Connect with us

ONU

Moment istoric la Haga: Primul judecător din România ales membru al CIJ, Bogdan Aurescu, a depus jurământul de membru, evocând responsabilitatea de a face “pace prin drept”

Published

on

© ICJ

Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și ex-consilier prezidențial, a depus marți, la Haga, jurământul de judecător și membru al Curții Internaționale de Justiție a Organizației Națiunilor Unite, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Păcii din Haga, sediul CIJ.

“Declar solemn că îmi voi îndeplini îndatoririle și îmi voi exercita atribuțiile de judecător cu onoare, fidelitate, imparțialitate și conștiinciozitate”, a spus Aurescu, la momentul depunerii jurământului.

Într-o postare separată pe contul său de pe rețeaua X, Aurescu a precizat că mandatul de judecător al Curții reprezintă o “imensă onoare și responsabilitate”, aceea de a face “pace prin drept”.

Aurescu este primul judecător român din istoria Curții Internaționale de Justiție, creată în 1945.

“Curtea Internațională de Justiție a organizat marți o ședință publică în cadrul căreia Excelențele Lor, domnul Bogdan-Lucian Aurescu (România), doamna Sarah Hull Cleveland (Statele Unite ale Americii), domnul Juan Manuel Gómez Robledo Verduzco (Mexic) și domnul Dire Tladi (Africa de Sud), noi membri ai Curții, aleși de Adunarea Generală și de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite la 9 noiembrie 2023, au depus oficial jurământul”, a transmis CIJ.

Mandatul de nouă ani al noilor membri începe în aceeași zi.

Fostul ministru de externe Bogdan Aurescu a fost ales, pe 9 noiembrie 2023, judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie. Aurescu a fost ales cu 117 voturi din partea Adunării Generale și 9 voturi în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă a candidat pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, fiind co-nominalizat pentru această candidatură de România și alte nouă state – Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria – și a concurat pentru această poziție cu judecătorul rus Kirill Gevorgian, membru al CIJ din 2015 și vicepreședinte al organismului din anul 2021, din partea grupului regional al Europei de Est.

În vreme ce Bogdan Aurescu a fost nominalizat de zece state, Kirill Gevorgian a fost nominalizat doar de Rusia, China și Belarus. Astfel, pentru prima dată în istoria CIJ, un judecător din Rusia nu a fost ales, el fiind învins de candidatul României.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918.

 

Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027). În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU. Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline).

La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse.

Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces. Curtea Internațională de Justiție de la Haga are 15 judecători și este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL DE SECURITATE

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

Published

on

© UN Photo/Loey Felipe

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat în ședința de urgență a Consiliului de Securitate, organizată după atacul Iranului împotriva Israelului, că ”nici regiunea, nici lumea nu-și pot permite mai mult război”, astfel că acesta a lansat un apel la ”reținere maximă”, conform AFP, citat de Agerpres.

”Orientul Mijlociu este pe marginea prăpastiei. Populaţiile regiunii se confruntă cu un pericol real al unui conflict generalizat devastator. Este momentul pentru dezamorsare şi dezescaladare. Este momentul pentru a da dovadă de reţinere maximă”, a insistat Antonio Guterres, în reuniunea Consiliului de Securitate, unde Israelul a cerut impunerea tuturor sancțiunilor posibile împotriva Iranului, în vreme ce acesta din urmă și-a motivat gestul necugetat prin a spune că a fost în legitimă apărare. 

Acesta consideră că ”este vital să se evite orice acțiune care ar putea duce la confruntări militare majore pe mai multe fronturi în Orientul Mijlociu”.

Acesta consideră că ”este vital să se evite orice acțiune care ar putea duce la confruntări militare majore pe mai multe fronturi în Orientul Mijlociu”.

În egală măsură, secretarul general al ONU a condamnat încă o dată atacul împotriva consulatului iranian din Damasc, la 1 aprilie, subliniind ”principiul inviolabilităţii” instituţiilor diplomatice.

În mesaj de condamnare a atacului Iranului asupra Israelului și un apel la reținere a fost lansat și de liderii G7, reuniți, de asemenea, în ședință de urgență sub președinție italiană.

Sâmbătă, Iranul a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Conform Politico Europe, atacul aerian al Iranului a fost aproape în întregime contracarat de sistemele de apărare aeriană ale Israelului, care au fost sprijinite de colaborarea acestuia cu aliații săi, SUA, Marea Britanie și Franța. Iordania a interceptat, de asemenea, drone și rachete care au intrat în spațiul său aerian , potrivit Reuters.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, Irak și Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas, în vreme ce unii oficiali americani au considerat că atacul a fost o modalitate prin care Iranul a salvat aparențele și că Teheranul nu a dorit o escaladare.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

UE salută adoptarea rezoluției Consiliului de Securitate al ONU care cere ”în mod clar o încetare imediată a focului în Gaza și eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor”

Published

on

© European Union, 2022

Uniunea Europeană, prin vocile președinților Comisiei Europene Consiliului European și Parlamentului European, Ursula von der Leyen, Charles Michel și Roberta Metsola, au salutat adoptarea rezoluției Consiliului de Securitate al ONU care solicită în ”mod clar o încetare imediată a focului în Fâșia Gaza și eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor”.

”Implementarea acestei rezoluții este vitală pentru protejarea tuturor civililor”, a subliniat von der Leyen într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

La rândul său, Charles Michel a amintit de decizia adoptată săptămâna trecută de șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută la Bruxelles în cadrul unui summit, la finalul căruia aceștia au cerut în unanimitate ”o pauză umanitară imediată care să conducă la o încetare durabilă a focului, a eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și la furnizarea de asistență umanitară”.

”Este imperios ca acest lucru să fie respectat”, a mai spus Michel într-un mesaj publicat pe aceeași platformă.

Celor doi președinți li s-a alăturat cea a Parlamentului European, Roberta Metsola, salutând ”un pas important înainte, care vine după rezoluția din ianuarie” a legislativului european și ”este singura cale de urmat pentru pace”.

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat luni o rezoluție prin care solicită o încetare imediată a focului pe durata Ramadanului, o eliberare necondiționată a tuturor ostaticilor și ”intensificarea urgentă a fluxului” de ajutor în Gaza.

Documentul a trecut cu 14 voturi pentru, în vreme ce Statele Unite s-au abținut. SUA au mai blocat în trecut rezoluții care solicitau o încetare a focului, motivând că o astfel de acțiune ar fi greșită în timp ce negocierile delicate pentru un armistițiu și eliberarea ostaticilor continuau între Israel și Hamas, informează BBC.

Însă joi, SUA a prezentat propriul proiect, care, pentru prima dată, a cerut o încetare a focului, marcând o înăsprire a poziției sale față de Israel. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby a explicat că decizia SUA de a permite rezoluției să treabă prin abținerea de la vot ”nu reprezintă o schimbare a poziției”. Statele Unite au fost de acord cu o încetare a focului, dar nu au votat în favoarea rezoluției pentru că textul nu condamnă Hamas, a continuat oficialul american.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că documentul ”trebuie pus în aplicare” pentru a asigura o încetare a focului și ”eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor”.

Peste 32.000 de persoane, mare parte femei și copii, și-au pierdut viața în Gaza ca urmare a bombardamentelor Israelului, conform datelor oferite de Ministerul Sănătății din Fâșie controlat de Hamas.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul israelian de externe: Sub conducerea lui Guterres, ONU a devenit un „organism antisemit și anti-Israel” care „încurajează teroarea”

Published

on

© UN Photo/Cia Pak

Națiunile Unite, sub conducerea secretarului general Antonio Guterres, au devenit „un organism antisemit”, a scris pe X (fostul Twitter) ministrul israelian de externe, Israel Katz, după vizita șefului ONU la punctul de trecere Rafah, la granița dintre Egipt și Fâșia Gaza, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Guterres a acuzat Israelul pentru situația umanitară din Gaza, fără să condamne în niciun fel teroriștii Hamas care jefuiesc ajutorul umanitar, fără să condamne UNRWA care colaborează cu teroriștii – și fără să ceară eliberarea imediată și necondiționată a tuturor israelienilor ostatici. Sub conducerea sa, ONU a devenit un organism antisemit și antiisraelian care protejează și încurajează terorismul”, a scris Katz.

În timpul unei conferințe de presă pe partea egipteană a frontierei, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a calificat drept scandal moral” obstacolele în calea intrării ajutorului umanitar în Fâșia Gaza.

„O coadă lungă de camioane de salvare blocate de o parte a porții și umbra lungă a foametei de cealaltă parte. Acest lucru este mai mult decât tragic, este un scandal moral”, a declarat Guterres la o conferință de presă pe partea egipteană a punctului de trecere Rafah, care leagă Sinaiul de Fâșia Gaza. „Toate acestea arată că este mai mult decât timpul pentru o încetare imediată a focului. Este timpul pentru un angajament de fier din partea Israelului pentru un acces deplin și fără restricții la bunurile umanitare în întreaga Gaza. Și, în spiritul de compasiune al Ramadanului, a venit timpul pentru eliberarea imediată a tuturor ostaticilor”, a adăugat oficialul de la varful Națiunilor Unite, explicând că „nimic nu justifică atacurile teribile ale Hamas din 7 octombrie”, însă totodată „nimic nu justifică pedeapsa colectivă a poporului palestinian”.

Șeful Națiunilor Unite a precizat că prăbușirea statului de drept în Gaza împiedică distribuirea de ajutoare către populație, subliniind că există 3.000 de lucrători care distribuie ajutoare în interiorul Fâșiei.

„Există un eșec al mecanismelor de deblocare și acest lucru îngreunează distribuirea ajutoarelor în Gaza. Ne-am angajat să lucrăm cu alte instituții, inclusiv cu Semiluna Roșie palestiniană și Crucea Roșie din Gaza”, a declarat Guterres, adăugând: „Fie salvăm oamenii din Gaza, fie va fi foamete în Fâșie”. Răspunzând apoi la întrebările jurnaliștilor pe aeroportul El Arish, în Egipt, la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Fâșia Gaza, secretarul general a declarat că o intervenție a forțelor militare terestre ale Israelului la Rafah ar fi o „catastrofă umanitară”.

Între timp, Consiliul de Securitate al ONU a amânat pentru luni, 25 martie, votul, prevăzut inițial pentru sâmbătă, asupra unei noi rezoluții pentru o încetare imediată a focului în Fâșia Gaza, pregătită de unii membri nepermanenți ai organismului. Decizia vine ca urmare a veto-ului Chinei și al Rusiei asupra rezoluției SUA care, de asemenea, cerea o încetare imediată a focului” în Gaza.
Potrivit ambasadorului rus la ONU, Vassily Nebenzia, textul propus de SUA era prea slab și ar fi „dat undă verde Israelului pentru un atac asupra Rafah”, un oraș de la granița cu Egiptul, unde sute de mii de persoane s-au refugiat din Palestina.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL18 mins ago

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

SUA25 mins ago

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

SCHENGEN33 mins ago

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

ROMÂNIA DIGITALĂ10 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA15 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.16 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA17 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA17 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending