Connect with us

NATO

Mizele României la summitul NATO. Președintele Klaus Iohannis conduce delegația din care mai fac parte miniștrii Teodor Meleșcanu și Mihai Fifor și șeful Statului Major al Apărării

Published

on

Corespondență de la NATO

Președintele Klaus Iohannis participă miercuri și joi la summitul NATO de la Bruxelles, o reuniune care se desfășoară sub semnul manifestării unității transatlantice și continuării adaptării Alianței Nord-Atlantice la un mediu de securitate plin de provocări, dar și în contextul unei retorici agresive din partea președintelui SUA pentru ca aliații europeni să își sporească angajamentele financiare în materie de bugete ale Apărării.

Din delegația condusă de șeful statului mai fac parte ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, dar și șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. De asemenea, din delegația României mai fac parte și consilierul prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor.

FOTO: MApN

Un interes major pentru România la acest summit este reprezentat de faptul că, în premieră la un summit la NATO, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei și Ucrainei.

Organizarea unei reuniuni distincte având ca temă centrală securitatea la Marea Neagră evidențiază un caracter evolutiv al subiectului pe agenda NATO în contextul în care documentul final al summitului de la Varșovia din a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. Aliații au convenit, în 2016, să sprijine eforturile regionale ale țărilor riverane la Marea Neagră pentru a asigura securitate și stabilitate.

Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, cu participarea Georgiei si Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuții aplicate privind evoluțiile situației de securitate din regiune, precum și de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri”, a afirmat Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

De altfel, obiectivele Bucureștiului pentru summitul din acest au fost validate recent de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și ele sunt fixate în jurul reperelor menținerii unității transatlantice, apărării și descurajării pe flancul estic și al stabilității în Marea Neagră. 

Potrivit Administrație Prezidențiale, pe agenda Summitului NATO se vor regăsi teme extrem de importante, urmând ”a fi abordat procesul de adaptare a Alianței la realitățile mediului actual de securitate, context în care se vor stabili direcțiile principale de acțiune pentru perioada următoare. Totodată, va avea loc un schimb de vederi privind stadiul implementării măsurilor strategice decise la Summiturile Aliate anterioare din Țara Galilor, din 2014, și de la Varșovia, din 2016”.

Citiți și Summitul NATO începe astăzi: Ce măsuri vor lua Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri pentru cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Reamintim că măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Misiunea dificilă a acestui summit va fi găsirea unui punct de convergență între aliați cu privire la chestiunea burden sharing-ului, o dimensiune care nu se referă strict la nivelul cheltuielilor militare. ci este explicat sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea de a găzdui o facilitate NATO sau de a spori efectivele militare participante la misiunile și operațiile aliate internaționale.

Subiectul este unul febril, generat în această manieră de declarațiile președintelui SUA, inclusiv înaintea plecării sale spre Bruxelles, unde a lăsat să se înțeleagă că întrevederea sa cu Vladimir Putin de la Helsinki ar putea fi mai uşoară decât summitul NATO de la Bruxelles.

În schimb, 2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO. Totodată, România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

Acesta este cel de-al 29-lea Summit al NATO. Primul a fost în decembrie 1957, iar cel mai recent a avut loc la Varșovia în iulie 2016. Summit-ul este cel de-al șaptelea găzduit la Bruxelles și vor participa cincizeci și patru de delegații oficiale. Acestea includ toți cei 29 de aliați ai NATO, 20 de țări partenere și reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, ai Uniunii Europene, ai Băncii Mondiale și ai Adunării Parlamentare a NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JAPONIA

Ministrul Apărării Nicolae Ciucă: România și Japonia vor iniția negocierile pentru un acord bilateral în domeniul apărării

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul apărării între România şi Japonia a fost discutată, joi, de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi ambasadorul nipon la Bucureşti, Hitoshi Noda.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cu prilejul întâlnirii, ministrul Ciucă a mulţumit ambasadorului japonez pentru interesul acordat MApN, ”în special în contextul situaţiei de securitate tot mai complicată”.

Totodată, acesta a confirmat participarea unui reprezentant al MApN la primul dialog bilateral, care va avea loc la începutul lunii decembrie, la Tokio, care îşi propune să identifice domeniile de interes comun, care vor constitui baza iniţierii negocierii unui acord bilateral în domeniul apărării.

“Am apreciat de comun acord importanţa menţinerii unui nivel constant al dialogului politico-militar bilateral, având în vedere evoluţiile din mediul internaţional de securitate”, a precizat ministrul, la finalul întrevederii de la sediul MApN.

Discuțiile dintre mininistrul Apărării Naționale și ambasadorul nipon la București au avut loc în contextul în care președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia în luna octombrie, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”.

 

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți lideri NATO, invitați de Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham pentru a marca 70 de ani de la înființarea Alianței

Published

on

© Administrația Prezidențială

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord va găzdui pe 3 decembrie o recepţie pentru liderii statelor NATO la Palatul Buckingham cu prilejul marcării a 70 de ani de la crearea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, context în care cei 29 de lideri euro-atlantică se vor reuni la Londra.

Potrivit unui comunicat al NATO remis CaleaEuropeană.ro, monarhul britanic va găzdui recepția la Palatul Buckingham, eveniment la care vor participa, între alții preşedintele american Donald Trump şi omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel sau premierul britanic Boris Johnson, cel care va fi liderul gazdă al reuniunii liderilor aliați. România va fi reprezentată, deopotrivă la recepție și la reuniunea liderilor, de președintele Klaus Iohannis.

Aceasta va fi cea de-a patra reuniune a liderilor NATO în care președintele Klaus Iohannis reprezintă România după summit-urile de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018) și reuniunea specială de la Bruxelles (2017), cu prilejul inaugurării noului sediu al Alianței Nord-Atlantice.

Pe de altă parte, acesta nu este primul deniu regal britanic la care președintele Klaus Iohannis participă. Anul trecut, pe 14 noiembrie, șeful statului a fost invitat la Londra de Regina Elisabeta a II-a la aniversarea Prințului Charles, care împlinea 70 de ani.

Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, ce va avea loc la Londra, se va desfășura în perioada 3-4 decembrie. 

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

 

Continue Reading

NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și ambasadorul Coreei de Sud au semnat un nou program de parteneriat NATO-Coreea de Sud

Published

on

© NATO

NATO și Coreea de Sud au semnat joi un nou program de parteneriat prin care este promovat dialogul politic și cooperarea practică într-o serie de domenii prioritare comune, inclusiv apărarea cibernetică, neproliferarea armelor de distrugere în masă și știința pentru pace și securitate, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Documentul care stabilește cadrul pentru cooperare și dialog politic a fost semnat de secretarul general adjunct Mircea Geoană și ambasadorul Republicii Coreea, Kim Hyoung-zhin, acesta reprezentând al treilea program individual de cooperare de parteneriat (IPCP).

”Semnarea noului Program de Parteneriat și Cooperare între NATO și Republica Coreea reprezintă recunoașterea importanței parteneriatelor Alianței noastre cu statele din Asia-Pacific, care împărtășesc aceleași valori și preocupări de securitate la nivel global. Republica Coreea reprezintă o super-putere tehnologică și un factor de stabilitate într-o zonă critică pentru pacea și securitatea planetei”, a scris Mircea Geoană, pe Facebook.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending