Secretarul de stat pentru afaceri strategice Ana Tinca a efectuat, în perioada 3-4 februarie 2025, o vizită de lucru în Japonia, care a a marcat începerea mandatului Ambasadei României la Tokyo de Ambasadă Punct de Contact NATO (CPE) în Japonia – mandat exercitat de misiunea diplomatică a României pentru doi ani, începând de la 1 ianuarie 2025, împreună cu Ambasada Regatului Norvegiei, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest context, oficialul român a participat, în calitate de vorbitor, la Conferința Japonia-NATO privind comunicarea strategică, co-organizată de Ministerul Afacerilor Externe nipon și de Secretariatul internațional al NATO. În intervenția din cadrul sesiunii finale a evenimentului, oficialul român a subliniat provocările comune cu care se confruntă NATO și partenerii săi din Indo-Pacific, evidențiind impactul agresiunii ruse împotriva Ucrainei la nivel global.

De asemenea, secretarul de stat a avut întâlniri cu oficiali din Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării, cu președintele Ligii parlamentare de prietenie Japonia-România din Dieta Națională a Japoniei, precum și cu reprezentanți ai mediului academic și ai unor think tank-uri japoneze. În cadrul discuțiilor, au fost abordate oportunitățile de cooperare în plan bilateral și în format multilateral în domeniul securității și a avut loc un schimb de evaluări privind situațiile de securitate din spațiul Euro-Atlantic și din regiunea Indo-Pacific.

Deplasarea oficialului MAE la Tokyo a avut loc pe fondul intensificării, în ultimii ani, a relației bilaterale a României cu Japonia și al ridicării acesteia la nivelul de Parteneriat Strategic în martie 2023, precum și în contextul consolidării cooperării NATO cu partenerii din Indo-Pacific.

Serviciile de informații norvegiene au avertizat miercuri că este „probabil” ca Rusia să lanseze atacuri de sabotaj împotriva Norvegiei în 2025, vizând infrastructura energetică sau ajutorul trimis Ucrainei, transmite Bloomberg.

Relațiile diplomatice dintre Oslo și Moscova s-au deteriorat considerabil după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Deși Uniunea Europeană a înregistrat zeci de astfel de atacuri de la sfârșitul lui 2023, șefa Serviciului de Securitate al Poliției din Norvegia (PST), Beate Gangås, a declarat că până în prezent nu există dovezi de sabotaj rusesc pe teritoriul norvegian.

„Totuși, PST consideră probabil ca serviciile de informații ruse să încerce să desfășoare acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte din Norvegia în 2025”, a afirmat Gangås, prezentând raportul anual privind amenințările la adresa securității. „Obiectivul unor astfel de acțiuni ar fi oprirea livrărilor noastre către Ucraina sau influențarea negativă a opiniei publice”, a adăugat ea.

Norvegia, membră NATO, împărtășește o graniță terestră de 198 km cu Rusia în regiunea arctică, precum și o graniță maritimă în Marea Barents.

În urma sabotajului suspectat asupra cablurilor submarine din Marea Baltică – atac atribuit pe scară largă Rusiei – țările NATO de la Marea Baltică s-au reunit luna trecută la Helsinki pentru a întări securitatea regională.

„În ceea ce privește actorii statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare de securitate pentru Norvegia”, a mai spus Gangås.

Norvegia a alocat un buget de 135 miliarde de coroane norvegiene (18,8 miliarde de dolari) pentru ajutor civil și militar destinat Ucrainei în perioada 2023-2030.

După începerea războiului din Ucraina, Norvegia a depășit Rusia și a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene.

„Infrastructura energetică deținută de companii norvegiene ar putea fi, de asemenea, o țintă pentru sabotaj în anul următor”, se precizează în raportul anual al PST.

Serviciile de informații norvegiene au avertizat și asupra riscului „semnificativ” de spionaj din partea Chinei, care ar urma „să crească pe termen lung”, precum și din partea Iranului și Coreei de Nord.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a prezentat marți membrilor comisiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților, reunite în ședință comună la Palatul Parlamentului, bugetul propus pentru MApN în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025, sumele alocate pentru cheltuieli militare reprezentând 2,24% din Produsul Intern Brut cu posibilitatea extinderii până la 2,5% din PIB în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Angel Tîlvăr a arătat, în intervenția sa, că “bugetul MApN proiectat pentru anul 2025 este mai mare decât cel de anul trecut, fiind elaborat în contextul prudent şi echilibrat rezultat din Planul Fiscal agreat de Guvernul României cu Comisia Europeană, care prevede un complex de măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil”.

Ministrul apărării naționale a subliniat că execuția bugetară din anul precedent s-a situat foarte aproape de 100 la sută, ceea ce a demonstrat capacitatea instituției de a administra eficient resursele alocate. De asemenea, prin proiectul de buget prezentat, România își respectă angajamentele asumate în cadrul Alianței cu privire la alocarea resurselor pentru apărare.

“Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare și în care peste 30 la sută din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ține cont de situația de securitate din proximitatea României și de apartenența țării noastre la structurile aliate ale NATO și la misiunile UE”, a declarat Angel Tîlvăr, conform sursei citate.

Cheltuielile militare la nivel european și euro-atlantic au devenit o prioritate pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, SUA cerând aliaților europeni să aloce 5% din PIB pentru apărare, dar și din cauza deteriorării mediului de securitate europeană după agresiunea Rusiei în Ucraina, cu statele europene din cadrul NATO vorbind despre trecerea la o economie de război. O decizie în acest sens este așteptată la summitul NATO de la Haga din luna iunie, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, indicând că un angajament sporit ar putea să se ridice la un prag de 3,6 – 3,7% din PIB pentru apărare.

La nivelul UE, liderii europeni s-au reunit luni pentru primul summit consacrat apărării, iar una dintre concluziile desprinse cu privire la finanțare vizează capacitatea statelor membre de a crește propriile cheltuieli în materie de apărare prin flexibilizarea regulilor bugetare cuprinse în Pactul pentru Stabilitate și Creștere, în temeiul căruia statele membre trebuie să respecte ținta de deficit de 3% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv (PDE) și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.

Referitor la bugetul național al apărării, “în cifre, MApN va avea alocată, prin prevederile proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, suma de 42,755 mld. lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 mld. lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanțare „Buget de stat” și „Credite externe”. Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 mld. lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziția de echipamente majore cu destinație militară. Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5 % din produsul intern brut, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale”, a transmis instituția.

Ministrul a arătat că bugetul prezentat spre adoptare Parlamentului permite MApN onorarea obligațiilor asumate de România la organizațiile internaționale (bugetele comune NATO, NSPA etc.), precum și finanțarea în condiții corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susținerea unor efective semnificative în teatrele de operații din Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană și Marea Mediterană, sub egida NATO și a UE.

Cheltuielile de personal (inclusiv plata pensiilor militare și a indemnizațiilor prevăzute în proiectul de buget la Titlul IX-Asistență socială) au fost dimensionate corespunzător și acoperă toate nevoile din acest punct de vedere, a mai spus Angel Tîlvăr. În context, ministrul a subliniat că, în baza unui complex de măsuri destinate creșterii capacității de retenție la nivelul personalului încadrat și a atractivității profesiei militare, MApN a înregistrat, în anul 2024, un sold pozitiv la nivelul raportului intrări-ieşiri în/din sistem, de peste 6.400 de persoane (militari și personal civil).

Referitor la prioritățile anului 2025 în domeniul achizițiilor de tehnică militară modernă, ministrul Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă și foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, „Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), „Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eșaloane de tip batalion, brigadă și divizie (C4I cu capabilități ISTAR), „Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă și modernizarea fregatelor T22R.

În context, a fost precizat că proiecția alocărilor bugetare pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susținut al modernizării Armatei României, atât în ceea ce privește achizițiile de echipamente militare, cât și a infrastructurii (inclusiv cea medicală și de învățământ).

Angel Tîlvăr a subliniat preocuparea permanentă a instituției pentru a angrena la maximum posibil industria națională de apărare – atât cea cu capital majoritar de stat, cât și cu capital privat în derularea programelor de înzestrare cu tehnică și armament de ultimă generație.

„Toate programele de achiziție inițiate de MApN, precum și cele care sunt în pregătire, sunt aliniate prevederilor OUG nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, ceea ce creează premisele pentru implicarea operatorilor economici din industria națională de apărare în cadrul principalelor programe de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naționale”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.