Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat la ședința de bilanț pe anul 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prilej cu care a apreciat activitatea desfășurată „într-un context complex” de justiția română în ultimii ani și a subliniat că o justiție modernă, independentă și eficientă presupune un efort comun. De asemenea, Ilie Bolojan a semnalat cu privire la fragilitatea democrației, care se poate accentua „fără un sistem judiciar funcțional”.

„Sistemul judiciar este un pilon de bază al țării noastre. (…) Este o ocazie de a reflecta, cu onestitate și luciditate, la starea justiției din România, pentru că, fără un sistem judiciar funcțional, independent și eficient, democrația noastră ar putea deveni și mai fragilă. În ultimii ani, justiția română și-a desfășurat activitatea într-un context complex. Eforturile întreprinse de a face propria jurisprudență mai accesibilă prin intermediul unei biblioteci digitale și demersurile de asigurare unei practici unitare reprezintă cu siguranță pași concreți către consolidarea încrederii în justiție”, a transmis președintele Ilie Bolojan în discursul său.

Potrivit șefului statului, „o justiție eficientă nu presupune doar instituții funcționale, legi sau proceduri clare”: „Marile sisteme publice sunt formate din oameni aflați în slujba țării noastre. România are mulți magistrați profesioniști, cu integritate, deoarece le revine misiunea de a stabili adevărul judiciar. Societatea așteaptă de la magistrați să fie repere morale și profesionale.”

„Fără încrederea într-un sistem de bază al unei democrații, menit să limiteze puterea prin drept, sau să sancționeze încălcarea legilor, țara noastră este mai vulnerabilă. O justiție modernă, eficientă, care respectă legea și cetățenii și le garantează protecția drepturilor fundamentale nu este un deziderat care să și-l asume doar sistemul judiciar sau doar o parte a clasei politice. Este un obiectiv comun, care necesită voință politică, profesionalism și mai presus de toate, o raportare corectă la interesul public. Un efort de a aduce sistemul de justiție mai aproape de cetățeni în slujba acestora”, a mai adăugat acesta.

„O justiție modernă, funcțională și eficientă este una în care integritatea, meritocrația și profesionalismul sunt valori de bază”, a conchis Ilie Bolojan în discursul său. 
 

Judecătorii Curții Constituționale au respins marți contestația depusă de Călin Georgescu, fiind menținută decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale din luna mai. Hotărârea CCR a fost adoptată în unanimitate, este definitivă și nu mai poate fi atacată.

“Toate contestațiile au fost respinse cu unanimitate de voturi. Vom oferi un comunicat de presă cu mai multe argumente”, a declarat Marian Enache, președintele CCR, la finalul ședinței.

Curtea Constituțională a judecat marți, de la ora 17:00, contestația lui Călin Georgescu la decizia Biroului Electoral Central (BEC) de respingere a candidaturii la alegerile prezidențiale din 4 mai.

“BEC și-a depășit competențele legale”, a susținut Georgescu în contestația depusă, arătând că Biroul Electoral nu are suport legal pentru a se raporta la hotărâri ale CCR.

Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat, duminică seară, că a fost respinsă înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, în motivarea deciziei, publicată ulterior, instituția precizând că a ținut cont de aspectele fundamentale “deja tranșate” de Curtea Constituțională la luarea deciziei.

Respingerea candidaturii a fost votată de zece din cei 14 membri ai BEC.

“Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menţionată, analizează şi statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicţie cu valorile de esenţă ale statului de drept. Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia ( expressis verbisprevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre şi imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituţionale actuale”, se arată în hotărârea BEC.

În context, mai mulți susținători ai candidatului Călin Georgescu, aflați în fața sediului BEC, au forțat gardurile instalate de jandarmi, după ce au aflat despre această decizie. Forțele de ordine au intervenit și i-au îndepărtat, reinstalând gardurile de protecție.

Ulterior, manifestațiile au degenerat, protestatarii rupând gardurile instalate de jandarmi, au aruncat cu sticle, pietre, petarde și cu diverse obiecte, au incendiat un copac și s-au îmbrâncit cu forțele de ordine.

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale în 2024, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, săptămâna trecută, pentru săvârșirea a șase infracțiuni, printre care acțiuni împotriva ordinii constituționale; inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid.

Totodată, procurorii DIICOT au reținut șase inculpați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trădare, fiind acuzați că au format o organizație de tip militar și ar fi negociat cu agenți ai Rusiei ieșirea României din NATO și s-ar fi deplasat la Moscova în acest sens.

Măsurile DIICOT au venit după ce Ministerul de Externe de la București a declarat persona non grata doi diplomați ruși, astfel că atașatul militar, aero și naval al Federației Ruse la București, precum și adjunctul acestuia, vor fi expulzați din România.

Anterior, Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a susținut marți, într-un comunicat de presă, preluat și de TASS, că liderii Uniunii Europene se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzații împotriva candidatului la președinția României Călin Georgescu, cu referire la dosarul în care este anchetat pentru șase infracțiuni, printre care acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Afirmațiile dinspre Moscova cu privire la procesul electoral din România s-au intensificat și săptămâna aceasta. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a publicat, pe X, o reacţie în favoarea fostului candidat la alegerile prezidenţiale, Călin Georgescu, susținând că “statul paralel a băgat efectiv democrația la șase metri sub pământ”. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale pune sub semnul întrebării chiar legitimitatea scrutinului din România.

În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins joi cererea lui Călin Georgescu prin care contestă anularea alegerilor prezidențiale din România, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În decizia pronunțată joi în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), intr-o formaţiune de Comitet compusă din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă.

CEDO a constatat, in special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a “corpului legislativ” al Statului pârât, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, “corp legislativ” cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în aceasta privinţă.

Curtea a judecat de asemenea ca România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire si asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).

Comitetul de trei judecători a fost format din Jolien Schukking (Olanda) – președintă, Faris Vehabović (Bosnia și Herțegovina), Lorraine Schembri Orland (Malta). De asemenea, Simeon Petrovski a fost grefier adjunct de secție.