Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Mircea Hava face apel la ”proiecte scrise bine și la timp” pentru a accesa fondurile europene din bugetul multianual al UE: Uniunea îți pune la dispoziție bani, dar nu ți-i bagă și-n în buget

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) face apel a responsabilitate din partea autorităților din România pentru a profita de fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin bugetul multianual și pentru a evita situația din timpul exercițiului financiar 2014-2020, când ”am început târziu accesarea”.

”Datele privind execuția bugetului UE pentru perioada 2014-2020 ne arată că, deși urmăm drumul bun, suntem încă departe de eficiența pe care ne-o dorim cu toții, în ceea privește absorbția fondurilor și implementarea proiectelor la nivelul Comunității Europene. Potrivit datelor de la Comisia Europeană, la nivelul exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea plăților făcute în cadrul programelor a ajuns la 310,6 miliarde euro, dintre care 281,1 miliarde au fost plăți efective în cadrul proiectelor, în timp ce 29,5 miliarde au fost pre-finanțări. Iar situația plăților efectuate până la data de 30 septembrie 2021, în cadrul programelor derulate în exercițiul 2014-2020, reprezintă abia 64% din totalul de 485,577 miliarde alocate pentru întreg exercițiul bugetar”, a explicat Hava.

Acesta a deplâns faptul că ”rata de implementare a proiectelor din România, în sensul plăților efectuate în raport cu suma totală disponibilă, este, din sursele oficiale ale Comisiei Europene, de numai 55%.”

”Suntem sub un blestem al timpilor pierduți și nu avem nici o scuză. Am început târziu accesarea și tot ce mai putem face e să ne apucăm de treabă în ceea ce privește implementarea. Fiindcă, altfel, PIERDEM BANII! Iar realitatea ne zice-n față că mai avem la dispoziție DOAR DOI ani, în care mai putem accesa tot ce n-am fost în stare să luăm până acum”, a tras un semnal de alarmă eurodeputatul.

Mircea Hava a reiterat faptul că ”Uniunea îți pune la dispoziție bani, dar nu ți-i bagă și-n în buget. Există o singură rețetă câștigătoare pentru banii europeni. Iar rețeta asta trebuie aplicată de administrații pregătite și eficiente. Aici se pierde cel mai mult timp, cu cele mai puține remușcări și consecințe când vine vorba de a penaliza pe cineva.”

Având în vedere că ” lentoarea ne acaparează și ne dereglează și pentru noua perioadă de programare 2021-2027, ca între 2014-2020”, europarlamentarul a subliniat că este nevoie de ” ordonatori de credite serioși, capabili să se pregătească din timp și să se asigure nu doar că există specialiștii dar și că există banii pentru cofinanțarea proiectelor”.

”Degeaba ai glia, dacă nu ai sapa să te-apuci de treabă. Pe înțelesul tuturor, avem nevoie de responsabilitate, nu povești. Formele publice ale documentelor ce stau la baza Acordului de Parteneriat și programelor operaționale s-au blocat la luna octombrie 2020. De ce mă îngrijorează? Simplu: pentru că de aceste negocieri și de actualizarea sumelor depinde succesul Acordului și operaționalelor. Pentru că fără ele, nimeni nu va deconta ceva”, și-a exprimat îngrijorarea Hava, care a evidențiat că distribuția banilor europeni trebuie să fie mulțumitoare, lucru ce duce la ”competiție și, implicit, performanță”.

”Vă spun clar: regulile sunt aceleași pentru toți și, cel puțin în ce privește banii europeni, ne putem bate de la egal cu oricare stat membru. Cu o singură condiție: să avem proiecte scrise bine și la timp, experți care știu să facă asta, administrații conduse de oameni care înțeleg importanța scrierii, asigurarea unei cofinanțări și implementarea unui proiect”, a atras atenția Mircea Hava.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de rezultate nu de catastrofe, a atras atenția eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE).

Acesta a susținut în cadrul Parlamentului European, care s-a reunit în această săptămână în sesiune plenară, alocări bugetare ample pentru planurile strategice naționale, reforme și strategii care au menirea să susțină un sectorul agricol.

”Mediul rural din România, în marea lui parte, e mai apropiat de Evul Mediu decât de anul de grație 2021. Ne-o arată sutele de mii de toalete din fundul curții, școlile-n paragină, apa trasă-n găleata fântânii, drumurile înfundate de noroi sau dispensarele care mai există doar în filmele cu Mircea Diaconu. Și multe altele… Așadar, românii care trăiesc la țară au toate motivele să fie supărați, fiindcă de minciuni și promisiuni le e plin podul. Oamenii nu mai au nevoie de povești, atâta vreme cât <<veșnicia născută la sat>> e înecată în lipsuri greu de îndurat”, a tras un semnal de alarmă europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a criticat faptul că sumele e care ar urma să le cheltuiască ”primăriile comunelor și satelor din România pentru chestiuni ce țin de reducerea diferențelor dintre orașe și sate în privința calității vieții și infrastructurii” sunt unele ”derizorii”.

”Cifrele, care nu mint niciodată, ne arată că bugetul de dezvoltare rurală, pentru perioada 2023-2027, e de 5,65 de miliarde de euro, din care 4,83 de miliarde vin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Bani negociați, după opinia mea nu foarte bine, de către statul român. De reținut e că din toată această sumă, doar 500 de milioane de euro reprezintă investiții în infrastructura comunală și sătească și doar 700 de milioane merg către proiecte finanțate prin Grupurile de Acțiune Locală”, a detaliat eurodeputatul.

Fost primar al orașului Alba Iulia timp de 25 de ani, Hava a semnalat că ”în anii următori, nu doar că vom rămâne cu certitudinea că țara noastră nu va fi niciodată profund urbanizată dar și că, pentru o perioadă de 5-6 ani, chiar și cu bani din PNRR sau de la CNI, o primărie de la sat nu va putea depăși un prag de investiții, în infrastructură, de 1,5 milioane de euro.”

”România are 2861 de comune iar dacă împărțim, <<frățește>>, banii pentru infrastructură, fiecare primărie se va alege cu, țineți-vă bine, 175. 000 de euro. O sumă cu care, ca edil, în afară de a o număra, poți face…mai nimic! Legat de alocările de pe cele 8 POR-uri, nici acestea nu sunt generoase cu zonele urbane funcționale. Acolo unde, prin parteneriate între administrațiile publice locale din orașe și comune sau prin Asociații de Dezvoltare Intercomunitare se pot realiza proiecte de utilitate atât pentru cetățenii de la sat, cât și cei de la oraș. Nu vreau să trec cu vederea nici Programul <<Anghel Saligny>>, cu alocări de numai 4 milioane de lei/UAT: nu e rău că se fac lucruri, dar e rău că venim numai cu picături într-un ocean. E clar că, în ansamblu, România dovedește că printr-un program național, la care contribuie financiar fiecare român, se depășesc alocări financiare europene pentru infrastructura la sat. Dar sunt aproape sigur că ar trebui să existe și o a doua versiune care să suplimenteze acești bani”, a arătat europarlamentarul.

”Până acum, s-au tot auzit semnale de alarmă. De data asta trebuie bătut gongul. Pentru că mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de rezultate, nu de catastrofe. De viziune, nu de praf în ochii oamenilor”, a conchis acesta.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate

Published

on

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat astăzi documentul de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui Pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European a salutat inițiativa ARPIM de a lansa o colaborare cu decidenții politici pentru a remedia marile probleme din sistem referitoare la accesul pacienților la medicamentele esențiale și inovatoare. 

„Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi”, a transmis deputatul european

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:

ARPIM subliniază că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:


ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac: Printr-o directivă europeană a salariului minim ne-am putea aștepta la o creștere de 20-25% a salariilor minime ale românilor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a acordat joi, la Strasbourg, votul său de încredere Raportului Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale referitor la salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, a afirmat europarlamentarul Eugen Tomac.

“Subiectul salariului minim european se discută de ani de zile, astăzi însă suntem cu un pas mai aproape de o propunere de directivă concretă în acest sens. Astfel, până la finalul lui 2022 am putea avea o reglementare a salariului minim la nivel european. Negocierile între instituțiile UE vor continua, dar votul de astăzi transmite un mesaj ferm, acela că toți cetățenii UE care muncesc trebuie să aibă un venit care să le permită o viață decentă”, a subliniat Tomac, într-o postare pe Facebook.

El a arătat că dacă proiectul de directivă, în forma pe care Parlamentul European a votat-o, va fi un succes, statele care au salariile minime reglementate prin lege vor trebui să respecte criterii clare la stabilirea acestuia.

Potrivit lui Tomac, criteriile vor garanta oamenilor plătiți cu salariul minim un trai adecvat.

Mai mult, dacă România va reuși să atingă valoarea indicativă a salariului minim ca fiind 50% din salariu mediu, ne-am putea aștepta la o creștere de aproximativ 20-25% a salariilor minime ale românilor, creștere absolut firească și necesară pentru atingerea unui prag de decență“, a subliniat Tomac.

Conform poziției adoptate de PE, se pune accent puternic și pe negocierile colective, pe dreptul la informare și apărare, pe monitorizarea și analiza evoluției implementării directivei. Toate acestea sunt prevăzute “pentru a ne asigura că cei care au un loc de muncă sunt și răsplătiți pe măsură”, a indicat europarlamentarul român.

“Sper ca după finalizarea negocierilor interinstituționale să avem cât mai repede un text final care mai târziu să poată fi implementat de către statele membre. Avem obligația să oferim românilor din țară un trai decent și românilor din afară un motiv să se întoarcă acasă!”, a conchis Eugen Tomac.

Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European (EMPL) a votat pe 11 noiembrie raportul privind propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate, prin care deputații europeni au propus noi reguli care să asigure salarii minime echitabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Proiectul este acum aprobat în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg.

Potrivit poziției de negociere adoptate, statele membre trebuie să evalueze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt suficiente prin utilizarea unor criterii pentru a institui condiții de muncă și de viață decente și să includă elemente precum puterea de cumpărare și rata sărăciei. Statele membre în care salariul minim este protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă salarii legale sau să facă aceste acorduri universal aplicabile.

Proiectul legislativ vizează își propune să consolideze și să extindă sfera de aplicare a negocierilor colective și să protejeze lucrătorii, oferindu-le un salariu minim prin intermediul acestor negocieri. Statele membre în care negocierea colectivă este disponibilă pentru mai puțin de 80% din forța de muncă ar trebui să ia măsuri pentru a promova acest instrument. Pentru a concepe cea mai bună strategie în acest scop, acestea ar trebui să consulte partenerii sociali și să informeze Comisia Europeană cu privire la măsurile adoptate.

În plus, va fi interzisă în mod explicit subminarea negocierilor colective sau a acordurilor colective privind stabilirea salariilor. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH3 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.3 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA4 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI24 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ1 day ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending