Connect with us

MEDIU

Modul inedit în care Finlanda va asigura președinția Consiliului UE: Finlandezii nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a preluat luni 1 iulie ștafeta de la prima președinție română, a ales un mod inedit prin care dorește să își lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului, cel de-al treilea de la aderarea țării UE, în anul 1995.

În contextul priorităților specifice – consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social, consolidarea poziției UE ca lider global în acțiune climatică și protejarea securității cetățenilor – Finlanda va urmări atingerea uneia dintre aceste priorități, cea privind Europa, ”lider global în acțiune climatică”, prin câteva măsuri neobișnuite.

Potrivit paginii EU2019FI, obiectivul Finlandei este acela de păstra frecvența reuniunilor organizate în timpul președinției sale la o limită rezonabilă.

”Finlanda va găzdui aproximativ 100 de reuniuni”, iar ”teleconferința va fi utilizată cât mai mult posibil”, spun finlandezii.

De asemenea, guvernul finlandez plănuiește găzduirea tuturor întâlnirilor aferente președinției la Helsinki.

”Centralizarea întâlnirilor de la Helsinki va însemna o amprentă mult mai redusă de carbon care rezultă din emisiile generate de trafic. Sala Finlandia Hall, situată central, este accesibilă pietonal, cu bicicleta sau cu transportul public pentru delegați, alți participanți și reprezentanți ai mass-media”, susține președinția finlandeză.

Totodată, Finlanda va întrerupe o tradiție a președințiilor Consiliului Uniunii Europene și nu va oferi cadouri tradiționale.

În schimb, banii alocați pentru cadouri vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră de la zborurile la reuniunile Președinției de la Helsinki și Bruxelles. Astfel, emisiile vor fi compensate prin finanțarea proiectelor care reduc emisiile atmosferice.

Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în anul 1995 și până în prezent a mai deținut președinția Consiliului UE în anii 1998 și 2006, cu un an înaintea aderării României.

Finlanda a preluat luni, 1 iulie 2019, președinția Consiliului UE de la România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MEDIU

Raport ”Seceta în Europa”: România are nevoie urgent de precipiații pentru a susține randamentul culturilor de vară

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a publicat, la 18 iulie, raportul său intitulat „Seceta în Europa – iulie 2022”, care prezintă o evaluare a situației privind seceta din Europa, pe baza activității Observatorului european al secetei.

Franța, România, Spania, Portugalia și Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randamentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

Studiile arată că România se află printre țările care se vor confrunta cel mai probabil cu o scădere a randamentului culturilor din cauza lipsei de precipiații. Franța, Spania, Portugalia și Italia alăturându-se și ele. 

În cazul României, studiul a subliniat următoarele:

  • În absența unor precipitații semnificative, va fi redus potențialul de randament al culturilor de iarnă și de primăvară în România. Efecte mai grave asupra culturilor de iarnă și de primăvară se observă în estul României, unde lipsa persistentă de precipitații s-a transformat în secetă.
  • Pe perioada primăverii, România se confruntă cu condiții mai secetoase decât în mod obișnuit. Anomalii ale precipitațiilor de -50% sau mai mult negative față de media pe termen lung au fost observate în Belgia, în părți din Franța, în nord-estul Portugaliei, în părți din Italia, în nord-estul Germaniei, în nord-vestul Poloniei, în sud-vestul Ucrainei, de-a lungul coastei Mării Negre în România, în părți din Bulgaria, Grecia și estul Turciei, precum și în cele mai vestice și nordice părți ale Rusiei europene, în sudul Norvegiei și, mai local, în Suedia.
  • Primăvara rece și uscată a afectat culturile din vestul Ucrainei și estul României.
  • Conform prognozei meteorologice pe termen lung, în România vor persista condiții mai calde decât în mod obișnuit în lunile iulie și august.
  • Perspectivele privind randamentul culturilor de iarnă s-au redus în continuare
  • Deficitul persistent de precipitații în mai multe regiuni de cultură de iarnă, combinat cu un excedent de acumulări de temperatură în perioada analizată, a deteriorat și mai mult condițiile culturilor de iarnă: „Este nevoie urgentă de precipitații pentru a susține randamentul culturilor de vară.”
  • Condițiile agrometeorologice nu s-au îmbunătățit în România.

 „Schimbările climatice sporesc riscul de secetă severă și de incendii de vegetație în întreaga lume. Centrul Comun de Cercetare pune știința și tehnologia în serviciul monitorizării schimbărilor climatice. Prin acest raport, înțelegem mai bine situația pentru a ne putea proteja pădurile, recoltele și apele”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Centrul Comun de Cercetare furnizează informații în timp real privind seceta prin intermediul Observatoarelor european și global ale secetei (EDOCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent și GDO), care fac parte din serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS).

Continue Reading

G7

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

Published

on

© G7germany.de

Liderii țărilor G7 au convenit asupra creării unui „club pentru climă”, menit să consolideze și să extindă cooperarea în combaterea încălzirii globale și care se va concentra în acest scop pe măsuri în sectorul industrial, relatează presa internațională și Agerpres

„Susținem obiectivele unui Club internațional pentru climă și vom colabora cu partenerii în vederea înființării acestuia până la sfârșitul anului 2022. Pentru a stimula acțiuni urgente, ambițioase și incluzive în vederea alinierii noastre la traiectoria de 1,5 grade Celsius și pentru a accelera punerea în aplicare a Acordului de la Paris, ne angajăm să avem un sector rutier puternic decarbonizat până în 2030, un sector energetic complet sau predominant decarbonizat până în 2035 și să acordăm prioritate unor măsuri concrete și oportune în vederea atingerii obiectivului de accelerare a eliminării treptate a energiei naționale pe bază de cărbune”, au transmis liderii G7, potrivit declarației oficiale

De asemenea, liderii au anunțat că acest club al climei va fi un „forum interguvernamental de mare ambiţie” şi deschis tuturor ţărilor.

„Invităm partenerii noştri, în special principalii emiţători de gaze cu efect de seră, membrii G20 şi alte economii în dezvoltare şi emergente să intensifice discuţiile şi consultările cu noi, în special pentru a promova tranziţia energetică şi a accelera procesul de renunţare la carbon”, au indicat în declaraţie liderii celor şapte puteri.

Aceștia au remarcat „cu preocupare” că în aceste momente „nici ambiţiile climatice globale şi nici implementarea lor nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. 

Formatul G7 se reunește la nivelul liderilor celor mai industrializate democrații din anul 1975. Grupul a devenit G8 în anul 1997, când democrațiile occidentale au întins mâna prieteniei și a cooperării către Rusia, însă acest format a luat sfârșit în 2014, când liderii G7 au decis excluderea Federației Ruse ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Moscova.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și șeful diplomației UE propun acțiuni pentru oceane securizate, curate și gestionate în mod durabil

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat vineri agenda reînnoită a UE privind guvernanța internațională a oceanelor (GIO), propunând acțiuni pentru un ocean securizat, curat și gestionat în mod durabil, informează comunicatul oficial.

Prin această politică, UE își confirmă rolul activ în guvernanța internațională a oceanelor și angajamentul de a consolida punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a obiectivului său de dezvoltare durabilă nr. 14 privind viața subacvatică. Noua agendă are un rol important în realizarea componentei albastre a Pactului verde european. 

 „UE și statele sale membre dețin, împreună, cea mai mare zonă economică exclusivă din lume. Două treimi din oceanele lumii nu intră însă în jurisdicția națională. Este necesară, de aceea, o abordare colectivă la nivel mondial pentru a le proteja și a le reface, precum și pentru a utiliza potențialul enorm al oceanelor în mod durabil în beneficiul societăților de pe mapamond. Agenda actualizată privind guvernanța internațională a oceanelor ne consolidează rolul de forță motrice și de partener credibil, care poate să vină cu soluții reale și sustenabile la problemele cu care se confruntă oceanele planetei noastre”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Actualizarea strategiei UE pentru noi evoluții în domeniul geopolitic și în cel al durabilității

Guvernanța internațională a oceanelor înseamnă gestionarea împreună a oceanelor lumii și a resurselor lor, astfel încât oceanele să fie sănătoase și productive, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Noua comunicare comună de astăzi se bazează pe cea din 2016, ținând seama de principalele tendințe, cum ar fi impactul deosebit de mare al schimbărilor climatice și declinul periculos al biodiversității. De asemenea, UE ia în considerare modificarea condițiilor geopolitice, precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat instabilitate și insecuritate, inclusiv sistarea anumitor inițiative.

În calitate de actor de prim rang la nivel mondial, UE stabilește o agendă actualizată privind o mai bună guvernanță a oceanelor, bazată pe o abordare internațională transsectorială și întemeiată pe norme, cu scopul de a consolida și mai mult rolul său de lider mondial în guvernanța oceanelor. Valorificând și actualizând angajamentele stabilite în comunicarea comună din 2016, UE se angajează:

  • să consolideze cadrul internațional de guvernanță a oceanelor la nivel mondialregional și bilateral;
  • să facă din durabilitatea oceanelor o realitate până în 2030, prin adoptarea unei abordări coordonate și complementare a dificultăților comune și a impacturilor cumulative;
  • să continue transformarea oceanelor într-un spațiu sigur și securizat, în contextul în care se intensifică concurența în apele internaționale și provocările la adresa cooperării multilaterale;
  • să consolideze cunoștințele internaționale privind oceanele pentru ca procesul decizional bazat pe date concrete să ducă la acțiuni de protejare și gestionare durabilă a oceanelor. 

Acțiuni-cheie pentru un ocean sigur, securizat, curat, sănătos și gestionat în mod durabil

Comunicarea identifică mai multe priorități-cheie pentru îndeplinirea acestor angajamente:

  • Stoparea și inversarea declinului biodiversității marine prin încheierea unui tratat ambițios al ONU privind marea liberă (biodiversitate în zonele din afara jurisdicției naționale) cât mai curând posibil și prin atingerea obiectivului de transformare a 30 % din suprafața oceanelor în zone marine protejate până în 2030;
  • Protejarea fundului mării prin interzicerea exploatărilor miniere marine de adâncime, care distrug fundul mării, și prin reglementarea, atunci când este necesar, a utilizării uneltelor de pescuit celor mai dăunătoare pentru biodiversitate;
  • Asigurarea unor activități pescărești sustenabile cu o abordare de toleranță zero a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și cu respectarea normelor și standardelor internaționale. UE salută totodată acordul multilateral important care contribuie la protecția oceanelor și la care s-a ajuns în cadrul OMC la 17 iunie anul curent, după 21 de ani de negocieri. UE este angajată pe deplin să completeze cât mai curând acordul cu elementele asupra cărora încă nu s-a ajuns la consens;
  • Combaterea schimbărilor climatice pentru un ocean sănătos, inclusiv prin măsuri în domeniul transportului maritim la nivelul UE și la nivel mondial, precum și decarbonizarea sectorului pescuitului pentru a se reduce dependența de combustibilii fosili;
  • Combaterea poluării marine, în special prin încheierea, până în 2024, a unui acord mondial ambițios, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind materialele plastice;
  • Realizarea tranziției către o economie albastră durabilă la nivel mondial, în special creșterea investițiilor în sănătatea oceanelor și în tranziția către o economie albastră durabilă prin intermediul platformei de investiții „BlueInvest” a UE, precum și îmbunătățirea planificării maritime integrate;
  • Asigurarea securității și siguranței pe mare prin monitorizarea atentă și reacția rapidă la amenințările la adresa securității maritime, prin cooperarea cu partenerii săi, cum ar fi NATO, precum și prin combaterea muncii forțate în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Muncii;
  • Consolidarea cunoștințelor privind oceanele prin crearea unei interfețe interguvernamentale științifico-politice pentru durabilitatea oceanelor, cu scopul de a institui un grup interguvernamental pentru durabilitatea oceanelor (IPOS), promovând diplomația privind oceanele și cunoștințele în acest domeniu;
  • Investiții în oceane, prin angajarea a până la 1 miliard de euro în perioada 2021-2027 pentru biodiversitatea oceanelor și a zonelor de coastă și pentru climă, incluzând marea liberă, și prin furnizarea a 350 de milioane de euro pe an pentru cercetarea în domeniul oceanelor prin intermediul programului Orizont Europa 2021-2027.

Comunicarea comună va fi prezentată de comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius la cea de a doua Conferință a ONU privind oceanele. Comunicarea va fi discutată în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 mins ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA34 mins ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.2 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA2 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda4 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA5 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA6 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending