Connect with us

NATO

Mircea Geoană, vizită în România: Secretarul general adjunct al NATO va avea luni o întrevedere bilaterală cu președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Photo Collage (Official Images: NATO/ Presidential Office)

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, va efectua luni o vizită în România, pentru a vizita comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est, care participă la exerciţiul NATO Steadfast Defender 21, pentru a lua parte la evenimentul de inaugurare a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) și pentru a avea întrevederi bilaterale cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul de externe Bogdan Aurescu, informează un comunicat al NATO remis CaleaEuropeană.ro

Secretarul general adjunct al NATO, împreună cu preşedintele Comitetului Militar al NATO, generalul de flotilă aeriană Stuart Peach, se va întâlni cu ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, şi cu şeful Statului Major al Apărării din România, generalul-locotenent Daniel Petrescu.

Exercițiul NATO Steadfast Defender 2021, cea mai amplă operațiune de descurajare și apărare din ultimii ani, a debutat la începutul lunii mai, reunind peste 20 de aliați NATO și parteneri din America de Nord și Europa care vor desfășura 9.000 de militari, inclusiv din și în România. Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

De asemenea, Mircea Geoană va participa la o discuţie în cadrul Forumului de Securitate Atlantic-Marea Neagră, găzduit de Institutul Aspen din România și Biroul de la București al German Marshall Fund.

În cadrul vizitei, Mircea Geoană va inaugura Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, şi de comisarul european pentru relaţii interinstituţionale şi prognoză, Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naționale, dar și ale NATO și UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. E-ARC va promova obiectivele României, NATO și ale UE în domeniul rezilienței și va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) și al societății (whole-of-society) pentru amenințările complexe care caracterizează mediul de securitate actual.

Secretarul general adjunct al NATO va avea, de asemenea, întrevederi bilaterale cu preşedintele României şi cu ministrul afacerilor externe al României.

Vizita lui Geoană la București are loc cu o zi înainte de reuniunile virtuale ale miniștrilor de externe și ai apărării din țările NATO, organizate pentru pregătirea summitului NATO de la Bruxelles din 2014 iunie.

Viitorul summit al NATO, primul cu participarea președintelui american Joe Biden, va avea loc pe data de 14 iunie, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, a anunțat recent secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, prefațând o parte din mizele primei reuniuni la nivelul șefilor de stat sau de guvern aliați din 2019 încoace, de la Londra.

Stoltenberg a subliniat că Joe Biden, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici vor lua “decizii cu privire la agenda NATO 2030 pentru a face față provocărilor de astăzi și de mâine”.

Astfel, cei 30 de lideri aliați vor aborda “acțiunile agresive ale Rusiei, amenințarea terorismului, atacurile cibernetice, tehnologiile emergente și perturbatoare, impactul asupra securității schimbărilor climatice și ascensiunea Chinei“, a mai arătat secretarul general.

În ce privește deciziile de fond, este de așteptat ca secretarul general Jens Stoltenberg să primească mandat din partea liderilor țărilor aliate să conducă procesul de reflecție NATO 2030 către edificarea unui nou Concept Strategic care să fie adoptat la summitul din 2022.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 17 țări aliate, inclusiv România, au convenit să preia conducerea dezvoltării primului fond de inovare al NATO, care a fost lansat în această săptămână cu ocazia reuniunii miniștrilor apărării din statele Alianței Nord-Atlantice, informează un comunicat.

“La summitul de la Bruxelles, liderii NATO s-au angajat să consolideze Alianța noastră, inclusiv prin promovarea și protejarea inovării transatlantice”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în cadrul ceremoniei de lansare.

“Astăzi ne respectăm acest angajament. Și, împreună, ne vom menține populația în siguranță într-o lume în schimbare rapidă”, a adăugat el. La aceeași reuniune, miniștrii apărării au convenit asupra primei strategii aliate privind inteligența artificială.

 

Acest fond multinațional va ajuta NATO să își păstreze avantajul tehnologic, permițând investiții – în valoare de 1 miliard de euro – în tehnologii cu dublă utilizare cu potențiale aplicații în domeniul apărării și securității. De asemenea, va facilita o cooperare mai strânsă și de încredere cu inovatorii din domeniul tehnologiilor de vârf, care, altfel, ar putea fi în imposibilitatea de a dezvolta cu succes soluțiile inovatoare cele mai necesare pentru protecția Alianței.

Împreună cu Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord al NATO – sau DIANA – Fondul de inovare va sprijini dezvoltarea unei comunități transatlantice protejate de inovare.

De la lansarea sa la Summitul NATO de la Bruxelles, o serie de aliați au făcut oferte pentru a găzdui sediile centrale, centrele de testare și centrele de accelerare care vor face parte din rețeaua DIANA atât în Europa, cât și în America de Nord.

Se așteaptă ca ambele inițiative să fie pe deplin în vigoare până la Summitul NATO de la Madrid din 2022.

Cele 17 state sunt: Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Grecia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 15 state aliate ale NATO și-au reafirmat joi angajamentul de a dezvolta, achiziționa și furniza la nivel multinațional capacități de apărare aeriană terestră, care vor proteja personalul, echipamentele și instalațiile aliate de amenințările aeriene, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a prezidat ceremonia semnării de către miniștrii apărării din SUA, Marea Britanie, Spania, Slovenia, Polonia, Portugalia, Norvegia, Olanda, Letonia, Italia, Ungaria, Grecia, Germania, Danemarca și Belgia a șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. 

Acest lucru a fost făcut în marja reuniunii miniștrilor apărării din cadrul NATO din 21 octombrie 2021.

“Prin creșterea cooperării între aliați, îmbunătățirea continuă a capacităților noastre și răspunsul la provocări, facem regiunea transatlantică mai sigură și mai pregătită să facă față oricărei amenințări”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la evenimentul de semnare.

 

Acolo, noi participanți s-au alăturat la două proiecte de mare vizibilitate (HVP) lansate recent, proiectul “GBAD modular” și inițiativa “C-RAM mobil rapid dislocabil”, precum și la lansarea unui nou angajament, “Capacitatea de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață pentru nivelul batalionului și brigăzii” (GBAD C2 Layer).

Participanții la GBAD modular (Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Regatul Unit) au urat bun venit în cadrul proiectului Norvegiei, Poloniei, Portugaliei și Statelor Unite. Acesta vizează achiziționarea și punerea în practică a unei soluții modulare pentru apărarea aeriană terestră cu rază de acțiune foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune. Această capacitate va oferi aliaților o soluție modulară, construită în jurul unui modul de comandă și control și a opțiunii de a conecta diferiți efectori pentru amenințările acoperite. Capacitatea plug-and-play va oferi aliaților opțiunea de a schimba, adăuga sau elimina efectori fără probleme, în funcție de amenințările cu care se confruntă.

Pentru cel de-al doilea proiect, C-RAM cu desfășurare rapidă, Norvegia, Polonia și Statele Unite s-au alăturat Germaniei, Greciei, Ungariei și Regatului Unit. Acest proiect are ca scop dezvoltarea și furnizarea unei capacități de protecție a forțelor aliate împotriva amenințărilor cu rachete, artilerie și mortiere. Un accent deosebit al acestui proiect va fi pus pe soluțiile potențiale prin abordări inovatoare, cum ar fi capacitățile bazate pe energie directă.

În cele din urmă, șase aliați – Danemarca, Italia, Portugalia, Spania, Regatul Unit și SUA – au demarat o nouă inițiativă pentru a achiziționa în comun și a pune în funcțiune o capacitate de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață la nivel de batalion și brigadă (GBAD C2 Layer). În lunile următoare, experții din națiunile participante vor identifica soluții potențiale pentru un centru de distribuție a focului. Abordarea multinațională va diminua varietatea de sisteme utilizate și va crește simultan interoperabilitatea între aliații participanți și disponibilitatea operațională a forțelor GBAD ale NATO.

Continue Reading

NATO

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

Published

on

Miniștrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat joi un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict, a anunțat secretarul general Jens Stoltenberg după prima zi a reuniunii miniștrilor apărării aliați, care se desfășoară joi și vineri la Bruxelles. Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

Această decizie, anunțată cu o zi în urmă, a fost luată “pentru a ne asigura că vom continua să avem forțele potrivite la locul potrivit, la momentul potrivit” și “pentru a ne proteja cei un miliard de oameni de orice amenințare”, a punctat el.

“Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra obiectivelor de capacitate ale NATO. Acest lucru face parte din procesul de planificare a apărării NATO, iar aceste obiective contribuie la asigurarea faptului că dispunem de capacitățile necesare pentru o descurajare și o apărare credibile”, a precizat Stoltenberg.

Miniștrii apărării au analizat, de asemenea, progresele înregistrate în răspunsul alianței la amenințarea tot mai mare reprezentată de sistemele de rachete ale Rusiei. “Nu vom oglindi comportamentul destabilizator al Rusiei și nu avem nicio intenție de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa”, a declarat Stoltenberg. “Așadar, punem în aplicare un pachet echilibrat de măsuri politice și militare pentru a răspunde la această amenințare”, a continuat secretarul general aliat.

Potrivit Pentagonului, acest pachet include îmbunătățiri semnificative ale apărării antiaeriene și antirachetă a Alianței. De asemenea, prevede consolidarea capacităților convenționale cu avioane de generația a cincea, adaptarea exercițiilor și a serviciilor de informații, precum și îmbunătățirea pregătirii și eficienței descurajării nucleare.

 

Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

“Ne-am sporit prezența în Marea Neagră pentru că Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO. Trei aliați ai NATO sunt state riverane: Turcia, România și Bulgaria, iar apoi, desigur, avem doi parteneri foarte apropiați, Georgia și Ucraina, și am asistat la anexarea ilegală a Crimeei și am văzut comportamentul agresiv al Rusiei în Marea Neagră. Așadar, ne-am sporit prezența în regiune, în aer, pe uscat și pe mare, și evaluăm în mod constant ce putem face mai mult, în parte prin creșterea prezenței, dar și prin creșterea capacității noastre de a desfășura rapid forțe, dacă este necesar. Și tocmai de aceea avem nevoie de o pregătire ridicată a forțelor noastre”, a completat el.

Planul de apărare împotriva oricărui atac din partea Rusiei vine și în contextul avertismentelor lansate de secretarul Lloyd Austin la București, care a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA. Marți, la Kiev, el a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus Austin.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN53 mins ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

POLITICĂ3 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută noul plan de apărare al NATO: Noi structuri aliate, de reacție rapidă, pentru securitatea României

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Reprezentanța Comisiei Europene în România și 20 de ambasade la București, declarație comună pentru combaterea violenței împotriva femeilor: Pandemia face această cauză și mai importantă

NATO3 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

NATO3 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending