Connect with us

INTERNAȚIONAL

Misiune în Libia: 12 români de la SPP îl vor păzi pe un înalt oficial ONU

Published

on

klaus-iohannis-pt featpresidency-bb1O echipă a Serviciului de Protecție și Pază (SPP) formată din 12 militari va participa timp de un an la o misiune sub egida Organizației Națiunilor Unite în Libia, informează președintele Klaus Iohannis printr-o scrisoare transmisă președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

“În temeiul și în condițiile Legii nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, am aprobat propunerea prim-ministrului Guvernului României referitoare la executarea misiunii de protecție a Reprezentantului special al Secretarului General ONU, șeful Misiunii de Sprijin a Națiunilor Unite din Libia, a adjunctului acestuia și a altor înalți demnitari ai ONU pe timpul prezenței acestora în zonă, de către o echipă a Serviciului de Protecție și Pază formată din 12 militari pentru o perioadă inițială de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii până la data la care Secretariatul ONU va notifica solicitarea de încetare a participării SPP la această activitate”, se arată în scrisoarea președintelui Klaus Iohannis, potrivit Agerpres.

.

.

NATO

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Corespondență din Madrid

Președintele Klaus Iohannis participă de marți până joi la summitul NATO de la Madrid, a treia reuniune de vârf a Alianței Nord-Atlantice din acest an în contextul agresiunii militare neprovocate a Rusiei în Ucraina, unde cei 30 de lideri euro-atlantici vor adopta decizii istorice, precum noul Concept Strategic, recunoașterea Rusiei ca amenințare la adresa seurității euro-atlantice și consolidarea prezenței aliate pe flancul estic, în timp ce șefii de stat sau de guvern din NATO se vor reuni în premieră într-un format din care vor mai face parte liderii Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și președinții Consiliului European și Comisiei Europene. Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării, continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

Summitul Alianței Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. La summitul din 25 februarie, la o zi după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, liderii aliați  au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO și activarea planurilor de apărare pentru flancul estic. La reuniunea din 24 martie, aceștia au hotărât înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic, în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.

Klaus Iohannis prefațează decizii istorice ale unui summit transformativ

“La Summitul de la Madrid, care are loc pe fondul celei mai grave crize de securitate din zona euroatlantică după al Doilea Război Mondial, vor fi adoptate decizii istorice care vor răspunde imperativelor de apărare generate de actualul context, cu un caracter transformator pentru NATO. Aceste hotărâri vor constitui un pas ferm în procesul de adaptare și modernizare a Alianței și vor demonstra, o dată în plus, faptul că NATO este cea mai de succes alianță politico-militară din istorie. Astfel, reuniunea la cel mai înalt nivel de la Madrid va consolida și eficientiza  Alianța din perspectivă politică, militară, funcțională și tehnologică și va reconfirma, totodată, unitatea și solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic”, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea are un potențial cu adevărat transformativ, întrucât în cadrul Summitului se vor adopta documente de referință, precum Noul Concept Strategic – document programatic care va stabili prioritățile NATO pentru cel puțin următoarea decadă și care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declarația politică a Summitului, dar și alte decizii privind consolidarea și eficientizarea posturii de descurajare și apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acțiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianței față de provocările tehnologiilor emergente și disruptive dezvoltate de actori statali și non-statali.

Programul Summitului va fi unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic și activități cu o încărcătură simbolică și practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO.

Va fi conturată o postură revizuită a NATO în integralitatea flancului estic

Astfel, președintele Iohannis va participa, miercuri, 29 iunie, la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern având ca teme de discuție războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecințele acestuia și continuarea asistenței acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni și președintele Ucrainei prin sistem de videoconferință. De asemenea, vor fi abordate Noul Concept Strategic și noile măsuri privind descurajarea și apărarea. Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face față provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO și statele Aliate.

De asemenea, tot la data de 29 iunie, președintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern, cu participarea șefilor de stat și de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și a Președinților Consiliului European și Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeași viziune, provocările și amenințările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum și articularea unei poziții comune față de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării și consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli.

Mizele României în Noul Concept Strategic: Rusia – principala amenințare, Marea Neagră – importanță strategică pentru securitatea NATO, creșterea prezenței NATO pe flancul estic

Totodată, președintele României va lua parte, joi, 30 iunie, la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern dedicată provocărilor și amenințărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalitățile de asigurare a securității alimentare și răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianței, precum și posibilitățile de sprijin aliat pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din Sud.

În cadrul Summitului, președintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situației actuale de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca amenințare principală la adresa NATO, precum și menționarea, pentru prima dată, a importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Președintele va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situației de securitate regionale actuale.

Totodată, șeful statului va accentua contribuția semnificativă a țării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar și în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum și susținerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova și Georgia. De asemenea, Președintele României va evidenția necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeași viziune.

Președintele Klaus Iohannis va reitera, și în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”, inclusiv pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică.

În intervențiile sale, președintele va evidenția și importanța consolidării rezilienței și a răspunsului la amenințările cibernetice și hibride, precum și a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianței la provocările viitorului.


Citiți și

NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor


Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

Published

on

© Volodimir Zelenski Twitter

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu efectuează prima vizită de lucru în Ucraina de la izbucnirea războiului. Potrivit comunicatului oficial al Administrației Prezidențiale, Maia Sandu se află astăzi, 27 iunie, într-o vizită de lucru la Kiev.

De asemenea, pe parcursul zilei, șefa statului va vizita localitățile Borodeanka, Bucea și Irpen, și va avea o întrevedere cu Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Această vizită are loc la doar patru zile după ce liderii statelor membru au decis la Consiliul European au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. 

Citiți și: Maia Sandu, după decizia istorică a UE de a oferi statutul de candidat: “Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!”

Scurt istoric al unor demersuri istorice, sub tirul rachetelor Rusiei

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

UcrainaRepublica Moldova și Georgia au trimis răspunsurile lor la chestionarele de aderare pe parcursul lunilor aprilie și mai.

Comisia Europeană s-a pronunțat la 17 iunie, la o zi distanță după vizita la Kiev a liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României, în favoarea acordării statutului de candidat la Uniunii Europene atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova, într-o recomandare istorică pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei către liderii tuturor statelor membre care se vor confrunta cu presiunea unei decizii la fel de istorice la Consiliul European din 23-24 iunie. În ceea ce privește cererea de aderarea depusă de Georgia, Comisia Europeană recomandă să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene, iar statutul de țară candidată să fie aprobat după ce vor fi abordate o serie de priorități. Drept consecință, peste 100.000 de georgieni au manifestat luni seară pe străzile capitalei Tbilisi, pe acordurile “Odă Bucuriei, imnul UE, cerând racordarea țării lor la construcția europeană.

Anterior acestei recomandări, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au adoptat o declarație politică în care au făcut un apel puternic la șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, care se vor reuni la Bruxelles în perioada 23-24 iunie, să acorde statutul de țări candidate la UE Ucrainei și Republicii Moldova.

Joi, înainte ca liderii europeni să formalizeze statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut adoptarea acestei decizii.

Așa cum este prevăzut la articolul 49 din Tratatul UE, orice țară europeană care respectă valorile menționate la articolul 2 și se angajează să le promoveze poate solicita să devină membră a Uniunii Europene. Decizia privind o nouă aderare la UE este luată în unanimitate de către Consiliu, după consultarea Comisiei și obținerea aprobării Parlamentului.

Țările candidate în prezent sunt Albania, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia. Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Președintele Joe Biden a mulțumit României pentru ajutorul neprețuit pe care l-a oferit și continuă să îl ofere Ucrainei de la începutul invaziei rusești, a precizat luni ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, după ce a fost primit în Biroul Oval de liderul de la Casa Albă, context în care diplomatul român a pledat pentru creșterea prezenței militare americane în România, având în vedere faptul că Rusia este considerată principala amenințare la adresa securității europene.

“Am fost deosebit de onorat să fiu primit de către Președinte Joe Biden la Casa Albă. I-am transmis Președintelui Statelor Unite mesajul Președintelui Klaus Iohannis, precum și dorința noastră de a întări parteneriatul trainic dintre România și SUA. Președintele Biden a mulțumit României pentru ajutorul neprețuit pe care l-a oferit și continuă să îl ofere Ucrainei de la începutul invaziei rusești”, a scris Muraru, pe Facebook.

Diplomatul a pledat pentru creșterea prezenței militare a Statelor Unite în România.

“România este cel mai puternic aliat al SUA în regiune, dar zona Mării Negre este în acest moment cel mai vulnerabil loc din tot spațiul NATO. Iar dacă Rusia este principala amenințare iminentă și directă la adresa noastră și a vecinilor noștri, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în regiune și, în mod special, în România”, a precizat Muraru.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300).  Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care ajunge la 2.000 de soldați.  

Ambasadorul român i-a adus și un elogiu liderului american.

“Alianțele puternice și oamenii înzestrați cu speranță au schimbat și vor continua să schimbe lumea. Mai mult ca oricând, vremurile pe care le trăim reclamă o voce clară și fermă. Fără curajul și determinarea Președintelui Biden, poate că NATO nu ar fi fost atât de întărită și de unită cum este astăzi. O istorie personală foarte convingătoare – așa s-ar putea intitula relația președintelui Biden cu România. Ca senator, a rememorat șeful guvernului federal american, a militat pentru integrarea României în NATO, experiență care l-a încurajat să creadă în destinul României”, a afirmat Andrei Muraru.

Astfel, ambasadorul României la Washington și președintele american au evocat vizitele pe care Biden le-a întreprins la București ca vicepreședinte, precum și recentă călătorie a Primei Doamne a SUA în România, care a ascultat istoriile zguduitoare ale unora dintre cei peste 1,3 milioane de ucraineni fugiți din calea războiului barbar și ajunși în România.

Statele Unite și România celebrează anul acesta 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Continue Reading

Facebook

NATO6 mins ago

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

CONSILIUL UE21 mins ago

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

INTERNAȚIONAL24 mins ago

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

ROMÂNIA46 mins ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA1 hour ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.1 hour ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G72 hours ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G73 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending