Mircea Geoană și Ursula von der Leyen au discutat despre “implicațiile alegerilor americane asupra relațiilor transatlantice și agendelor NATO și UE”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat vineri despre implicațiile alegerilor prezidențiale din SUA asupra relației transatlantice în cadrul unei discuții online organizate de IDEA, think tank-ul Comisiei Europene, și moderate de Mihnea Motoc, șeful adjunct al acestui think tank și fost ministru român al apărării.

“Am participat astăzi, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, și de alți lideri de opinie din Europa și Statele Unite, la o conversație la nivel înalt despre implicațiile alegerilor americane asupra relației transatlantice și a agendelor globale ale NATO și Uniunii Europene“, a spus Geoană, pe Facebook.

“Relația transatlantică rămâne vitală pentru pacea, securitatea și prosperitatea lumii noastre democratice, iar NATO și UE trebuie să își aprofundeze Parteneriatul Strategic. ÎI mulțumesc lui Mihnea Motoc, Principal Advisor al I.D.E.A. pentru inițiativă și moderarea discuției noastre“, a completat oficialul aliat.

Alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie, la care s-au confruntat președintele în exercițiu Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden, își așteaptă deznodământul.

Joe Biden are prima șansă la câștigarea alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie. Democratul, care adunase până vineri 253 sau 264 de voturi în colegiul electoral din cele 270 necesare pentru victorie, unele proiecţii incluzând sau nu Arizona (11 electori), ar fi declarat învingător dacă statul său natal, Pennsylvania, ar vota pentru el.

De asemenea, din cele cinci state americane unde numărătoarea voturilor este încă în desfășurare – Georgia, Pennsylvania, Nevada, North Carolina și Alaska -, Biden conduce votul popular în primele trei, în primele două dintre ele devansându-l vineri pe Donald Trump.

Pe ansamblu, relațiile transatlantice au fost afectate de politica administrației Trump care critică puternic Germania pentru că nu alocă cei 2% din PIB pentru apărare și pentru că urmărește să consolideze relațiile energetice în Rusia, aceste animozități culminând cu tensiunile Washington-Berlin de la Summitul NATO din 2018 și cu retragerea parțială a trupelor americane staționate în Germania, 11.900 de soldați urmând a fi relocați.

În ce privește Uniunea Europeană, președintele Donald Trump a susținut în repetate rânduri că UE a fost creată pentru a profita economic de SUA. Pe plan regional însă, administrația republicană a consolidat legăturile cu țările de pe flancul estic al NATO, îndeosebi Polonia și România.

În ce-i privește, Joe Biden și Kamala Harris, candidata democrată pentru vicepreședinția SUA, și-au exprimat intenția ca Uniunea Europeană să redevină “un partener preferențial al SUA” și au afirmat angajamentul față de articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

De altfel, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat miercuri că “UE este dispusă să continue să construiască o puternică asociere transatlantică”, indiferent cineva va câştiga alegerile prezidenţiale din SUA, păstrând o linie asumată în mai multe capitale europene, îndeosebi Berlin, și anume aceea a disponibilității Europei de a relansa relația transatlantică.

În schimb, Franța a adoptat o poziție dură după alegerile americane, ministrul de finanțe Bruno Le Maire spunând că SUA nu mai sunt un partener amical al Europei și chemând statele membre ale UE să construiască o suveranitate europeană.