Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) face apel a responsabilitate din partea autorităților din România pentru a profita de fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin bugetul multianual și pentru a evita situația din timpul exercițiului financiar 2014-
2020, când ”am început târziu accesarea”.
”Datele privind execuția bugetului UE pentru perioada 2014-2020 ne arată că, deși urmăm drumul bun, suntem încă departe de eficiența pe care ne-o dorim cu toții, în ceea privește absorbția fondurilor și implementarea proiectelor la nivelul Comunității Europene. Potrivit datelor de la Comisia Europeană, la nivelul exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea plăților făcute în cadrul programelor a ajuns la 310,6 miliarde euro, dintre care 281,1 miliarde au fost plăți efective în cadrul proiectelor, în timp ce 29,5 miliarde au fost pre-finanțări. Iar situația plăților efectuate până la data de 30 septembrie 2021, în cadrul programelor derulate în exercițiul 2014-2020, reprezintă abia 64% din totalul de 485,577 miliarde alocate pentru întreg exercițiul bugetar”, a explicat Hava.
Acesta a deplâns faptul că ”rata de implementare a proiectelor din România, în sensul plăților efectuate în raport cu suma totală disponibilă, este, din sursele oficiale ale Comisiei Europene, de numai 55%.”
”Suntem sub un blestem al timpilor pierduți și nu avem nici o scuză. Am început târziu accesarea și tot ce mai putem face e să ne apucăm de treabă în ceea ce privește implementarea. Fiindcă, altfel, PIERDEM BANII! Iar realitatea ne zice-n față că mai avem la dispoziție DOAR DOI ani, în care mai putem accesa tot ce n-am fost în stare să luăm până acum”, a tras un semnal de alarmă eurodeputatul.
Mircea Hava a reiterat faptul că ”Uniunea îți pune la dispoziție bani, dar nu ți-i bagă și-n în buget. Există o singură rețetă câștigătoare pentru banii europeni. Iar rețeta asta trebuie aplicată de administrații pregătite și eficiente. Aici se pierde cel mai mult timp, cu cele mai puține remușcări și consecințe când vine vorba de a penaliza pe cineva.”
Având în vedere că ” lentoarea ne acaparează și ne dereglează și pentru noua perioadă de programare 2021-2027, ca între 2014-2020”, europarlamentarul a subliniat că este nevoie de ” ordonatori de credite serioși, capabili să se pregătească din timp și să se asigure nu doar că există specialiștii dar și că există banii pentru cofinanțarea proiectelor”.
”Degeaba ai glia, dacă nu ai sapa să te-apuci de treabă. Pe înțelesul tuturor, avem nevoie de responsabilitate, nu povești. Formele publice ale documentelor ce stau la baza Acordului de Parteneriat și programelor operaționale s-au blocat la luna octombrie 2020. De ce mă îngrijorează? Simplu: pentru că de aceste negocieri și de actualizarea sumelor depinde succesul Acordului și operaționalelor. Pentru că fără ele, nimeni nu va deconta ceva”, și-a exprimat îngrijorarea Hava, care a evidențiat că distribuția banilor europeni trebuie să fie mulțumitoare, lucru ce duce la ”competiție și, implicit, performanță”.
”Vă spun clar: regulile sunt aceleași pentru toți și, cel puțin în ce privește banii europeni, ne putem bate de la egal cu oricare stat membru. Cu o singură condiție: să avem proiecte scrise bine și la timp, experți care știu să facă asta, administrații conduse de oameni care înțeleg importanța scrierii, asigurarea unei cofinanțări și implementarea unui proiect”, a atras atenția Mircea Hava.
România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.
România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.
PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.
De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:
- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
- Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
- Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.
Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor.
