Connect with us

U.E.

Modul inedit în care Finlanda va asigura președinția Consiliului UE: Finlandezii nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a preluat luni 1 iulie ștafeta de la prima președinție română, a ales un mod inedit prin care dorește să își lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului, cel de-al treilea de la aderarea țării UE, în anul 1995.

În contextul priorităților specifice – consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social, consolidarea poziției UE ca lider global în acțiune climatică și protejarea securității cetățenilor – Finlanda va urmări atingerea uneia dintre aceste priorități, cea privind Europa, ”lider global în acțiune climatică”, prin câteva măsuri neobișnuite.

Potrivit paginii EU2019FI, obiectivul Finlandei este acela de păstra frecvența reuniunilor organizate în timpul președinției sale la o limită rezonabilă.

”Finlanda va găzdui aproximativ 100 de reuniuni”, iar ”teleconferința va fi utilizată cât mai mult posibil”, spun finlandezii.

De asemenea, guvernul finlandez plănuiește găzduirea tuturor întâlnirilor aferente președinției la Helsinki.

”Centralizarea întâlnirilor de la Helsinki va însemna o amprentă mult mai redusă de carbon care rezultă din emisiile generate de trafic. Sala Finlandia Hall, situată central, este accesibilă pietonal, cu bicicleta sau cu transportul public pentru delegați, alți participanți și reprezentanți ai mass-media”, susține președinția finlandeză.

Totodată, Finlanda va întrerupe o tradiție a președințiilor Consiliului Uniunii Europene și nu va oferi cadouri tradiționale.

În schimb, banii alocați pentru cadouri vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră de la zborurile la reuniunile Președinției de la Helsinki și Bruxelles. Astfel, emisiile vor fi compensate prin finanțarea proiectelor care reduc emisiile atmosferice.

Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în anul 1995 și până în prezent a mai deținut președinția Consiliului UE în anii 1998 și 2006, cu un an înaintea aderării României.

Finlanda a preluat luni, 1 iulie 2019, președinția Consiliului UE de la România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru vrea să convingă guvernele din UE să sprijine generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, vrea să convingă guvernele din UE să sprijine financiar generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență, în contextul în care statele membre vor avea la dispoziție 47 miliarde de euro pentru investiții în viitorul copiilor și al tinerilor lor. 

„Vorbim despre 672,5 miliarde de euro menite să ne ajute să trecem peste criza COVID. Jumătate din acești bani vor fi împrumuturi pe care le vor acoperi generațiile viitoare. De aceea am insistat ca această finanțare să includă un pilon dedicat generațiilor viitoare”, transmite, într-un mesaj video, Dragoș Pîslaru, co-raportor privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Dragoș Pîslaru a mai menționat că, în calitate de tată a patru băieți, dorește ca „viitorul să le aparțină” și să nu plătească „datoriile pe care le generăm acum”, pentru că „nota de plată le va reveni lor”, iar copiii și tinerii Europei „au nevoie de toate șansele de dezvoltare educațională și profesională astfel încât să ducă vieți pline, sănătoase și fericite”.

De aceea, spune el, „am insistat ca cel puțin 47 miliarde de euro să fie cheltuite pentru nevoile copiilor și tinerilor noștri”, acesta fiind lucrul pentru care luptă și pentru care a a obținut sprijinul Parlamentului European”.  „Iar acum vreau să conving guvernele statelor membre să facă același lucru”, adăugă Pîslaru, avertizând că „alternativa ar fi un insult pentru copiii noștri, pentru viitorul Europei”.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

Published

on

© European Union 2020

Editorial semnat de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Nasser Kamel, secretarul general al Uniunii pentru Mediterană, şi Ayman Al Safadi, ministrul de externe al Regatului Haşemit al Iordaniei

Astăzi le oferim celor 42 de state membre ale Uniunii pentru Mediterană (UpM) prilejul de a se reuni cu ocazia celui de al cincilea Forum regional al miniștrilor de externe, care este un eveniment special, întrucât are loc la 25 de ani de la lansarea Procesului de la Barcelona.

În 1995, Declarația de la Barcelona a fost o declarație politică puternică, prin care a fost asumat un angajament clar și au fost aliniate eforturile de a plasa regiunea euromediteraneeană pe o traiectorie a păcii, a stabilității și a prosperității. În 2008, am asistat la lansarea UpM, o platformă axată pe promovarea dialogului politic și a cooperării operaționale în numeroase domenii, pentru a spori integrarea într-o regiune plină de diversitate și de potențial.

În întreaga regiune mediteraneeană, oamenii aspiră la o viață pașnică și demnă, cu acces la locuri de muncă și la o educație de calitate, într-un context de demnitate și justiție. Trebuie să le oferim tinerilor noștri, femei și bărbați, mijloacele de a-și realiza potențialul și de a participa activ la construirea viitorului nostru comun.

Toate țările din jurul Mediteranei se confruntă cu amenințarea terorismului, a extremismului și a culturilor de ură care încearcă să ne divizeze. Dar noi suntem uniți în lupta împotriva terorismului și a tuturor actelor care alimentează ura. Facem front comun în combaterea stereotipurilor negative, a intoleranței, a culturii urii, a stigmatizării, a discriminării și a utilizării violenței bazate pe religie sau pe credință. Le cerem tuturor să facă eforturi pentru a promova armonia și respectul față de ceilalți. 

De asemenea, trebuie să gestionăm problemele legate de migrație și de refugiați într-un mod uman și durabil, atât pentru cei care se deplasează, cât și pentru comunitățile-gazdă, respectând principiul responsabilității comune.

Acum este momentul să ne intensificăm eforturile și să găsim soluții politice la numeroasele crize care afectează regiunea noastră de prea mult timp – în Siria, Yemen, Libia și în alte părți din Orientul Mijlociu – și care au provocat mult prea multă suferință. Suntem hotărâți să soluționăm conflictul dintre Palestina și Israel întemeindu-ne pe soluția bazată pe coexistența a două state, aceasta fiind singura cale către o pace și o securitate globale. Ne angajăm să respectăm pe deplin dreptul internațional și să consolidăm multilateralismul și instituțiile sale, străduindu-ne totodată să îmbunătățim eficacitatea acestora.

UpM dorește să își sărbătorească aniversarea, exprimând un angajament reînnoit față de principiile și valorile fondatoare ale Procesului de la Barcelona. Ar trebui să profităm de această ocazie pentru a privi spre viitor într-un moment în care pandemia de COVID-19 ne pune pe toți la grea încercare din punct de vedere socioeconomic. Lucrând împreună, putem depăși numeroasele provocări cu care ne confruntăm.

Astăzi, trebuie să stabilim prioritățile pentru anii următori, în domenii care sunt în interesul nostru comun și care au un potențial ridicat de consolidare a cooperării regionale. Printre principalele priorități se numără cooperarea în ceea ce privește: acțiunile referitoare la schimbările climatice și mediu, dezvoltarea durabilă, economia albastră, transformarea digitală și protecția civilă.

Concret, UpM a sprijinit experții mediteraneeni în materie de schimbări climatice și de mediu (MedECC), care au întocmit primul raport la nivel regional privind impactul schimbărilor climatice în zona mediteraneeană. Acest raport le permite responsabililor de elaborarea politicilor să ia decizii bazate pe date științifice, contribuind, totodată, la reducerea lacunelor în materie de date între nord și sud. UpM derulează programul Med4Jobs, de care beneficiază sute de mii de tineri și sute de IMM-uri. Crearea universităților euromediteraneene contribuie la construirea unei viziuni mai regionale și mai deschise în rândul generațiilor mai tinere, în timp ce instituirea, pentru prima oară în absolut, a unui mecanism interguvernamental de monitorizare în domeniul emancipării femeilor în această regiune urmărește să măsoare eforturile depuse în privința promovării drepturilor femeilor și să ajute responsabilii de elaborarea politicilor să acționeze în domeniile în care progresele sunt prea lente, cum ar fi participarea femeilor în sferele politice și economice.

Ar trebui să fim deschiși și să avem onestitatea de a recunoaște că, până în momentul de față, eforturile noastre nu au produs încă rezultatele scontate. Integrarea economică dintre nordul și sudul Mediteranei rămâne încă în urmă, iar decalajul în ceea ce privește nivelul de trai nu se reduce. Mulți alți indicatori din regiune nu s-au îmbunătățit, iar pandemia de COVID-19 agravează fragmentarea socială și inegalitatea socioeconomică. Acesta este un motiv pentru a ne înteți eforturile, axându-ne pe obținerea de rezultate concrete.

Vremurile dificile ca cele pe care le trăim acum, care afectează populațiile de pe ambele maluri ale Mediteranei, ne reamintesc importanța cooperării și a solidarității între popoare. Acum, mai mult ca oricând, dorim să ne îndeplinim angajamentele și să ne unim forțele pentru a face față provocărilor comune și pentru a asigura o redresare post-pandemică durabilă, care să conducă la societăți și economii mai reziliente, capabile nu numai să supraviețuiască, ci și să prospere.

În ciuda provocărilor actuale, avem motive întemeiate să fim optimiști. Regiunea mediteraneeană are potențialul de a face față acestor provocări și de a se redresa, dacă punem la dispoziție mijloacele și depunem eforturile necesare pentru a le aborda împreună. Regiunea găzduiește culturi bogate, care au fost leagănul civilizației moderne; avem o perspectivă clară asupra situației grație unor gânditori și antreprenori de renume mondial și ne bucurăm de energia unui tineret plin de resurse.

Va fi esențial să investim în acest capital uman. Haideți să desprindem învățămintele corecte din ultimii 25 de ani, valorificând diversitatea inerentă a regiunii noastre și asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă!

Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună.


Editorial de mai sus reflectă viziunea autorilor.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Deputații europeni se așteaptă ca UE să își intensifice producția de medicamente prin noua Strategie farmaceutică pentru Europa

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Majoritatea deputaților europeni au salutat noua Strategie farmaceutică pentru Europa prezentat de Comisia Europeană în această săptămână, care pune în aplicare cererile Parlamentului de a intensifica eforturile de combatere a penuriei de medicamente – o problemă exacerbată de COVID-19.

Mai mulți europarlamentari au subliniat necesitatea ca toți cetățenii UE să aibă acces egal la medicamente de înaltă calitate. Aceștia au subliniat necesitatea de a reduce dependența UE de importurile de ingrediente farmaceutice active din țări din afara UE, și anume prin creșterea producției lor în Europa și sprijinirea inovării în industria farmaceutică a UE, potrivit comunicatului Legislativului.

O serie de alte probleme importante care urmează să fie abordate au fost ridicate de deputați, inclusiv dezvoltarea de medicamente pentru numeroasele boli rare în prezent fără tratament, combaterea cancerului, rezistența antimicrobiană, transparența în lanțurile de aprovizionare cu medicamente, achiziții publice comune, public-privat parteneriatelor și finalizarea legislației privind evaluarea tehnologiei sănătății.

Comisia Europeană a adoptat pe 25 noiembrie o Strategie farmaceutică pentru Europa vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE, informează un comunicat.

Strategia va permite Europei să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide. O componentă esențială a construirii unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice, astfel cum a menționat-o președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii, strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA39 mins ago

Eurostat: România, țara din Uniunea Europeană care investește cel mai puțin în cercetare

ROMÂNIA44 mins ago

Adrian Teban, primarul orașului Cugir, a fost ales președinte al Asociației Orașelor din România

Dragoș Pîslaru49 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru vrea să convingă guvernele din UE să sprijine generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență

EDITORIALE1 hour ago

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Deputații europeni se așteaptă ca UE să își intensifice producția de medicamente prin noua Strategie farmaceutică pentru Europa

U.E.1 hour ago

Ungaria și Polonia anunță vor continua să blocheze bugetul multianual al UE în cazul condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept: Un astfel de mecanism necesită modificarea tratatelor

FONDURI EUROPENE1 hour ago

DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

SUA2 hours ago

Donald Trump a declarat că va părăsi Casa Albă dacă victoria lui Joe Biden este confirmată de Colegiul Electoral

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputații condamnă noua lege a avortului din Polonia: UE trebuie să reacționeze la ”prăbușirea statului de drept”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Victor Negrescu propune crearea unui task force interministerial: Banii europeni nu au culoare politică. Trebuie să ne asigurăm că sunt accesați

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.5 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă6 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA6 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Advertisement
Advertisement

Trending