Connect with us

NATO

Mircea Geoană, întâlnire cu Adina Vălean la sediul Comisiei Europene pentru avansarea proiectelor NATO – UE în privința mobilității militare și a infrastructurii strategice europene

Published

on

© Mircea Geoana/ Facebook

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a avut joi o întrevedere la sediul Comisiei Europene cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, context în care cei doi oficiali, european și euro-atlantic, au discutat despre cooperarea dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

“O excelentă oportunitate de a avansa proiectele comune NATO – UE în zona mobilității militare și a infrastructurii strategice europene, într-o logică de reziliență și sustenabilitate”, a scris Geoană, pe Facebook.

Separat, într-o postare pe Twitter, comisarul european Adina Vălean a subliniat că a discutat cu secretarul general adjunct al NATO despre “strategia pentru o mobilitate rezilientă, sustenabilă și inteligentă până la finalul anului”. Acest subiect a fost abordat de Vălean și Geoană și în cadrul unei întrevederi avute în luna martie.

Mobilitatea militară a devenit un domeniu de cooperare emblematică între Uniunea Europeană și NATO, statuată ca atare prin Declarația Comună semnată de cele două organizații în iulie 2018. Mobilitatea militară se referă la desfășurarea rapidă a forțelor militare în interiorul Europei, în caz de necesitate. În acest sens, NATO se bazează pe sprijinul țărilor membre ale Uniunii Europene să faciliteze aspectele legale și birocratice pentru traversarea frontierelor, dar și pe Uniunea Europeană pentru finanțarea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare, aeroportuare, pentru ca, în caz de conflict, NATO să poată desfășura în 24-48 de ore forțe și tehnică grea militare.

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară beneficiază, ca urmare a deciziilor summitului NATO din 2018, de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PeSCo).

De altfel, o componentă importantă din portofoliul comisarului european pentru transporturi este dimensiunea mobilității militare. Din această calitate, Vălean și-a asumat ”un pachet de mobilitate militară în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) va fi disponibil pentru finanțarea infrastructurii de transport civil-militar cu dublă utilizare, pe baza unor reguli clare”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

Published

on

© NATO/ Flickr

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

NATO

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

Published

on

© NATO Allied Air Command/ Facebook

Avioane militare canadiene detaşate în România de la începutul lunii septembrie au interceptat două aeronave militare ruse, deasupra Mării Negre, într-un incident produs joi, a anunțat vineri Comandamentul Aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

“Detaşamentul canadian trimis în România de la începutul lunii septembrie a efectuat prima operaţiune de interceptare, în cadrul misiunii intense de poliţie aeriană. Avioane de tip CF-188 Hornet, alături de colegii din Forţele Aeriene Române au interceptat două avioane rusești de tip Suhoi Su-24 care zburau pe 23 septembrie deasupra Mării Negre, în apropierea spaţiului aerian al României”, a comunicat NATO.

Forțele Aeriene Regale Canadiene au preluat în mod oficial, la 1 septembrie, atribuțiile misiunii de Poliție Aeriană Întărită a NATO din România, de la Forțele Aeriene Regale Britanice, ca parte a măsurilor de asigurare și descurajare ale NATO.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 140 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele trei luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR.

Cel mai recent incident de securitate din cadrul acestor misiuni a avut loc pe 17 august, când două avioane de vânătoare britanice au interceptat deasupra Mării Negre un avion militar al Rusiei care se îndrepta spre spațiul aerian al României. Astfel de acțiuni din partea Federației Ruse au loc frecvent.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale, a afirmat joi David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite la București.

Muniz a participat joi, alături de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și de secretarul de stat din MAE, Dan Neculăescu, la deschiderea conferinţei „Security and prosperity at the Black Sea”, eveniment organizat de Bursa Română de Afaceri la Radisson Blu Hotel, din Bucureşti.

“Aproape toți cei care ne ascultă știu că recent țările noastre au sărbătorit împlinirea a zece ani de la semnarea a două documente fundamentale pentru relația bilaterală: Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii și Acordul între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice. Împreună, aceste documente și reușitele comune realizate sub auspiciile lor au stimulat prosperitatea României și au consolidat, în același timp, securitatea și capacitatea de apărare a Europei. Acestea au oferit o structură, însă ne bucurăm de rezultatele concrete datorită eforturilor multora dintre cei care ne ascultă astăzi aici, în sală, dar și al multora care nu au putut să ni se alăture. Zilnic, ați depus eforturi care au reiterat parteneriatul nostru și astfel ați permis țărilor noastre și aliaților să fie liniștiți că flancul estic este sigur. Cu toții vă bucurați de aprecierea noastră, a tuturor, pentru aceste eforturi”, a spus Muniz în debutul discursului său.

 

El a subliniat România și regiunea Mării Negre fac parte integrantă din capacitățile de apărare și economiile din Europa, însă a arătat că oportunitățile economice pot fi afectate de amenințări.

“Acordul nostru privind apărarea antirachetă ajută la apărarea Statelor Unite și a Europei de entități ostile și iresponsabile din Orientul Mijlociu, iar de la linia orizontului, dar totuși, la doar 400 de kilometri de Constanța, Rusia continuă să ocupe ilegal teritoriul care aparține unui alt vecin de la Marea Neagră, Ucraina. Această ocupație încalcă legislația internațională, normele internaționale, suveranitatea teritorială a Ucrainei și dreptul inalienabil al poporului său de a trăi în pace – totul în timp ce destabilizează întreaga regiune”, a punctat Muniz.

Diplomatul american a remarcat că zilele acestea se vorbește mult despre viitorul NATO și al relațiilor dintre Europa și Statele Unite.

“În această privință, România este deschizătoare de drumuri și reprezintă un exemplu excelent al modului în care funcționează alianța transatlantică atunci când ambele părți se implică total”, precizat el.

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale. Cu toții putem fi recunoscători pentru acest lucru… și, din nou, nu trebuie să căutăm prea departe pentru a vedea care este alternativa. Viziunile comune asupra democrației și piețelor libere, creative ne stimulează progresul. Alternativa la comerțul deschis, prosperitate și la o apărare națională robustă, bine-finanțată este mult prea evidentă și de nedorit”, a mai afirmat David Muniz.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ3 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA5 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE6 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.6 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș9 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ11 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D12 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL13 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ3 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending