Connect with us

NATO

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, apel către țările aliate: Nu ne puneți să alegem între Europa și America de Nord

Published

on

© NATO Engages

Corespondență din Londra

Europa și America de Nord sunt două părți ale aceleiași monede, iar țările din Europa Centrală și de Est nu pot fi puse în postura de alege între Uniunea Europeană și Statele Unite, a susținut, marți, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Vorbind în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra, în marja reuniunii liderilor aliați prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la crearea Alianței, Mircea Geoană a făcut referire la experiența sa personală și a țării sale, România, precum și la ambele tipuri de experiențe pe care statele din regiunea Europei Centrale și de Est le-au acumulat, atât în perioada în care s-au aflat sub regimuri comuniste, cât și după ce au luat calea integrării în familia occidentală.

Geoană, primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, și-a început discursul cu recurs la istorie.

”Provin din România și am fost suficient de norocos să fiu primul secretar general adjunct al NATO reprezentând un aliat nou. O regiune, țara mea și milioane și milioane de europeni care am fost separați de familia noastră naturală de comunism. Cine și-ar fi imaginat că după 30 de ani regiunea noastră ar fi fost parte completă a lumii occidentale, membri ai NATO și ai Uniunii Europene. Uneori cred că trăiesc un vis. Ca un tânăr român care încerca să aplice în fiecare an pentru o viză pentru a ieși din țară ca să vadă Occidentul. Știți ce am primit în fiecare vară? O carte poștală, într-o culoare de imperceptibilă și cred că avea și un miros urât. (…) An după an, după an, nu le-a fost permis tinerilor români, bulgari, cehi, slovaci, polonezi sau baltici să facă lucruri care pentru prietenii și, acum, aliații noștri era un lucru normal. Nu era clar stabilit că NATO se va extinde. Nu, nu, nu. Era o mare ezitare. Ca român, trebuie să le mulțumesc unor lideri incredibili și importanți precum Vaclav Havel sau Lech Walesa, pentru că ei au adus și argumentul moral, nu doar pe cel strategic, pentru care trebuie să unificăm Europa. (…) NATO s-a extins acum 20 de ani, apoi acum 15 ani. Plângeam împreună în vechiul sediu al NATO în calitate de miniștri de Externe ai României și Bulgariei. Mi-am pus chiar semnătura pe tratatul constituțional european care a eșuat. Spun doar că ceea ce oferim Alianței noastre și instituției noastre occidentale este un sentiment de maximă urgență să continuăm să rămânem relevanți. Să rămânem ancorați valorilor noastre, nu descurajați de lumea care se schimbă atât de rapid”, a rememorat Geoană. 

Fost șef al diplomației române în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a oferit și exemplul personal pentru a combate ”complexul provincial”, dar și pentru a arăta de ce statele din Europa Centrală și de Est nu pot fi puse în postura de a alege între Europa și America, într-un mesaj îndreptat în sprijinul ideii de complementaritate între NATO și eforturile pentru apărare în cadrul Uniunii Europene.

”Un român ca secretar general adjunct al NATO. Asta este o reușită. Îmi amintesc că am avut un intens complex provincial. (…) Prima mea experiență în Occident a fost să merg la ENA (Școala Națională de Administrație din Franța). Îmi amintesc că eram speriat de moarte pentru că am crezut că nu voi fi pregătit. Dar da, am fost. Și da, suntem și vom fi. Când cineva vine și ne spune să alegem între Europa și America, le voi spune că nu pot face asta. Pentru că Europa și America de Nord sunt două părți ale aceleiași monede. Nu ne puneți să alegem pentru că întotdeauna alegem securitatea. Pentru că avem în istoria și geografia noastră în partea de Europă pe care o reprezint un sentiment foarte restrâns de supraviețuire. Nu există nicio cale aceea în care Occidentul renunță să lupte. Amințiti-vă că un singur lucru face diferența: valorile pe care le împărtășim. Să nu vă îndoiți niciodată de valorile noastre, de valorile libertății, democrației și societății deschise. Lupta generației mele a fost reunificarea Europei, iar lupta părinților fondatori ai Alianței  a fost să nu repete războaiele devastatoare care au distrus Europa și lumea secolului al XX-lea”, a detaliat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct a făcut și o pledoarie pentru soliditatea articolului 5 din Tratatul NATO, considerat piatra de temelie a securității euro-atlantice și pus la îndoială de afirmațiile președintelui francez privind ”moartea cerebrală a NATO”.

”Cred că ceea ce articolul 5 spune este același lucru pe care Thomas Jefferson l-a spus la începuturile democrației europene”, a afirmat Geoană, citându-l pe al treilea președinte din istoria SUA și autor al Declarației de Independență. 

 ”Acesta este articolul 5. Să fim loiali angajamentelor noastre indiferent de situație. Și este ceva ce vă implor să faceți. Când veți fi în poziții ca acestea, continuați să inovați. Democrația și libertatea nu sunt lucruri care nu vor supraviețui dacă nu investiți și nu inovați. Continuați să inovați”, i-a îndemnat Mircea Geoană pe cei prezenți în sală

”Acum 30 de ani, pe străzile din București și Timișoara, în singura formă sângeroasă a revoluțiilor din țările fost-comuniste, în țara mea, tineri ca voi au rupt o bucată din mjilocul steagului României, ca simbol al separării din incredibilul trecut greu. Prin acea gaură ne-am imaginat un viitor și am vrut să prindem din urmă timpul istoric pierdut, iar istoria a fost răbdătoare cu noi”, a mai afirmat Mircea Geoană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Senatul a aprobat proiectul de lege privind achiziția a cinci avioane F-16 ca parte a realizării capabilității de apărare aeriană a României

Published

on

Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege care prevede achiziţia a cinci avioane F16 în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Proiectul de lege pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” a primit 77 de voturi ”pentru”, 2 “contra” şi 5 “abţineri”, informează Agerpres.

Senatul este prima Cameră sesizată pe acest proiect de lege.

Decizia Senatului vine după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat, la 27 noiembrie, proiectul de lege care prevede achiziția a cinci avioane F-16, ca parte a programului de modernizare a forțelor aeriene și ca soluție de îndeplinire a angajamentelor asumate la nivelul NATO cu privire la executarea misiunilor de poliție aeriană.

Amintim faptul că la 6 octombrie 2017, Forţele Aeriene Române au finalizat Faza I de introducere în serviciu a avioanelor multirol F-16 Fighting Falcon cu o escadrilă de 12 avioane multirol. Primele şase aeronave din escadrila de 12 avioane multirol incluse în acordul româno-portughez au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în data de 29 septembrie 2016, iar următoarele trei pe 16 decembrie 2016.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

NATO

Veste importantă pentru România și aliații de pe flancul estic: ”Planul celor patru 30” este gata. Jens Stoltenberg anunță că cel mai mare plan militar NATO după Războiul Rece este acum complet

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO, denumită NATO Readiness Initiative, a ajuns la capacitatea maximă propusă, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii liderilor aliați de la Londra. Lansată anul trecut, la summitul NATO de la Bruxelles, NATO Readines Initiative sau planul ”celor patru 30”, presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

”Am intensificat nivelul de pregătire al forțelor noastre. Pot să anunț că am atins rezultatele dorite cu Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO. Aliații s-au angajat ca 30 batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă să poată fi puse la dispoziția NATO în timp de 30 de zile”, a declarat Stoltenberg, la finalul reuniunii aniversare prilejuită de marcarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea aliată de la Londra, secretarul general al NATO a anunțat 90% din componența acestei forțe este definitivată și a specificat că așteaptă rezultate concrete la finalul întrunirii din capitala britanică. 

Denumit anul trecut de Jens Stoltenberg drept ”cel mai mare plan reîntărire a apărării colective după Războiul Rece”, planul a fost propus de SUA și aprobat la summitul aliat din 11-12 iulie 2018 de la Bruxelles.

Decizia de atunci a făcut parte dintr-un pachet mai larg. Cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece a revigorat o  ”cultură a pregătirii” forțelor militare aliate în situații de criză și de conflict. Liderii au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan denumit informal ”Cei patru 30” și care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

O astfel de măsură a venit anul trecut ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamentele multinaționale în România și în Polonia. Decizia din 2018 a avansat conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă. În egală măsură, a marcat trecerea de la o abordare sectorială pentru flancul estic al NATO (prezență înaintată avansată în Polonia și țările baltice și prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria) la prezența înaintată avansată a NATO ca întreg.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”
O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending