Connect with us

Mircea Hava

Mircea Hava: României îi este interzis sa rateze șansa unică de a beneficia de cele 46,3 mld de euro din bugetul UE între 2021-2027. Trebuie să arătăm că știm să cheltuim acești bani

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP
României îi este interzis sa rateze șansa unică de a beneficia de cele 46,3 mld de euro doar din bugetul UE între 2021-2027, trebuind să arate că știe să cheltuie cu cap acești bani, este mesajul transmis de eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), unul dintre cei mai performanți primari din România în contextul dezvoltării locale din fonduri europene.

Uniunea Europeană are buget!

Între 2021-2027, România poate atrage 46,3 de miliarde de euro, în cadrul CFM

Votul…

Posted by Mircea Hava on Thursday, 17 December 2020

„Votul Parlamentului European, pentru bugetul UE între 2021-2027, ar trebui să acopere, cel puțin la nivel de speranță și încredere, marile minusuri ale pandemiei care a dus Europa, în ultimele luni, într-o retorică a crizei (…) iar România se află într-o conjunctură mai mult decât prielnică. Între 2021-2027, România poate atrage 46,3 de miliarde de euro, în cadrul CFM. De-acum, e rândul nostru să arătăm că știm să cheltuim acești bani. Într-un cuvânt, dacă vreți, cu cap. Ne este interzis să ratăm această șansă unică de a beneficia de aceste fonduri”, spune eurodeputatul PNL.

Potrivit acestuia, suntem „obligați să investim în oameni care să echilibreze balanța dintre șansa unică pe care o avem și știința de a scrie proiecte, în legislație și în instituții care sunt capabile să direcționeze acești bani într-un mod flexibil, aplicat”. De asemenea, trebuie să „spargem preconcepția belicoasă că românii nu știu, au o democrație plină de vorbărie, totul se face la limita ultimului minut”.

De asemenea, Mircea Hava atrage atenția că „indiferent de componența viitorului guvern, de ce se va întâmpla în parlament, trebuie să alimentăm conturile țării, oferind certitudini românilor și respectând negocierile”.

Pe lângă cele 46,3 mld. de euro din Cadrul Financiar Multianual pentru următorii șapte ani, România poate atrage bani europeni în valoare de până la 30,44 mld. de euro din Mecanismul pentru Redresare și Reziliență, care este nucleul Planului UE de redresaere economică Next Generation EU.

Amintim că Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani, între 1991-1991 și între 1996-2019, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

Published

on

© colaj foto (European Union 2019 - Source : EP/ European Union 2019 - Source : EP)

Politica de coeziune a reprezentat în trecut o sursă principală de finanţare publică a UE pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor şi îşi va menţine acest rol în perioada 2021-2027, i-a transmis Elisa Ferreira, comisar pentru coeziune și reforme, eurodeputatului Mircea Hava (PNL, PPE). 

Acesta din urmă i-a adresat înaltului oficialul o serie de întrebări cu privire la finanțarea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”În contextul ambițiilor majore asumate la nivel european privind combaterea schimbărilor climatice, precum și al debutului negocierilor cu Statele Membre privind Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, Acordurile de Parteneriat și noile programe operaționale finanțate din CFM 2021 – 2027, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Care sunt principalele orientări și recomandări pe care Comisia Europeană le va furniza Statelor Membre în ceea ce privește planificarea, selecția și monitorizarea proiectelor de finanțare a eficienței energetice în clădirile rezidențiale?

2. Se vor folosi în evaluarea proiectelor criterii de evaluare/punctaj care stimulează un procent de finanțare nerambursabilă mai mare, de un raport cost-eficacitate al investițiilor, în termeni de suma nerambursabilă investită contra reabilitări structurale, aprofundate și inteligente de clădiri, contra procent mai mare de energie economisită?

3. Care sunt principalele surse de cofinanțare pe care CE le va accepta în bugetele totale ale proiectelor de investiții în eficiența energetică a clădirilor rezidențiale (atât individuale, cât și colective)?”, sunt întrebările adresate Elisei Ferreira de către Mircea Hava, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European.

Astfel, comisarul european pentru coeziune și reforme a subliniat în răspunsul transmis eurodeputatului român că ”renovarea clădirilor publice şi private a fost identificată în Pactul verde european ca o iniţiativă-cheie de stimulare a eficienţei energetice în acest sector şi de realizare a obiectivului de a crea o UE neutră din punct de vedere climatic. Sprijinul pentru renovarea clădirilor ar trebui să fie, de asemenea, esenţial pentru redresare, stimulând activitatea economică şi crearea de locuri de muncă”.

”În ceea ce priveşte prima dumneavoastră întrebare, pentru a urmări această ambiţie în materie de economii de energie şi creştere economică, Comisia a publicat, la 14 octombrie 2020, o nouă strategie de stimulare a renovării intitulată: <<Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de trai>>, cu scopul de a dubla ratele anuale de renovare energetică în următorii zece ani. Iniţiativa <<Valul de renovări ale clădirilor>> oferă un cadru general pentru accelerarea renovării clădirilor în întreaga UE, precum şi o indicare a acţiunilor-cheie care ar contribui la atingerea acestui obiectiv. Ca parte a strategici privind valul de renovări ale clădirilor, Comisia a adoptat Recomandarea privind sărăcia energetică, care stabileşte acţiuni-cheie în acest domeniu”, i-a mai spus Elisa Ferreira lui Mircea Hava.

Comisarul european a mai amintit că ”statele membre sunt încurajate să se asigure că programele lor cofmanţate în materie de eficienţă energetică şi de utilizare eficientă a resurselor sunt bine orientate către obţinerea unui nivel ridicat de performanţă energetică a clădirilor. Documentul de orientare privind finanţarea renovării energetice a clădirilor prin fonduri acordate în cadrul politicii de coeziune rămâne relevant şi oferă sprijin util statelor membre în ceea ce priveşte planificarea, selectarea şi punerea în aplicare a proiectelor privind eficienţa energetică1. Fondurile acordate în cadrul politicii de coeziune ar trebui, de asemenea, utilizate pentru a aborda provocarea reprezentată de sărăcia energetică. în cele din urmă, statele membre ar trebui să completeze implementarea programelor cofmanţate de UE cu scheme de sprijin suplimentare”, a completat Ferreira. 

”Pentru a răspunde la a doua întrebare, în timpul negocierilor acordurilor de parteneriat şi ale programelor pentru perioada 2021-2027, Comisia va încuraja statele membre să stabilească obiective ambiţioase în cadrul programelor şi să utilizeze resursele bugetare ale UE într-un mod rentabil. Ar trebui acordată prioritate acelor proiecte care garantează cea mai marc contribuţie la obiectivele noastre comune. După cum ştiţi, fondurile politicii de coeziune sunt executate în cadrul gestiunii partajate între statele membre şi Comisie. Selecţia proiectelor este responsabilitatea exclusivă a statelor membre. într-adevăr, sarcina aprobării criteriilor de selecţie le revine comitetelor de monitorizare a programelor. Comisia, în calitate de membru al comitetelor de monitorizare cu rol consultativ, va promova aplicarea unor criterii care favorizează propunerile de proiecte cu cea mai mare cantitate de energie economisită. în plus, Comisia va promova proiecte de înaltă calitate (renovare aprofundată), cu beneficii sociale clare. Integrarea soluţiilor bazate pe natură în renovarea clădirilor va fi, de asemenea, promovată, precum şi a măsurilor digitale care contribuie la îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii şi la promovarea dublei tranziţii verzi şi digitale. în general, valoarea adăugată şi performanţa UE sunt condiţii esenţiale pentru selectarea proiectelor”, i-a răspuns comisarul europen pentru coeziune și reforme eurodeputatului Mircea Hava.

Aceasta a subliniat că estimările referitoare la investițiile suplimentare necesare pentru a dubla rata anuală de renovare în UE se vor ridca la 90 de miliarde de euro anual. 

”Această provocare fără precedent necesită promovarea unei mai bune utilizări a fondurilor publice naţionale şi ale UE şi mobilizarea unei proporţii mai mari de fonduri private. UE se va baza pe diverse instrumente care vizează, printre altele, sprijinirea directă a investiţiilor în renovări de calitate ale clădirilor, mobilizarea investiţiilor private, introducerea de produse financiare atractive pentru renovarea clădirilor, promovarea adoptării de către piaţă şi furnizarea de asistenţă tehnică. Pe termen scurt, REACT-EU va extinde în continuare răspunsul la criză şi măsurile compensatorii, extinzând în acelaşi timp domeniul de aplicare la investiţiile verzi, digitale şi de stimulare a creşterii. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru ca statele membre şi regiunile să direcţioneze fonduri suplimentare către renovarea clădirilor. Pe termen mediu şi lung, fondurile politicii de coeziune vor continua să fie o sursă importantă de finanţare a investiţiilor în eficienţa energetică şi în utilizarea eficientă a resurselor pentru clădiri şi pentru renovarea acestora, în vederea îmbunătăţirii nivelurilor de performanţă energetică. Acest lucru va contribui în mod substanţial la obiectivul general de 30 % pentru cheltuielile legate de schimbările climatice”, a explicat Ferreira în răspunsul la cea de-a treia întrebare adresată de Hava.

Comisarul european a amintit și alte surse importante de finanțare din partea UE, cum ar fi ”Mecanismul de redresare şi rezilienţă, care ar putea fi utilizat pentru a finanţa renovări de înaltă calitate ale clădirilor. Iniţiativa emblematică europeană <<Renovate>> încurajează ferm statele membre să includă renovarea clădirilor ca prioritate absolută în planurile lor naţionale de redresare şi rezilienţă”.

”Programul InvestEU va acţiona ca un mecanism unic al UE de sprijinire a investiţiilor private. Susţinută de o garanţie a UE, acesta va urmări să sprijine deblocarea finanţării private necesare, inclusiv pentru renovarea clădirilor. în cadrul Platformei de consiliere InvestEU, instrumentul ELENA (Asistenţă europeană pentru energie locală), iniţiativa comună a Comisiei şi a BEI, oferă asistenţă pentru dezvoltarea proiectelor sub formă de granturi acordate beneficiarilor finali în vederea pregătirii unor proiecte de investiţii de mare anvergură în domeniul eficienţei energetice, printre altele. în general, toate instrumentele disponibile ar trebui utilizate în sinergie şi în complementaritate pentru a obţine rezultatul dorit al renovării de înaltă calitate a clădirilor în întreaga UE, în beneficiul cetăţenilor europeni”, a detaliat Elisa Ferreira. 

În încheiere, înaltul oficial european și-a exprimat speranța că Parlamentul European va sprijini demersul de a introduce ”acţiunile necesare pentru a accelera renovarea clădirilor în mod durabil şi eficient din punct de vedere energetic şi pentru a concretiza obiectivul iniţiativei <<Valul de renovări ale clădirilor>>”.

Executivul european a publicat în luna octombrie a anului trecut strategia privind valul de renovări ale clădirilor pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, propunându-și să atingă cel puțin rate duble de renovare în următorii zece ani și să asigure faptul că renovările duc la creșterea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor.

Prin acest lucru, Comisia Europeană dorește să îmbunătățească calitatea vieții pentru persoanele care trăiesc în clădiri și utilizează clădirile, reducând emisiile de gaze cu efect de seră din Europa și stimulând digitalizarea.

Decizia a fost luată pe fondul unei statistici îngrijorătoare. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul de energie al UE și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din consumul de energie. Cu toate acestea, numai 1 % din clădiri sunt supuse unor renovări eficiente din punct de vedere energetic în fiecare an.

Strategia include următoarele acțiuni principale:

  • Informații, standarde și reglementări mai stricte privind performanța energetică a clădirilor, pentru a crea stimulente mai bune pentru renovările din sectorul public și din cel privat, inclusiv introducerea treptată a unor standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru clădirile existente, norme actualizate privind certificatele de performanță energetică și o posibilă extindere a cerințelor privind renovarea clădirilor pentru sectorul public.
  • Asigurarea unei finanțări accesibile și bine direcționate, inclusiv prin intermediul inițiativelor emblematice „Renovate” și „Power Up” ale Mecanismului de redresare și reziliență din cadrul NextGenerationEU, a unor norme simplificate pentru combinarea diferitelor surse de finanțare și a unor stimulente multiple pentru finanțarea privată.
  • Sporirea capacității de pregătire și de punere în aplicare a proiectelor de renovare, de la asistența tehnică acordată autorităților naționale și locale până la formarea și dezvoltarea competențelor lucrătorilor care ocupă noile locuri de muncă „verzi”.
  • Extinderea pieței pentru produse și servicii de construcții durabile, inclusiv integrarea de noi materiale și soluții bazate pe natură, precum și o legislație revizuită privind comercializarea produselor pentru construcții și obiectivele de reutilizare și de valorificare a materialelor;
  • Crearea unui noi Bauhaus european, un proiect interdisciplinar, coordonat de un consiliu consultativ format din experți externi care include oameni de știință, arhitecți, proiectanți, artiști, urbaniști și societatea civilă. De acum înainte, până în vara anului 2021, Comisia va desfășura un amplu proces participativ de creare în comun și apoi va institui o rețea de cinci Bauhaus fondatoare în 2022, în diferite țări ale UE. 
  • Dezvoltarea unor abordări bazate pe vecinătate, pentru a ajuta comunitățile locale să integreze soluțiile digitale și regenerabile și să creeze cartiere cu consum de energie zero, unde consumatorii devin „prosumatori” care vând energie în rețea. Strategia include și o inițiativă privind locuințele la prețuri accesibile pentru 100 de districte.
Citiți și:
Noul Bauhaus european: Comisia Europeană lansează faza de proiectare a acestui proiect care combină sustenabilitatea cu estetica pentru a aduce Pactul Ecologic European mai aproape de casele oamenilor

Aceste eforturi vin să completeze paleta de măsuri adoptate de UE în vederea diminuării amprentei de carbon asupra mediului înconjurător.

Recent, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava pledează pentru intrarea României în programul Visa Waiver: Nu Europa creează o problemă politicii de imigrație în SUA

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Pentru România, instalarea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite înseamnă că în Biroul Oval a intrat un prieten, un aliat mai puțin surprinzător și cu idei clare în privința întăririi alianțelor strategice, consideră europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE), într-o declarație acordată în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Pe de altă parte, eurodeputatul român a subliniat niciunei țări din Uniunea Europeană nu ar trebui să i se mai aplice un regim de vize, având în vedere că România se numără printre puținele state UE care nu fac parte din programul american Visa Waiver.

E momentul ca acel mod tranzacțional de a face politică, prin amenințarea retragerii din tot felul de alianțe, să devină trecut pentru America. E vremea ca leadership-ul Americii să se regăsească și în interiorul celei mai vechi alianțe, NATO, ce a garantat de peste 70 de ani securitatea Europei. Chiar și pentru România e bine că în Biroul Oval a intrat, categoric, un prieten, un aliat mai puțin surprinzător, cu idei clare în privința întăririi alianțelor strategice“, a afirmat Hava.

Nicio țară membră a Uniunii Europene nu ar trebui să mai fie nevoită să dețină viză dacă își dorește să intre pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Nu Europa creează o problemă politicii de imigrație în SUA. Sper ca Joe Biden să nu dezamăgească România”, a continuat el, sugerând că România ar trebui primită în programul Visa Waiver.

Amintim că Parlamentul European a adoptat în luna octombrie o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Anul trecut, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și fost secretarul de stat american, Mike Pompeo, au agreat, la Washington, înființarea unui grup de lucru bilateral dedicat accederii României în programul Visa Waiver. Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10,44%.

Eurodeputatul Mircea Hava a mai făcut referire și la investițiile americane în România, atât pe plan economic, cât mai ales pe plan strategic și militar și a arătat că printre oportunitățile de colaborare se numără și nevoia de a face pași concreți și serioși în reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Într-o primă serie de ordine executive, președintele Biden a dispus revenirea Statelor Unite în Acordul climatic de la Paris și a decis reluarea relațiilor SUA cu Organizația Mondială a Sănătății.

După instalarea sa în funcție, președintele Joe Biden a discutat la telefon cu cei mai importanți lideri transatlantici – prim-ministrul Canadei, prim-ministrul Marii Britanii, președintele Franței și cancelarul Germaniei – , a participat la o reuniune virtuală a grupului G7 și s-a adresat aliaților europeni într-un discurs susținut la ediția specială virtuală a Conferinței de Securitate de la München, unde a subliniat că “America și alianța transatlantică au revenit” și că “SUA vor lucra îndeaproape cu partenerii din UE”.

Totodată, noul șef al diplomației de la Washington Antony Blinken a avut deja primele sale convorbiri telefonice cu principalii omologi transatlantici de la Londra, Berlin și Paris, precum și cu secretarul general al NATO și cu Înaltul Reprezentant al UE, și a participat în regim de videoconferință la o reuniune a miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava speră că proiectele cu fonduri europene de peste 80 de milioane de euro, pe care le-a lăsat la plecarea de la conducerea orașului Alba Iulia, vor fi implementate de actualul primar

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), fost primar al orașului Alba Iulia timp de 25 de ani (1991-1992, 1992-2019) a transmis într-o reacție pentru Ziarul Unirea că a lăsat actualei conduceri a orașului ”contracte semnate, documentații tehnico-economice, licitații în desfășurare, contracte cu constructorii în execuție” în valoare de peste 80 de miliarde de euro, bani proveniți din fonduri europene.

În acest context, europarlamentarul a subliniat că este importat ca actuala administrație să nu rateze, ”din varii motive, impelementarea acestor proiecte”, 20 la număr, care vizează o plajă largă de domeii menită să adauge plus-valoarea calității vieții albaiulienilor prin sprijin european.

”Se vorbește despre datoriile mnicipiului, dar nu se spune că fră ele nu aduceam în Alba Iulia investiții de peste 300 de milioane de euro din fonduri europene. Mai mult, ultimul împrumut, cel de 50.000.000 de lei, a fost contractat pentru asigurarea cofinanțării pentru acea grea moștenire de peste 80 de milioane de euro în proiecte europene pe care au preluat-o. Datoria, atât cât este, nu depășește 11% din bugetul municipiului, nu atinge nici măcar jumătate din gradul de îndatorare maxim legal”, a explicat Mircea Hava pentru publicația mai sus amintită.

Printre proiectele pe care fostul primar al Orașului Alba Iulia le-a lăsat actualului edil se numără achiziția de autobuze electrice, instalarea unor stații de reîncărcare pentru atovehicule electrice, dar și reabilitarea clădirilor rezidențiale și de învățământ pentru creșterea eficienței energetice.

Aceste măsuri se înscriu în eforturile Europei de a deveni neutră din punct de vedere climatic pâăn în 2050, dar și de a deveni mai rezilientă în fața viitoarelor crize, prin transformare verde și digitală.

Să nu uităm că Executivul european a publicat în luna octombrie a anului trecut strategia privind valul de renovări ale clădirilor pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, propunându-și să atingă cel puțin rate duble de renovare în următorii zece ani și să asigure faptul că renovările duc la creșterea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor.

Prin acest lucru, Comisia Europeană dorește să îmbunătățească calitatea vieții pentru persoanele care trăiesc în clădiri și utilizează clădirile, reducând emisiile de gaze cu efect de seră din Europa și stimulând digitalizarea.

Decizia a fost luată pe fondul unei statistici îngrijorătoare. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul de energie al UE și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din consumul de energie. Cu toate acestea, numai 1 % din clădiri sunt supuse unor renovări eficiente din punct de vedere energetic în fiecare an.

În virtutea prevederilor Pactului ecologic european, Comisia Europeană a lansat în luna decembrie a anului trecut strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, prin care sistemul european de transport este așezat pe traiectoria către un viitor inteligent și sustenabil.

Printre obiectivele enunțate în cadrul aceste strategii se numără și cel de a avea, până în 2030, cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero, 100 de orașe europene neutre din punct de vedere climatic.

Aceste eforturi vin să completeze paleta de măsuri adoptate de UE în vederea diminuării amprentei de carbon asupra mediului înconjurător.

Recent, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE44 mins ago

Rareș Bogdan face apel la cetățeni să se informeze: România este printre cele mai relaxate țări ca măsuri anti-COVID-19 și în top 3 ca număr de persoane de vaccinate

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Kamala Harris a pledat pentru consolidarea “alianței transatlantice” într-o intervenție premieră în plenul Parlamentului European de Ziua Internațională a Femeii

NATO14 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA16 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE17 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA17 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

MAREA BRITANIE18 hours ago

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending