Comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius, fost premier al Lituaniei, țară care are o experiență traumatizantă în relația cu Rusia, a subliniat într-o declarație pentru The Guardian că instrumentul financiar SAFE (Security Action for Europe), a cărui valoare se ridică la 150 de miliarde de euro, ar putea reprezenta ”un progres foarte important” în susținerea militară pe care UE o acordă Ucrainei.

”Statele membre vor utiliza aceste împrumuturi …. și le vor folosi pentru achiziții comune împreună cu Ucraina și pentru nevoile Ucrainei”, a menționat Kubilius.

Companiile britanice se vor putea implica cu mai mare ușurință în proiectele de apărare finanțate prin acest instrument grație acordului de securitate semnat de Marea Britanie și Uniunea Europeană, parte a unui pachet de demersuri menite să reseteze relațiile speciale dintre cele două părți.

Citiți și: Președintele Consiliului European: Acordurile de astăzi deschid un nou capitol în relația dintre Regatul Unit și UE — începutul unui Parteneriat Strategic reînnoit și consolidat

Ursula von der Leyen, la primul summit UE–Regatul Unit: Acordurile încheiate astăzi marchează un moment istoric. Europa rămâne unită

Keir Starmer: Acordul de „resetare” a relației cu UE demonstrează că Regatul Unit este „înapoi pe scena internațională”

Regatul Unit și UE sunt așteptate să semneze un acord tehnic privind SAFE, care va necesita o taxă administrativă din partea Londrei, care urmează să fie stabilită. Cu toate acestea, guvernul britanic nu intenționează să solicite accesul la împrumuturile garantate de UE, care sunt destinate statelor membre ale UE.

Kubilius a declarat că acordul din această săptămână cu Marea Britanie a avut o semnificație strategică istorică.

”Este imposibil să ne imaginăm arhitectura (de securitate a Europei) pe de o parte fără Marea Britanie, pe de altă parte fără Ucraina”, a spus el, referindu-se la amenințarea imediată din partea Rusiei și la provocarea pe termen lung a transferului resurselor SUA către Asia-Pacific.

”Nu ne putem plânge că 340 de milioane de americani nu sunt pregătiți pentru totdeauna să apere 450 de milioane de europeni împotriva a 140 de milioane de ruși”, a spus el, minimalizând diferențele europene cu administrația Trump. ” Putem să nu agreăm limbajul și mesajele, dar ceea ce trebuie să evităm cu adevărat este ceea ce eu numesc o despărțire colerică și haotică (de SUA). Trebuie să ajungem la un acord foarte rațional cu privire la o împărțire a responsabilităților”, a mai spus comisarul european pentru apărare.

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri, 21 mai,  instrumentul financiar SAFE (Security Action for Europe), marcând un pas decisiv către consolidarea capacității europene de apărare.

Citiți și: Ambasadorii UE au aprobat instrumentul financiar SAFE, în valoare de 150 miliarde de euro, anunță Antonio Costa: „Un pas important către o Europă mai puternică”

SAFE este un mecanism prin care statele membre vor avea acces la împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Aceste fonduri vor fi direcționate către domenii strategice precum apărarea aeriană, dronele, securitatea cibernetică și alte capabilități esențiale. Scopul este de a crește producția europeană de echipamente militare și de a reduce dependența de furnizori externi.

Până în prezent, 12 state membre au transmis Comisiei Europene, în scris, solicitarea de activare a clauzei naționale de excepție prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere, ca parte a pachetului ReArm Europe/Readiness 2030 prezentat în martie 2025.

Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia sunt țările care au solicitat creșterea bugetului național al apărării cu până la 1,5% din PIB, conform clauzei de exceptare de la regulile bugetare.

Citiți și: Apărare europeană: 12 state UE au solicitat deja activarea clauzei de relaxare a regulilor bugetare pentru a se înarma, anunță Comisia Europeană

Într-o ședință a CSAT, desfășurată la finalul lunii aprilie, România a luat hotărârea de a accesa creditul facilitat de UE pentru apărare, cu rambursare pe 40 de ani și 10 ani perioadă de grație, un grup de lucru coordonat de Cancelaria premierului urmând să pregătească proiectele eligibile.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut marți seară convorbiri telefonice separate cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul britanic, Keir Starmer. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea sprijinului internațional pentru Ucraina, inclusiv pe coordonarea cu Statele Unite și pe acțiunile comune din cadrul „Coaliției celor Dispuși”.

„Am vorbit cu președintele Franței, Emmanuel Macron. A fost o conversație foarte consistentă. Continuăm pregătirea deciziilor în cadrul Coaliției celor Dispuși — totul devine din ce în ce mai concret. Am discutat despre sprijinul pentru armata noastră, cooperarea în domeniul apărării și producția internă de armament în Ucraina. Desigur, am avut și un schimb aprofundat de opinii privind relațiile și coordonarea cu Statele Unite”, a scris Zelenski, pe X.

I spoke with President of France @EmmanuelMacron. It was a very substantive conversation. We continue preparing decisions within the Coalition of the Willing — everything is becoming more practical.

We discussed support for our army, defense cooperation, and our domestic weapons… pic.twitter.com/5pBz5YHTk4

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 20, 2025

În discuția cu premierul britanic Keir Starmer, Volodimir Zelenski i-a mulțumit pentru noile sancțiuni impuse de Regatul Unit Moscovei, subliniind că acestea sporesc presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul și a se angaja în negocieri reale de pace.

„Avem o decizie privind sancțiunile din partea Regatului Unit, precum și din partea UE, și ar fi bine dacă și Statele Unite ar ajuta. Partenerii noștri europeni pregătesc deja următorii pași în această strategie esențială de presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Keir și cu mine am discutat principalele elemente ale eforturilor noastre diplomatice, precum și posibilele întâlniri care ar putea asigura un armistițiu și ar putea duce la progrese reale către o pace durabilă. Am discutat, de asemenea, despre conversația de ieri cu președintele Trump, precum și despre acțiunile comune din cadrul Coaliției celor Dispuși”, a adăugat Zelenski.

I spoke with UK Prime Minister @Keir_Starmer. I thanked him for the new British sanctions, which help pressure Russia toward peace. Only coercion will work. Today we have a sanctions decision from the UK, as well as from the EU, and it would be good if the United States also… pic.twitter.com/eFVQnIQ3pd

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 20, 2025

Statele membre au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.

Ambasadorul Regatului Unit în România, Giles Portman, l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru victoria în alegerile prezidențiale, exprimându-și încrederea într-o colaborare apropiată între cele două țări, în special în domeniul securității euroatlantice.

“A fost o plăcere să-l cunosc pe Nicușor Dan în calitate de primar al Bucureștiului. Acum aștept cu nerăbdare o cooperare cât mai strânsă britanico-română cu el în calitate de nou președinte al României și să consolidăm în continuare securitatea noastră colectivă pe flancul estic al NATO. Felicitări!”, a transmis ambasadorul Portman, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.

Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea tuturor voturilor, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).

Victoria lui Nicușor Dan a fost salutată de lideri din întreaga Europă, de la liderii instituțiilor UE – președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola – la președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul polonez Donald Tusk, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și șefa guvernului italian Giorgia Meloni.

În același timp, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider european care l-a sunat pe Nicușor Dan pentru a-l felicita. “În pofida numeroaselor încercări de manipulare, românii au ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană”, a spus Macron.

Luni, președintele ales al României a mai avut discuții telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.