-o eventuală negociere a unui acord privind controlul armamentului, Geoană a răspuns negativ.

“Partea rusă a ridicat în repetate rânduri, neîntemeiat, preocupări cu privire la destinaţia şi sensul prezenţei acestor instalaţii defensive pe teritoriul României şi al Poloniei. Am repetat şi astăzi prin vocea dnei (Wendy) Sherman (adjuncta secretarului de stat american – n.r.), am spus-o şi noi la nivelul NATO, o spun şi oficialii români şi polonezi, aceste forme de apărare antirachetă pe teritoriul României şi Poloniei sunt pur defensive, nu sunt intenţionate şi nu pot opera ca arme ofensive împotriva Federaţiei Ruse şi de aceea ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de potenţial acord”, a spus secretarul general adjunct al NATO.

El a subliniat că acesta este de fapt un “non-subiect”, este “mai degrabă un element de comunicare din partea Federaţiei Ruse, decât un element de reală preocupare şi aceste facilităţi vor continua să opereze pe teritoriul aliat”.

Citiți și Jens Stoltenberg, după Consiliul NATO-Rusia: Aliații nu vor renunța la prezența lor militară pe flancul estic al NATO

Cele 30 de state membre ale NATO au transmis miercuri Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a prezidat prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia din ultimii ani.

Reuniunea, desfășurată “într-un moment definitoriu pentru securitatea europeană”, după cum însuși Stoltenberg a punctat, s-a concentrat pe situația de securitate din Ucraina și din jurul acesteia și pe propunerile de securitate publicate de Federația Rusă în luna decembrie a anului trecut și prin care Moscova a solicitat ca NATO să nu se extindă suplimentar și să renunțe la prezența sa militară în statele care au aderat la Alianță după 1997, precizare care include și România.

“Rusia a prezentat propunerile pe care le-a publicat în decembrie, menite să răspundă preocupărilor lor de securitate. Printre acestea se numără cererile de a nu mai admite niciun membru nou în NATO. Și de a ne retrage forțele din estul Alianței”, a confirmat înaltul oficial aliat într-o conferință de presă, evidențiind că “există diferențe semnificative între aliații NATO și Rusia cu privire la aceste aspecte” și arătând că “diferențele noastre nu vor fi ușor de depășit.

Stoltenberg a indicat că aliații din NATO au respins aceste pretenții.

“Aliații, de partea lor, au reafirmat politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate. Aliații au precizat că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc, inclusiv prin prezența trupelor în partea estică a Alianței“, a spus secretarul general al NATO, după o reuniune care a durat peste patru ore, cu o oră în plus față de cum era prevăzut în programul oficial.

Consultările de la nivelul Consiliului NATO – Rusia reprezintă a doua iterație a dialogului între Occident și Rusia privind arhitectura de securitate europeană după dialogul pentru stabilitate strategică dintre SUA și Federația Rusă care a avut loc luni, la Geneva. În “orașul diplomației pentru pace”, SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Discuțiile vor continua joi, la Viena, sub auspiciile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, însă tema va fi abordată și la Brest, în Franța, acolo unde joi și vineri se întrunesc miniștrii de externe și apărării din statele membre ale Uniunii Europene pentru a aborda teme fundamentale privind o Europă mai suverană în lume.