Connect with us

NATO

Mizele României la summitul NATO. Președintele Klaus Iohannis conduce delegația din care mai fac parte miniștrii Teodor Meleșcanu și Mihai Fifor și șeful Statului Major al Apărării

Published

on

Corespondență de la NATO

Președintele Klaus Iohannis participă miercuri și joi la summitul NATO de la Bruxelles, o reuniune care se desfășoară sub semnul manifestării unității transatlantice și continuării adaptării Alianței Nord-Atlantice la un mediu de securitate plin de provocări, dar și în contextul unei retorici agresive din partea președintelui SUA pentru ca aliații europeni să își sporească angajamentele financiare în materie de bugete ale Apărării.

Din delegația condusă de șeful statului mai fac parte ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, dar și șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. De asemenea, din delegația României mai fac parte și consilierul prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor.

FOTO: MApN

Un interes major pentru România la acest summit este reprezentat de faptul că, în premieră la un summit la NATO, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei și Ucrainei.

Organizarea unei reuniuni distincte având ca temă centrală securitatea la Marea Neagră evidențiază un caracter evolutiv al subiectului pe agenda NATO în contextul în care documentul final al summitului de la Varșovia din a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. Aliații au convenit, în 2016, să sprijine eforturile regionale ale țărilor riverane la Marea Neagră pentru a asigura securitate și stabilitate.

Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, cu participarea Georgiei si Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuții aplicate privind evoluțiile situației de securitate din regiune, precum și de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri”, a afirmat Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

De altfel, obiectivele Bucureștiului pentru summitul din acest au fost validate recent de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și ele sunt fixate în jurul reperelor menținerii unității transatlantice, apărării și descurajării pe flancul estic și al stabilității în Marea Neagră. 

Potrivit Administrație Prezidențiale, pe agenda Summitului NATO se vor regăsi teme extrem de importante, urmând ”a fi abordat procesul de adaptare a Alianței la realitățile mediului actual de securitate, context în care se vor stabili direcțiile principale de acțiune pentru perioada următoare. Totodată, va avea loc un schimb de vederi privind stadiul implementării măsurilor strategice decise la Summiturile Aliate anterioare din Țara Galilor, din 2014, și de la Varșovia, din 2016”.

Citiți și Summitul NATO începe astăzi: Ce măsuri vor lua Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri pentru cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Reamintim că măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Misiunea dificilă a acestui summit va fi găsirea unui punct de convergență între aliați cu privire la chestiunea burden sharing-ului, o dimensiune care nu se referă strict la nivelul cheltuielilor militare. ci este explicat sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea de a găzdui o facilitate NATO sau de a spori efectivele militare participante la misiunile și operațiile aliate internaționale.

Subiectul este unul febril, generat în această manieră de declarațiile președintelui SUA, inclusiv înaintea plecării sale spre Bruxelles, unde a lăsat să se înțeleagă că întrevederea sa cu Vladimir Putin de la Helsinki ar putea fi mai uşoară decât summitul NATO de la Bruxelles.

În schimb, 2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO. Totodată, România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

Acesta este cel de-al 29-lea Summit al NATO. Primul a fost în decembrie 1957, iar cel mai recent a avut loc la Varșovia în iulie 2016. Summit-ul este cel de-al șaptelea găzduit la Bruxelles și vor participa cincizeci și patru de delegații oficiale. Acestea includ toți cei 29 de aliați ai NATO, 20 de țări partenere și reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, ai Uniunii Europene, ai Băncii Mondiale și ai Adunării Parlamentare a NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending