Connect with us

INTERNAȚIONAL

Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Published

on

Corespondență de la NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, au semnat astăzi o nouă Declarație Comună NATO-Uniunea Europeană, la doi ani distanță după cea semnată la Varșovia, extinzând numărul de domenii și măsuri în care cele două organizații cooperează și transformând mobilitatea militară într-un capitol de excelență.

”Am semnat o Declarație Comună UE-NATO care duce cooperarea noastră la un nou nivel. Vrem să protejăm cetățenii europeni cu toate mijloacele disponibile și nu avem un partener mai bun decât NATO”, a declarat Donald Tusk, liderul Consiliului European.

Din partea Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a punctat că această nouă Declarație ”consolidează angajamentele” comune.

”Cooperarea noastră a înaintat. Avem 22 de membri comuni, iar peste 90% din cetățenii UE locuiesc într-o țară NATO. Uniunea Europeană și NATO au aceleași valori și împart provocări comune. (…) Vreau să insist asupra complementarității pentru că asta ne definește parteneriatul. Suntem autonomi, dar lucrăm împreună”, a completat șeful executivului european.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că declarația de astăzi are la bază documentul semnat la Varșovia în urmă cu doi ani.

Această nouă Declarație arată hotârărea noastră de a consolida și lărgi cooperarea noastră. În fața unui mediu de securitate impredictibil, trebuie să lucrăm împreună. În lunile ce urmează, vom face mai multe pentru mobilitate militară, care este esențială pentru descurajarea și apărarea noastră”, a spus Stoltenberg. 

”Provocările multiple la adresa statelor noastre membre și aliaților noștri din Est și din Sud fac esențială continuarea cooperării noastre, inclusiv în a răspunde amenințărilor hibride și cibernetice (…). În acest context, vom urmări progrese rapide și demonstrabile, în special în: mobilitatea militară; combaterea terorismului; consolidarea rezistenței la riscurile generate de substanțele chimice, biologice, radiologice și nucleare; promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității” (TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI ESTE DISPONIBIL AICI).

Declarația NATO-UE, semnată în marja summitului aliat de la Bruxelles, conferă o nouă dovadă de „cooperare emblematică” prin intermediul celei mai recente inițiative vizând mobilitatea militară în Europa, un proiect cu componente diferite la nivel euro-atlantic și nivelul apărării europene.

Citiți și

Comisia Europeană acordă 13 miliarde de euro pentru noul Fond european de apărare. Cum va putea România să acceseze banii alocați pentru creșterea autonomiei strategice a UE și mobilitatea militară alături de NATO

Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară va beneficia ca urmare a deciziilor summitului aliat de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PeSCo), Olanda fiind statul membru care și-a asumat rolul de națiune-cadru în acest context.

Citiți și Corespondență de la Varșovia. Parteneriatul UE-NATO se transformă radical: Exerciții coordonate și paralele din 2017 împotriva amenințărilor hibride/ NATO va sprijini dezvoltarea capabilităților de apărare ale țărilor UE

De la momentul semnării Declarației NATO-UE la Varșovia, în 2016, și până în prezent, cooperarea dintre cele două organizații s-a remarcat prin înființarea unui Centru de Excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, la Helsinki, dar și prin lansarea diferitelor exerciții coordonate de tip ”playbooks” pentru contracararea războiului de natură hibridă.

Citiți și NATO și Uniunea Europeană au decis să permită o desfășurare mai rapidă a forțelor militare pe teritoriul Europei: ”Mai mult de 90% din cetățenii UE trăiesc în țări membre ale NATO”

Cel mai recent, în decembrie 2017, NATO și Uniunea Europeană au convenit extinderea pachetelor de măsuri aflate sub auspiciile cooperării comune. Atunci, mobilitatea trupelor a devenit o temă centrală în jurul intereselor de securitate europene, Uniunea Europeană și NATO agreând pe 5 decembrie măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privință. Noile arii de cooperare, complementare celor 42 de măsuri în 7 domenii pentru implementarea Declarației NATO-UE de la Varșovia sunt asigurarea mobilității forțelor militare pe teritoriul Europei, combaterea amenințărilor teroriste și promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității.

Cooperarea NATO-UE a înregistrat o dinamică accelerată concomitent cu eforturile vizând lansarea inițiativelor pentru apărare europeană, care au coincis cu referendumul privind Brexit și lansarea Strategiei Globale a Uniunii.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Dimensiunea apărării europene, asupra căreia liderii UE insistă ca fiind o abordare complementară umbrelei de securitate furnizată de către NATO, a făcut pași concreți în ultimii doi ani prin crearea unui Fond European pentru Apărare, care va fi echipat financiar corespunzător în viitorul buget multianual 2021-2027, prin lansarea PeSCo, a programului european de investiții în industria din domeniul apărării sau prin inițierea CARD, coordonarea anuală europeană în materie de investiții în apărare.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

Published

on

© President Biden/ Facebook

Preşedintele american Joe Biden a avut vineri o scurtă întrevedere, la Boston, cu prinţul William, moştenitorul tronului Marii Britanii, înainte ca prinţul de Wales să prezideze în cursul serii o gală privind schimbările climatice, relatează sâmbătă AFP şi Reuters.

Joe Biden şi prinţul William şi-au strâns mâinile şi au făcut o scurtă plimbare, înainte de o întrevedere privată care s-a desfăşurat la Biblioteca şi Muzeul prezidenţial John F. Kennedy.

Cei doi urmau să discute despre “obiectivele climatice comune” şi “prioritizarea problemelor legate de sănătatea mintală”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, înainte de întrevedere, relatează Reuters.

“Bun venit în Statele Unite, Prințul William”, a scris Joe Biden, pe Facebook

Prinţul şi prinţesa de Wales, William şi Kate, au încheiat vineri prima lor vizită în Statele Unite din 2014. Vizita de trei zile a cuplului britanic a fost prima în străinatate de la moartea reginei Elisabeta a II-a, pe 8 septembrie.

La finalul vizitei în Statele Unite, prinţul de Wales, în vârstă de 40 de ani, s-a întâlnit pentru a discuta despre schimbările climatice cu preşedintele Biden, la Boston, oraş istoric şi simbol al colonialismului britanic până la Războiul de independenţă al Statelor Unite la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

“A fost minunat să mă întâlnesc cu președintele SUA, în Boston, în această după amiază”, a scris și Prințul de Wales, pe Twitter.

Continue Reading

SUA

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

Published

on

© Secretary of Defense/ Twitter

SUA și-a făcut cunoscut vineri noul bombardier strategic stealth B-21 ‘Raider’, un aparat capabil să opereze fără echipaj şi să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acţiune, utilizând de asemenea armament clasic, informează France Presse, potrivit Agerpres.

Pentagonul intenţionează să se doteze cu cel puţin 100 de exemplare din acest avion de înaltă tegnologie, conceput de grupul industrial Northrop Grumman. Aparatul, care a fost prezentat la Palmdale, în California, îşi va efectua primul zbor în 2023.

“B-21 Raider este primul bombardier strategic în mai bine de trei decenii. Este o dovadă a avantajelor de durată ale Americii în ceea ce privește ingeniozitatea și inovația. Și este o dovadă a angajamentului pe termen lung al Departamentului de a construi capabilități avansate care vor fortifica capacitatea Americii de a descuraja agresiunea, astăzi și în viitor”, a declarat, în cadrul ceremoniei de prezentare, secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

În prezent, a indicat Austin, consolidarea și susținerea descurajării se află în centrul Strategiei de apărare națională a Statelor Unite. Avionul “este o dovadă a strategiei noastre de descurajare – cu capacitățile care să o susțină, de fiecare dată și oriunde”, a completat șeful Pentagonului.

Avionul, care ar urma să coste aproximativ 700 milioane de dolari pe exemplar, este primul bombardier comandat de armata americană de mai multe decenii. El urmează să înlocuiască progresiv modelele B-1 şi B-2, bombardiere ale căror prime decolări datează din perioada Războiului Rece.

Aparatul B-21 va deveni astfel un element-cheie al “triadei nucleare” americane, compusă din rachete şi bombe care pot fi lansate de pe uscat, de pe mare şi din aer.

Armata americană nu doreşte să dezvăluie prea multe informaţii despre capacităţile avionului B-21, ale cărui multe caracteristici tehnice rămân secrete. Dar acest nou model ar urma să prezinte progrese semnificative în raport cu flota aeriană existentă.

Bombardierul va oferi în special posibilitatea de a fi pilotat fără echipaj la bord.

La fel ca majoritatea modelelor recente din armata americană, în special avioanele de vânătoare F-22 şi F-35, aparatul B-21 va fi invizibil.

Această tehnologie, care permite minimizarea detectării unui aparat de către radare, datorită formei avionului şi a materialelor din care este construit, există de mai multe decenii. Dar, potrivit fabricantului Northrop Grumman, bombardierul va fi un avion “invizibil de nouă generaţie”, care utilizează “noi tehnici şi materiale” încă nedivulgate publicului.

Supranumele său, ‘Raider’, este inspirat dintr-un raid efectuat de colonelul James Doolittle pentru a bombarda Tokyo în 1942, prima lovitură americană asupra teritoriului japonez în cel de-al Doilea Război Mondial, ca represalii la atacul aviaţiei japoneze asupra bazei americane la Pearl Harbor, în Hawaii, cu un an mai devreme. 

Continue Reading

CHINA

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite și Uniunea Europeană “nu au fost niciodată mai aliniate” în ceea ce privește “perspectivele noastre strategice” în raport cu China și cu zona indo-pacifică, au anunțat vineri într-un comunicat comun Departamentul de Stat american și Serviciul European de Acțiune Externă, subliniind “hotărârea transatlantică comună puternică în apărarea libertății, a democrației și a drepturilor omului în întreaga lume”.

Joi și vineri, la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și secretarul general al diplomației europene, Stefano Sannino, au participat la cea de-a patra reuniune la nivel înalt a dialogului SUA-UE privind China și la cea de-a treia reuniune a consultărilor la nivel înalt SUA-UE privind Indo-Pacificul.

În cadrul dialogului SUA-UE privind China, aceștia au subliniat importanța menținerii de către Statele Unite și UE a unui contact continuu și strâns cu privire la abordările lor față de RPC, inclusiv în ceea ce privește diversificarea economică, coerciția economică continuă a RPC asupra economiilor internaționale, războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, promovarea respectării dreptului internațional și a principiilor drepturilor omului, importanța menținerii păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și acțiunile unilaterale ale Chinei în Mările Chinei de Est și de Sud.

De asemenea, ei afirmă că oricine din întreaga lume are dreptul de a protesta pașnic, având în vedere protestele în curs de desfășurare în China.

În cadrul consultărilor privind Indo-Pacificul, Sherman și Sannino au confirmat angajamentul nostru comun SUA-UE de a susține ordinea internațională bazată pe reguli în regiune și și-au exprimat sprijinul pentru consolidarea cooperării cu partenerii regionali pe baza acestor valori și a cadrelor multilaterale bazate pe reguli.

Aceștia au discutat despre eforturile de îmbunătățire a conectivității regionale, inclusiv prin intermediul Parteneriatului pentru investiții și infrastructură globală în domeniul sănătății și al Global Gateway.

Cei doi oficiali au vorbit și aspecte legate de securitatea maritimă și au afirmat importanța angajamentului continuu cu partenerii din regiune.

“Aceasta a fost o ocazie pentru Statele Unite și UE de a-și afirma perspectiva strategică comună, de a sublinia hotărârea transatlantică fermă de a susține libertatea, democrația și drepturile omului în întreaga lume și de a sublinia angajamentul nostru continuu de a întreprinde noi acțiuni coordonate pentru a aborda provocările globale actuale”, a declarat, după reuniuni, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Secretarul adjunct Sherman și secretarul general Sannino au convenit să își continue consultările strânse și vor organiza următoarea reuniune la nivel înalt în cadrul dialogului SUA-UE privind China și consultările privind Indo-Pacificul la Bruxelles în prima jumătate a anului viitor, în 2023.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE7 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA9 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA11 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G711 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN1 day ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.1 day ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN1 day ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D1 day ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO1 day ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO3 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO3 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO3 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO3 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending