Connect with us

Mircea Hava

Mircea Hava: Autostrada Sibiu-Pitești, cea mai importantă infrastructură de transport pe care suntem datori să o finalizăm în interesul economiei

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Autostrada Sibiu-Pitești, care ne va conecta de Europa, este cea mai importantă infrastructură de transport pe care suntem datori să o finalizăm în interesul economiei și al mobilității oamenilor, spune eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), care subliniază, totodată, că „de acum nu mai avem scuze și nu mai putem da înapoi” ținând cont că Executivul European a aprobat 875,5 milioane de euro pentru construcția unui prim tronson din această autostradă.

 

„Comisia Europeană a aprobat 875,5 milioane de euro pentru construcția unui prim tronson din această autostradă. Este un pas foarte important făcut înainte. Asta înseamnă că de acum nu mai avem scuze și nu mai putem da înapoi. Am fost captivi într-o poveste care ne-a făcut să fim partea rea și hulită a uneia dintre cele mai mari rute de transport european. Din momentul acesta, trebuie să spunem un NU hotărât ezitărilor și un DA clar pentru acțiune. Cea mai mare realizare a României, de infrastructură majoră din ultimii 30 de ani, poate începe, pentru a transforma în realitate o legătură de transport vitală pentru noi și Europa”, scrie Mircea Hava, pe Facebook. 

În context, eurodeputatul PNL explică importanța finalizării acestei autostrăzi pentru România, în context european.

„De la om de afaceri, la turist, de la tânăr, la vârstnic, de la cel care tranzitează România, la cel care e nevoit sa facă săptămânal drumul ăsta, de la cei care transportă milioane de călători, la cei care transportă milioane de tone de marfă, nu există român care să nu fi înțeles ce înseamnă pentru țara asta autostrada Sibiu-Pitești. Mai degrabă, lipsa ei! Și marea nevoie ca România să fie conectată prin ea de Europa, iar Europa într-un final, cu lumea, prin portul Constanța. Autostrada A1 pe porțiunea Sibiu – Pitești este cea mai importantă infrastructură de mobilitate de transport pe care suntem datori să o finalizăm în interesul economiei și al mobilității oamenilor”, explică Mircea Hava. 

De asemenea, Hava amintește că „există doi oameni, plini de siguranță și de hotărâre, comsiarul european Adina Valean și ministrul Lucian Bode, care, alături de colegii lor din aparatul executiv, care au lucrat pentru aprobarea finală a dosarului, ne-au arătat ce înseamnă dorința de a reuși”. „Sunt mândru de colegii mei”, adaugă eurodeputatul român.


Proiectul, în integralitatea sa, are o lungime de 122,11 km, fiind divizat în cinci secţiuni ce traversează trei judeţe: Sibiu, Vâlcea şi Argeş.

În etapa 1, pentru care se cere finanţare, se vor construi 53,58 de kilometri de autostradă, inclusiv 6 noduri rutiere, 28 poduri şi pasaje, 10 viaducte, un tunel, o parcare de scurtă durată, două spaţii de servicii, trei centre de întreţinere şi coordonare.

De asemenea, economia de timp ce va fi atinsă ca urmare a construirii Autostrăzii Sibiu – Piteşti secţiunile 1, 4 şi 5 va fi de 57 minute/turism şi 54 minute/vehicul greu.

Valoarea totală a proiectului este de 1.334.389.643,74 euro şi va fi finanţată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% din valoarea totală eligibilă aprobată, respectiv 875.548.843,35 euro va fi asigurată din Fondul de Coeziune, iar restul de finanţare în valoare de 458.840.800,39 euro lei va fi asigurată de la bugetul de stat.

Perioada de implementare a Proiectului este de 103 luni, începând cu data de 16.06.2015 şi finalizându-se la data de 31.12.2023.

Potrivit Comisiei Europene, se așteaptă ca proiectul să fie operațional din 2026.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava critică ”nepăsarea continuă față de temelia unei nații, educația”: Școala românească trebuie să rămână între reperele celor care o reprezintă cu adevărat

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Prima zi de școală nu este doar despre prima zi de școală, ci despre generații de profesori care fac din munca lor o misiune și despre generații de elevi care o urmează pentru a-și croi un viitor, a transmis europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE) într-un mesaj publicat pe Facebook.

În egală măsură, acesta și-a exprimat dezamăgirea pentru că, ”în multe situații, în 2021, deschiderea anului de studiu e loc de joacă și discursuri pentru politruci, oameni cu exprimare firavă și pregătire cu iz de școală pe lângă școală.”

”Încă un început de an școlar în care s-a demonstrat că nu e niciun pericol pentru Finlanda să fie plagiată de România. O rezistență fermă, de neînvins, la schimbare. Aceeași fundătură seacă și molipsitoare, pe care, sunt sigur, generațiile de azi n-o înțeleg, nu o acceptă și o consideră plictisitoare și expirată: laude, bilanțuri, rugăciuni, îndemnuri, obligații, grabă, flori și maratonul politicienilor pentru care prima zi de an școlar e singura zi din an în care merg la școală. Sunt ani în care am asistat la asta. La fel de mulți în care am sperat că se va schimba ceva. Ți-e tot mai greu să crezi că părinții își vor duce copiii la școală pentru mai mult de o diplomă, că nu vor mai fi nevoiți să se transforme în profesorul de acasă, că vom paria pe caractere și personalitate nu pe memorie și citate. Clasicul <<pe vremea mea>> a mai câștigat un început de an școlar în România”, a mai menționat Hava.

Acesta a explicat că ”nu este împotriva festivismului, dar mă doare să văd că, încă, în multe situații, în 2021, deschiderea anului de studiu e loc de joacă și discursuri pentru politruci, oameni cu exprimare firavă și pregătire cu iz de școală pe lângă școală. Total lipsiți de ideal educațional real.”

”Școala românească trebuie să rămână între reperele celor care o reprezintă cu adevărat, nicidecum a acelora care cred că prezența la un careu, alături de părinți plini de speranță și emoție, obișnuiți să sacrifice totul pentru binele copilului, sau în preajma unor dascăli debusolați de zeci de ani de strategii fără viziune, acoperă impostura și nepăsarea continuă față de temelia unei nații: educația”, a mai spus Hava.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

”ReturnthePlastics”. Eurodeputatul Mircea Hava: PPE susține orice demers care vine în sprijinul sănătății populației și a protecției mediului înconjurător

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Partidul Popular European susține orice demers care vine în sprijinul sănătății populației și a protecției mediului înconjurător, a transmis eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) într-un mesaj publicat pe Facebook.

”Condițiile climatice actuale, și nu numai, ne obligă să fim vigilenți și reactivi și să transformăm orice inițiativă care ne poate proteja într-o lege pe care suntem datori să o respectăm”, a mai subliniat europarlamentarul român, făcând trimitere la recenta inițiativă cetățenească europeană ”ReturnthePlastics”, un proiect ce își propune ca sistemul garanție-returnare a PET-urilor să devină o normă la nivelul întregii Uniuni.

Acesta consideră că trebuie să îi acordăm ”grijă maximă casei noastre, Europa, fiindcă, în condițiile în care nu procedăm corect, totul se întoarce împotriva fiecăruia dintre noi”.

Potrivit unor date publicate de Eurostat în luna ianuarie, statele membre UE au reciclat în 2018  deşeurile de ambalaje din plastic în proporție de 41,5%, România clasându-se peste media europeană, cu un procent de 43%.

În şapte state membre UE, mai mult de jumătate din deşeurile de ambalaje din plastic au fost reciclate în 2018, în frunte cu Lituania (69,3%), Slovenia (60,4%, date din 2017), Bulgaria (59,2%) şi Cehia (57%).

La polul opus, mai puţin de o treime dintre deşeurile de ambalaje din plastic au fost reciclate în Malta (19,2%, date din 2017), Franţa (26,9%), Ungaria (30%) şi Irlanda (31%).

În Uniunea Europeană, procentul deşeurilor de ambalaje din plastic a crescut de la 41,2% în 2017, până la 41,5% în 2018, în timp ce în România a scăzut de la 47,6% în 2017, până la 43% în 2018.

Într-un raport publicat la începutul lunii ianuarie, Curtea de Conturi Europeană atrăgea atenția că există un risc semnificativ ca UE să nu își îndeplinească obiectivele în materie de reciclare a ambalajelor din plastic stabilite pentru 2025 și pentru 2030.

În acest context, instituția sfătuiește UE să-și intensifice acțiunile ambițioase și concertate pentru a atinge țintele propunse în 5-10 ani.

Amintim că Uniunea Europeană a adoptat prima strategie privind materialele plastice în anul 2018, având drept obiectiv ca toate ambalajele din plastic de pe piața UE să devină reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință să fie redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului să fie limitată.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: România are nevoie, cât mai rapid, de activarea sistemului de garanție pentru plastic, sticlă și aluminiu, ce ar putea aduce beneficii de milioane de euro

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

România are nevoie, cât mai rapid, de activarea sistemului de garanție pentru plastic, sticlă și aluminiu, a atras atenția eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) pe fondul transformării reciclării plasticului într-o normă europeană.

Apelul său vine în contextul în care Comisia Europeană a înregistrat inițiativa cetățenească ”ReturnthePlastics”, un proiect ce își propune ca sistemul garanție-returnare a PET-urilor să devină o normă la nivelul întregii Uniuni.

Eurodeputatul Mircea Hava și colegii săi din grupul PPE din Parlamentul European au salutat și și-au exprimat susținerea pentru acest demers.

”Din statistică, vedem că majoritatea inițiativelor cetățenești europene au fost admisibile și s-au calificat pentru a fi înregistrate. E clar că <<ReturnthePlastics>> e un demers absolut necesar care, cu siguranță, ar fi trebuit implementat cu ani în urmă. Un cadru legal prin care cei care duc ambalajele de plastic în locuri special amenajate și primesc bani pentru acestea nu poate fi decât un lucru bun și <<arma>> perfectă împotriva agresiunii față de mediul înconjurător. Gândiți-vă doar la cantitățile uriașe de peturi pe care le vedem pe cursurile de apă, pe albiile râurilor, în aglomerările urbane sau în sate. În loc să polueze mediul pentru zeci de ani de acum înainte, miliarde de astfel de recipiente ar fi reciclate în condiții de siguranță iar cei care le predau ar avea și motivația financiară să facă acest lucru”, a explicat acesta.

Luând în calcul aceste aspecte, Mircea Hava este de părere că ”România are nevoie, cu celeritate, de o lege a garanției care nu înseamnă un moft, ci o gură de oxigen pentru sănătatea populației și a viitoarelor generații. Un lucru bun este că, deja, se are în vedere implementarea legislației, aceasta fiind în prezent pe circuitul de avizare. Ar trebui ca la momentul intrării în atenția guvernului, pachetul legislativ să se aprobe cu rapiditate. E singura zona în care se poate lucra rapid pentru că, logistic, până tot mecanismul se va pune în mișcare va mai dura”, a subliniat eurodeputatul.

Acesta a explicat că ”un rol important în educarea românilor, dincolo de marii jucători de genul producători și retaileri, îl vor avea administrațiile publice locale. Asta și pentru că viitoarea legislație din România nu se referă exclusiv la PET-uri sau sticlă, ci și la ambalaje din aluminiu. Există motive reale pentru ca toți să se implice”.

Hava a citat drept argument un studiu detaliat, realizat de Academia de Științe Economice București, arată că prin introducerea sistemului de garanție în România se pot salva peste 260.000 de tone de CO2 anual, ce ar putea aduce beneficii de milioane de euro ce pot fi investiți în protecția mediului. 

El a amintit și de faptul că ”reciclarea era o practică obișnuită în România, chiar dacă la baza ei stăteau cu totul alte motive și un cu totul alt raționament. Cei care astăzi au 40 de ani, sau peste, își aduc cu siguranță aminte de campaniile de reciclare, campaniile de colectat hârtie, metal sau sticlă. Mulți dintre cei care acum câteva decenii erau copii își amintesc cu siguranță de sticlele de lapte goale, pe care le duceau înapoi la magazin pentru bani de buzunar”. 

Comisia Europeană a înregistrat o inițiativă cetățenească europeană intitulată ”ReturnthePlastics: o inițiativă cetățenească de punere în aplicare a unui sistem de garanție-returnare la nivelul UE pentru reciclarea sticlelor din plastic”

Organizatorii inițiativei invită Comisia să prezinte o propunere care să aibă în vedere:

  • punerea în aplicare a unui sistem de garanție-returnare la nivelul UE pentru reciclarea sticlelor din plastic;
  • încurajarea tuturor statelor membre ale UE să facă în așa fel ca supermarketurile (lanțurile de supermarketuri) care comercializează sticle din plastic să instaleze distribuitoare pentru reciclarea sticlelor din plastic după ce au fost cumpărate și utilizate de către consumator;
  • plata de către întreprinderile producătoare de sticle din plastic a unor taxe pe plastic pentru reciclare și pentru sistemul de garanție-returnare a sticlelor din plastic (în conformitate cu principiul ”poluatorul plătește”).

Organizatorii pot începe astfel colectarea semnăturilor.

Dacă, în termen de un an, inițiativa cetățenească europeană primește 1 milion de declarații de susținere din cel puțin 7 state membre, Comisia va trebui să reacționeze. Comisia ar putea decide fie să dea curs solicitării, fie să o respingă, și va trebui să își argumenteze decizia.

Inițiativa cetățenească europeană a fost introdusă odată cu Tratatul de la Lisabona, ca instrument prin care cetățenii pot contribui la stabilirea agendei de lucru. Acest tip de inițiativă a fost lansat în mod oficial în aprilie 2012.

Condițiile de admisibilitate sunt următoarele: (1) acțiunea propusă nu trebuie să se afle în mod vădit în afara sferei de competență a Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic, (2) nu trebuie să fie în mod vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și (3) nu trebuie să contravină în mod vădit valorilor Uniunii.

Până în prezent, Comisia a primit 107 de cereri de lansare a unei inițiative cetățenești europene, dintre care 82 au fost admisibile și, prin urmare, s-au calificat pentru a fi înregistrate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.45 mins ago

Președinții Germaniei și Italiei consideră că UE se află la răscruce: Trebuie să devină un actor mai puternic într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

CHINA2 hours ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending