Connect with us

INTERNAȚIONAL

Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Published

on

Corespondență de la NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, au semnat astăzi o nouă Declarație Comună NATO-Uniunea Europeană, la doi ani distanță după cea semnată la Varșovia, extinzând numărul de domenii și măsuri în care cele două organizații cooperează și transformând mobilitatea militară într-un capitol de excelență.

”Am semnat o Declarație Comună UE-NATO care duce cooperarea noastră la un nou nivel. Vrem să protejăm cetățenii europeni cu toate mijloacele disponibile și nu avem un partener mai bun decât NATO”, a declarat Donald Tusk, liderul Consiliului European.

Din partea Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a punctat că această nouă Declarație ”consolidează angajamentele” comune.

”Cooperarea noastră a înaintat. Avem 22 de membri comuni, iar peste 90% din cetățenii UE locuiesc într-o țară NATO. Uniunea Europeană și NATO au aceleași valori și împart provocări comune. (…) Vreau să insist asupra complementarității pentru că asta ne definește parteneriatul. Suntem autonomi, dar lucrăm împreună”, a completat șeful executivului european.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că declarația de astăzi are la bază documentul semnat la Varșovia în urmă cu doi ani.

Această nouă Declarație arată hotârărea noastră de a consolida și lărgi cooperarea noastră. În fața unui mediu de securitate impredictibil, trebuie să lucrăm împreună. În lunile ce urmează, vom face mai multe pentru mobilitate militară, care este esențială pentru descurajarea și apărarea noastră”, a spus Stoltenberg. 

”Provocările multiple la adresa statelor noastre membre și aliaților noștri din Est și din Sud fac esențială continuarea cooperării noastre, inclusiv în a răspunde amenințărilor hibride și cibernetice (…). În acest context, vom urmări progrese rapide și demonstrabile, în special în: mobilitatea militară; combaterea terorismului; consolidarea rezistenței la riscurile generate de substanțele chimice, biologice, radiologice și nucleare; promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității” (TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI ESTE DISPONIBIL AICI).

Declarația NATO-UE, semnată în marja summitului aliat de la Bruxelles, conferă o nouă dovadă de „cooperare emblematică” prin intermediul celei mai recente inițiative vizând mobilitatea militară în Europa, un proiect cu componente diferite la nivel euro-atlantic și nivelul apărării europene.

Citiți și

Comisia Europeană acordă 13 miliarde de euro pentru noul Fond european de apărare. Cum va putea România să acceseze banii alocați pentru creșterea autonomiei strategice a UE și mobilitatea militară alături de NATO

Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară va beneficia ca urmare a deciziilor summitului aliat de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PeSCo), Olanda fiind statul membru care și-a asumat rolul de națiune-cadru în acest context.

Citiți și Corespondență de la Varșovia. Parteneriatul UE-NATO se transformă radical: Exerciții coordonate și paralele din 2017 împotriva amenințărilor hibride/ NATO va sprijini dezvoltarea capabilităților de apărare ale țărilor UE

De la momentul semnării Declarației NATO-UE la Varșovia, în 2016, și până în prezent, cooperarea dintre cele două organizații s-a remarcat prin înființarea unui Centru de Excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, la Helsinki, dar și prin lansarea diferitelor exerciții coordonate de tip ”playbooks” pentru contracararea războiului de natură hibridă.

Citiți și NATO și Uniunea Europeană au decis să permită o desfășurare mai rapidă a forțelor militare pe teritoriul Europei: ”Mai mult de 90% din cetățenii UE trăiesc în țări membre ale NATO”

Cel mai recent, în decembrie 2017, NATO și Uniunea Europeană au convenit extinderea pachetelor de măsuri aflate sub auspiciile cooperării comune. Atunci, mobilitatea trupelor a devenit o temă centrală în jurul intereselor de securitate europene, Uniunea Europeană și NATO agreând pe 5 decembrie măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privință. Noile arii de cooperare, complementare celor 42 de măsuri în 7 domenii pentru implementarea Declarației NATO-UE de la Varșovia sunt asigurarea mobilității forțelor militare pe teritoriul Europei, combaterea amenințărilor teroriste și promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității.

Cooperarea NATO-UE a înregistrat o dinamică accelerată concomitent cu eforturile vizând lansarea inițiativelor pentru apărare europeană, care au coincis cu referendumul privind Brexit și lansarea Strategiei Globale a Uniunii.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Dimensiunea apărării europene, asupra căreia liderii UE insistă ca fiind o abordare complementară umbrelei de securitate furnizată de către NATO, a făcut pași concreți în ultimii doi ani prin crearea unui Fond European pentru Apărare, care va fi echipat financiar corespunzător în viitorul buget multianual 2021-2027, prin lansarea PeSCo, a programului european de investiții în industria din domeniul apărării sau prin inițierea CARD, coordonarea anuală europeană în materie de investiții în apărare.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Franţa a decis să suspende orice plan pentru exportul în Turcia de materiale de război care ar putea fi utilizate în cadrul ofensivei din Siria

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

“Franţa a decis să suspende orice plan pentru exportul în Turcia de materiale de război care ar putea fi utilizate în cadrul ofensivei din Siria”, au anunţat sâmbătă ministerul francez al armatelor şi de externe, notează AFP, informează Agerpres.

“Această decizie are efect imediat”, au precizat cele două ministere într-un comunicat. “Consiliul Afaceri Externe al UE care se va reuni la 14 octombrie la Luxemburg va fi ocazia de a coordona o abordare europeană în acest sens”, potrivit documentului.

“Franţa reiterează condamnarea fermă a ofensivei unilaterale angajate de Turcia în nord-estul Siriei”, a adăugat comunicatul. Aceasta “subminează eforturile de securitate şi de stabilizare ale Coaliţiei internaţionale contra Daech (acronimul în arabă al grupării Stat Islamic). Ea antrenează consecinţe umanitare importante. Aduce deci atingere securităţii europenilor”, a subliniat documentul.

“Franţa solicită organizarea rapidă a unei reuniuni a Coaliţiei contra Daech pentru a discuta despre continuarea eforturilor Coaliţiei în acest context”, potrivit comunicatului.

O decizie similară de suspendare a vânzărilor de arme către Ankara a fost anunţată vineri şi sâmbătă de guvernele olandez şi ulterior de cel german.

Reamintim că ieri, 12 octombrie,  Turcia a anunţat că forţele sale au capturat oraşul Ras al-Ain, din nord-estul Siriei, după patru zile de bombardamente şi de lupte împotriva unei miliţii kurde susţinute de ţările occidentale, informează AFP, potrivit Agerpres.

“La capătul unor operaţiuni încununate de succes în cadrul operaţiunii Izvorul Păcii, oraşul Ras al-Ain situat la est de Eufrat a trecut sub control”, a declarat Ministerul Apărării turc într-un comunicat.

Postul de televiziune publică TRT a anunţat la rândul său că oraşul a fost capturat de Armata naţională siriană, nume dat de Ankara aliaţilor sirieni ai armatei turce.

După anunţul făcut de Ankara, forţele kurde au dezminţit informaţia potrivit căreia oraşul ar fi căzut în mâinile forţelor turce.

“Ras al-Ain încă rezistă şi luptele continuă”, a declarat pentru AFP un reprezentant al Forţelor democratice siriene (FDS). Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) şi unui corespondent al AFP la faţa locului, forţele turce şi aliaţii sirieni au intrat în oraş, dar luptele continuă.

Situat în apropiere de frontiera turcă, oraşul Ras al-Ain este un obiectiv-cheie în ofensiva lansată de Ankara miercuri împotriva Unităţilor de Apărare a Poporului (YPG, vârful de lance al luptei împotriva grupării teroriste Stat Islamic, miliţie kurdă susţinută de ţările occidentale însă calificate drept “grupare teroristă” de către Ankara).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Trei state din Balcanii de Vest doresc introducerea celor patru libertăți ale Uniunii Europene, formând un ”mini-Schengen”

Published

on

Trei state din Balcanii de Vest, Serbia, Albania și Republica Macedoniei de Nord, își unesc forțele și se folosesc de potențialul comun pentru a introduce cele patru libertăți ale UE și în regiunile lor, astfel încât să îndeplinească ”temele” pentru integrarea lor în Uniunea Europeană.

Mai exact, ideea de a forma un ”mini-Schengen” a fost prezentată în cadrul unei întâlniri trilaterale în Serbia, unde premierii Albaniei și Republicii Macedoniei de Nord, Edi Rama și Zoran Zaev, împreună cu președintele sârb, Aleksandar Vuchikj, au declarat că sunt deschiși și doresc consolodiarea formelor existente care promovează regională și care accelerează procesul de integrare a UE pentru toate țările din Balcanii de Vest, se arată în comunicatul de presă guvernamental al Republicii Macedoniei de Nord.

”În fața noastră există posibilități de a ne folosi potențialele comune pentru a crește comerțul, fluxul de mărfuri și mobilitatea oamenilor, serviciilor și capitalului. Acestea sunt cele patru libertăți ale UE. Trebuie să introducem principiile europene de cooperare și funcționare în regiunea noastră. Aceasta face parte din temele noastre pentru integrarea în UE”, a declarat premierul Republicii Macedoniei de Nord, Zoran Zaev.

„Mini-Schengen” va deveni operaţional din 2021, atunci când cetăţenii, după cum a explicat Vucici,  vor putea traversa graniţele celor trei state cu „cel mult” o carte de identitate. Iniţiativa este deschisă şi celorlalţi membri ai Balcanilor de Vest, au subliniat cei trei lideri, invitând Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo să li se alăture, relatează Adevărul.

Vucici a spus că celelalte trei state sunt invitate în „mini-Schengen”, indiferent deproblemele legate de recunoaşterea independenţei Kosovo. El a mai precizat că Sebia îşi doreşte să dezvolte relaţii bune şi să elimine barierele administrative din regiune şi că diferenţele de viziune privind Kosovo nu au nimic de-a face cu schimburile comerciale şi libertatea de circulaţie.

Decizia de a deschide negocierile de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord „este crucială nu numai pentru ambele țări, ci și pentru întreaga regiune și pentru UE ”, a declarat Federica Mogherini, șefa politicii externe a UE.

Cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, se arată într-o scrisoare publicată joi, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Citiți și: Liderii instituțiilor europene consideră că ”este timpul să se înceapă negocierile de aderare” la UE cu Macedonia de Nord și Albania: Va fi ”un test al capacităţii UE de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”

Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, subliniază Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, subliniază aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

”Credem că acum este timpul de a deschide negocierile de aderare cu cele două ţări” din Balcani, conchid ei în acest mesaj publicat cu puţin timp înaintea summitului european din 17-18 octombrie.

Cea mai mare parte a statelor membre sunt pregătite să angajeze aceste negocieri, căci cele două ţări candidate au satisfăcut toate exigenţele.

De altfel, 13 state membre ale Uniunii Europene au semnat la 12 iunie, prin miniștrii lor de externe, o declarație comună prin care cer începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

13 miniştri de externe din Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Italia, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria au solicitat urgentarea integrării europene a Balcanilor de Vest.

Acest demers avea loc înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Generale, defășurat la 18 iunie la Luxembrug, care s-a încheiat atunci cu dezamăgire pentru Macedonia de Nord, care spera că acordul istoric încheiat cu Grecia privind numele său îi va deschide ușa aderării la Uniunea Europeană.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

După patru zile de bombardamente şi de lupte împotriva unei miliţii kurde, Turcia susține că forţele sale au capturat oraşul Ras al-Ain, din nord-estul Siriei

Published

on

© Twitter/ Mehmet ÖZHASEKİ

Turcia a anunţat sâmbătă că forţele sale au capturat oraşul Ras al-Ain, din nord-estul Siriei, după patru zile de bombardamente şi de lupte împotriva unei miliţii kurde susţinute de ţările occidentale, informează AFP, potrivit Agerpres.

“La capătul unor operaţiuni încununate de succes în cadrul operaţiunii Izvorul Păcii, oraşul Ras al-Ain situat la est de Eufrat a trecut sub control”, a declarat Ministerul Apărării turc într-un comunicat.

Postul de televiziune publică TRT a anunţat la rândul său că oraşul a fost capturat de Armata naţională siriană, nume dat de Ankara aliaţilor sirieni ai armatei turce.

După anunţul făcut de Ankara, forţele kurde au dezminţit informaţia potrivit căreia oraşul ar fi căzut în mâinile forţelor turce.

“Ras al-Ain încă rezistă şi luptele continuă”, a declarat pentru AFP un reprezentant al Forţelor democratice siriene (FDS). Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) şi unui corespondent al AFP la faţa locului, forţele turce şi aliaţii sirieni au intrat în oraş, dar luptele continuă.

Situat în apropiere de frontiera turcă, oraşul Ras al-Ain este un obiectiv-cheie în ofensiva lansată de Ankara miercuri împotriva Unităţilor de Apărare a Poporului (YPG, vârful de lance al luptei împotriva grupării teroriste Stat Islamic, miliţie kurdă susţinută de ţările occidentale însă calificate drept “grupare teroristă” de către Ankara).

Pe de altă parte, Iranul s-a oferit sâmbătă să-i aducă la masa negocierilor pe kurzii sirieni, guvernul de la Damasc şi Turcia pentru a stabili o zonă de securitate de-a lungul frontierei turco-siriene după incursiunea turcă în nordul Siriei pentru a lupta împotriva forţelor kurde, informează Reuters. Iranul, un aliat apropiat al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a cerut cu regularitate Turciei să respecte integritatea teritorială a Siriei şi să evite o acţiune militară în nord-estul Siriei, aminteşte sursa citată.

Totodată, OSDO a dat publicităţii un nou bilanţ – de 30 de morţi – în rândul civililor, ca urmare a ofensivei turce din nordul Siriei. AGERPRES/(AS – autor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending