Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de rezultate nu de catastrofe, a atras atenția eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE).

Acesta a susținut în cadrul Parlamentului European, care s-a reunit în această săptămână în sesiune plenară, alocări bugetare ample pentru planurile strategice naționale, reforme și strategii care au menirea să susțină un sectorul agricol.

”Mediul rural din România, în marea lui parte, e mai apropiat de Evul Mediu decât de anul de grație 2021. Ne-o arată sutele de mii de toalete din fundul curții, școlile-n paragină, apa trasă-n găleata fântânii, drumurile înfundate de noroi sau dispensarele care mai există doar în filmele cu Mircea Diaconu. Și multe altele… Așadar, românii care trăiesc la țară au toate motivele să fie supărați, fiindcă de minciuni și promisiuni le e plin podul. Oamenii nu mai au nevoie de povești, atâta vreme cât <<veșnicia născută la sat>> e înecată în lipsuri greu de îndurat”, a tras un semnal de alarmă europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a criticat faptul că sumele e care ar urma să le cheltuiască ”primăriile comunelor și satelor din România pentru chestiuni ce țin de reducerea diferențelor dintre orașe și sate în privința calității vieții și infrastructurii” sunt unele ”derizorii”.

”Cifrele, care nu mint niciodată, ne arată că bugetul de dezvoltare rurală, pentru perioada 2023-2027, e de 5,65 de miliarde de euro, din care 4,83 de miliarde vin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Bani negociați, după opinia mea nu foarte bine, de către statul român. De reținut e că din toată această sumă, doar 500 de milioane de euro reprezintă investiții în infrastructura comunală și sătească și doar 700 de milioane merg către proiecte finanțate prin Grupurile de Acțiune Locală”, a detaliat eurodeputatul.

Fost primar al orașului Alba Iulia timp de 25 de ani, Hava a semnalat că ”în anii următori, nu doar că vom rămâne cu certitudinea că țara noastră nu va fi niciodată profund urbanizată dar și că, pentru o perioadă de 5-6 ani, chiar și cu bani din PNRR sau de la CNI, o primărie de la sat nu va putea depăși un prag de investiții, în infrastructură, de 1,5 milioane de euro.”

”România are 2861 de comune iar dacă împărțim, <<frățește>>, banii pentru infrastructură, fiecare primărie se va alege cu, țineți-vă bine, 175. 000 de euro. O sumă cu care, ca edil, în afară de a o număra, poți face…mai nimic! Legat de alocările de pe cele 8 POR-uri, nici acestea nu sunt generoase cu zonele urbane funcționale. Acolo unde, prin parteneriate între administrațiile publice locale din orașe și comune sau prin Asociații de Dezvoltare Intercomunitare se pot realiza proiecte de utilitate atât pentru cetățenii de la sat, cât și cei de la oraș. Nu vreau să trec cu vederea nici Programul <<Anghel Saligny>>, cu alocări de numai 4 milioane de lei/UAT: nu e rău că se fac lucruri, dar e rău că venim numai cu picături într-un ocean. E clar că, în ansamblu, România dovedește că printr-un program național, la care contribuie financiar fiecare român, se depășesc alocări financiare europene pentru infrastructura la sat. Dar sunt aproape sigur că ar trebui să existe și o a doua versiune care să suplimenteze acești bani”, a arătat europarlamentarul.

”Până acum, s-au tot auzit semnale de alarmă. De data asta trebuie bătut gongul. Pentru că mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de rezultate, nu de catastrofe. De viziune, nu de praf în ochii oamenilor”, a conchis acesta.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat astăzi documentul de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui Pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European a salutat inițiativa ARPIM de a lansa o colaborare cu decidenții politici pentru a remedia marile probleme din sistem referitoare la accesul pacienților la medicamentele esențiale și inovatoare. 

„Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi”, a transmis deputatul european

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:

ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi.