Connect with us

INTERNAȚIONAL

Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Published

on

Corespondență de la NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, au semnat astăzi o nouă Declarație Comună NATO-Uniunea Europeană, la doi ani distanță după cea semnată la Varșovia, extinzând numărul de domenii și măsuri în care cele două organizații cooperează și transformând mobilitatea militară într-un capitol de excelență.

”Am semnat o Declarație Comună UE-NATO care duce cooperarea noastră la un nou nivel. Vrem să protejăm cetățenii europeni cu toate mijloacele disponibile și nu avem un partener mai bun decât NATO”, a declarat Donald Tusk, liderul Consiliului European.

Din partea Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a punctat că această nouă Declarație ”consolidează angajamentele” comune.

”Cooperarea noastră a înaintat. Avem 22 de membri comuni, iar peste 90% din cetățenii UE locuiesc într-o țară NATO. Uniunea Europeană și NATO au aceleași valori și împart provocări comune. (…) Vreau să insist asupra complementarității pentru că asta ne definește parteneriatul. Suntem autonomi, dar lucrăm împreună”, a completat șeful executivului european.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că declarația de astăzi are la bază documentul semnat la Varșovia în urmă cu doi ani.

Această nouă Declarație arată hotârărea noastră de a consolida și lărgi cooperarea noastră. În fața unui mediu de securitate impredictibil, trebuie să lucrăm împreună. În lunile ce urmează, vom face mai multe pentru mobilitate militară, care este esențială pentru descurajarea și apărarea noastră”, a spus Stoltenberg. 

”Provocările multiple la adresa statelor noastre membre și aliaților noștri din Est și din Sud fac esențială continuarea cooperării noastre, inclusiv în a răspunde amenințărilor hibride și cibernetice (…). În acest context, vom urmări progrese rapide și demonstrabile, în special în: mobilitatea militară; combaterea terorismului; consolidarea rezistenței la riscurile generate de substanțele chimice, biologice, radiologice și nucleare; promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității” (TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI ESTE DISPONIBIL AICI).

Declarația NATO-UE, semnată în marja summitului aliat de la Bruxelles, conferă o nouă dovadă de „cooperare emblematică” prin intermediul celei mai recente inițiative vizând mobilitatea militară în Europa, un proiect cu componente diferite la nivel euro-atlantic și nivelul apărării europene.

Citiți și

Comisia Europeană acordă 13 miliarde de euro pentru noul Fond european de apărare. Cum va putea România să acceseze banii alocați pentru creșterea autonomiei strategice a UE și mobilitatea militară alături de NATO

Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară va beneficia ca urmare a deciziilor summitului aliat de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PeSCo), Olanda fiind statul membru care și-a asumat rolul de națiune-cadru în acest context.

Citiți și Corespondență de la Varșovia. Parteneriatul UE-NATO se transformă radical: Exerciții coordonate și paralele din 2017 împotriva amenințărilor hibride/ NATO va sprijini dezvoltarea capabilităților de apărare ale țărilor UE

De la momentul semnării Declarației NATO-UE la Varșovia, în 2016, și până în prezent, cooperarea dintre cele două organizații s-a remarcat prin înființarea unui Centru de Excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, la Helsinki, dar și prin lansarea diferitelor exerciții coordonate de tip ”playbooks” pentru contracararea războiului de natură hibridă.

Citiți și NATO și Uniunea Europeană au decis să permită o desfășurare mai rapidă a forțelor militare pe teritoriul Europei: ”Mai mult de 90% din cetățenii UE trăiesc în țări membre ale NATO”

Cel mai recent, în decembrie 2017, NATO și Uniunea Europeană au convenit extinderea pachetelor de măsuri aflate sub auspiciile cooperării comune. Atunci, mobilitatea trupelor a devenit o temă centrală în jurul intereselor de securitate europene, Uniunea Europeană și NATO agreând pe 5 decembrie măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privință. Noile arii de cooperare, complementare celor 42 de măsuri în 7 domenii pentru implementarea Declarației NATO-UE de la Varșovia sunt asigurarea mobilității forțelor militare pe teritoriul Europei, combaterea amenințărilor teroriste și promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității.

Cooperarea NATO-UE a înregistrat o dinamică accelerată concomitent cu eforturile vizând lansarea inițiativelor pentru apărare europeană, care au coincis cu referendumul privind Brexit și lansarea Strategiei Globale a Uniunii.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Dimensiunea apărării europene, asupra căreia liderii UE insistă ca fiind o abordare complementară umbrelei de securitate furnizată de către NATO, a făcut pași concreți în ultimii doi ani prin crearea unui Fond European pentru Apărare, care va fi echipat financiar corespunzător în viitorul buget multianual 2021-2027, prin lansarea PeSCo, a programului european de investiții în industria din domeniul apărării sau prin inițierea CARD, coordonarea anuală europeană în materie de investiții în apărare.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Grecia, prezidată în premieră de o femeie. Parlamentul de la Atena a ales-o pe Ekaterini Sakellaropoulou în funcţia de preşedinte al țării

Published

on

Parlamentul de la Atena a ales-o miercuri pe Ekaterini Sakellaropoulou în funcția de președinte al Greciei, devenind astfel prima femeie din istoria țării care ocupă acest post, anunță AFP, citat de Agerpres.

Ekaterini Sakellaropoulou, în vârstă de 63 de ani, specialistă în drept al mediului, care a ocupat în trecut funcția de președinte al Consiliului de Stat, a fost aleasă din primul tur, cu 261 de voturi, din cei 300 de deputați.

Aceasta îl va succeda pe Prokopis Pavlopoulos (69 de ani), al cărui mandat în această funcţie, în mare parte onorifică, expiră la 13 martie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Serbiei: Aderarea la UE, obiectivul nostru strategic. Sunt sătul să primesc lecții de la europenii care se văd cu Xi Jinping și cu Vladimir Putin mai des decât mine

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, afirmă că s-a săturat să primească lecții de la liderii europeni privind relațiile strânse pe care le are cu Rusia și China, insistând că Belgradul rămâne fidel dorinței de aderare la Uniunea Europeană, în pofida amânărilor acestui proces.

Într-un interviu acordat pentru Euronews la Forumul Economic Mondial de la Davos, liderul sârb, aflat la putere din 2017, a spus că Serbia este în continuare pe drumul aderării eruopene, dar că relațiile cu Rusia și China sunt în beneficiul cetățenilor sârbi și că nu va renunța la ele nici după aderare.

Întotdeauna îi spun lui Putin- și nu fac un secret din asta, așa cum procedează alți politicieni din Uniunea Europeană, pentru că atunci când îl văd pe Putin uită de unde vin – îi spun că suntem pe calea spre aderare la UE, acesta este obiectivul nostru strategic (…)  Ca să fiu sincer, sunt sătul să primesc lecții de la toți ceilalți despre cooperarea noastră cu China, Rusia, după care îi văd pe toți ceilalți cum se întâlnesc cu Xi Jinping și cu Putin chiar mai des decât o fac eu. Facem tot ce este mai bine pentru cetățenii noștri“, a mai declarat el, pentru Euronews.

Deși nu a nominalizat niciun lider european, Vučić are probabil în vedere cordialitatea manifestată de președintele francez, Emmanuel Macron, pentru destinderea relațiilor cu Rusia sau vizitele sale cu tentă economică în China, precum și abordări similare din partea cancelarului german Angela Merkel.

Belgradul continuă o apropiere în relațiile cu Rusia și cu China, aplicând o politică în care își afirmă dezideratul de a adera la UE, dar și continuarea și aprofundarea cooperării cu Moscova și Beijing. Anul trecut, președintele Aleksandar Vucic și ambasadorul Chinei la Belgrad au participat la inaugurarea primei autostrăzi construită de chinezi în Europa, care a fost deschisă traficului. Tot atunci, Ministerul Apărării din Serbia a dat de înțeles că Beijingul va dota Armata Serbiei cu drone înarmate.

În egală măsură, premierul sârb Ana Brnabic a semnat tot anul trecut, în luna octombrie, un acord comercial între Serbia și Uniunea Economică Eurasiatică, controlată de Rusia.

Serbia, stat candidat din anul 2014 pentru aderarea la UE, este singura țară din Balcanii de Vest unde cetățenii au mai multă încredere în propriu guvern decât în Uniunea Europeană.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OMS va stabili de urgență dacă virusul ucigaș din China reprezintă o problemă de sănătate mondială

Published

on

© European Union, 2014

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a înființat o comisie de urgență care se va reuni miercuri pentru a stabili dacă virusul ucigaș apărut în China costituie o criză de sănătate publică de interes internațional, relatează Digi24.

De asemenea, comisia are rol de consiliere a directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus cu privire la modul de gestionare a epidemiei.

Declararea unei crize de sănătate publică de interes internațional permite directorului general OMS să emită recomandări altor țări, de tipul necesității de a-și închide frontierele sau de a restricționa comerțul cu o țară aflată în mijlocul epidemiei. Este puțin probabil ca astfel de măsuri să oprească răspândirea bolii sau să impulsioneze țările să gestioneze cu eficacitate focarele apărute. Astfel, recomandările OMS rămân simple recomandări, pentru că organizația nu are autoritatea de a cere țărilor să-i respecte directivele. 

În prezent, există două astfel de crize de sănătate publică de interes internațional în curs de desfășurare – focarul de Ebola din Republica Democrată Congo și perpetuarea poliomielitei, împotriva căreia se poartă de multă vreme o luptă pentru eradicare.

În ceea ce privește virusul apărut în China, oficialii chinezi au confirmat luni că virusul poate fi transmis de la o persoană la alta, după ce primele efecte ale acestuia au fost identificate pentru prima dată la sfârșitul anului trecut, în orașul Wuhan, cu 11 milioane de locuitori. De atunci, infecția s-a răspândit în alte orașe din China, inclusiv în capitala Beijing, în Coreea de Sud, Thailanda și Japonia, iar un prim caz a fost confirmat marți în SUA, relatează France 24.

Virusul, cunoscut și sub denumirea de 2019-nCoV, este, potrivit specialiștilor, o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om. Coronavirusurile sunt o familie largă de viruși, dar doar șase (cel nou ar crește numărul la 7) sunt cunoscute pentru capacitatea de a infecta oamenii.

OMS a sfătuit oamenii să evite contactul „neprotejat” cu animalele vii, să gătească bine carnea și ouăle, după ce originea acestuia ar fi fost legată de o piață de animale, și să evite contactul cu oricine prezintă simptome de gripă sau răceală.

Semnele de infecție includ simptome respiratorii,  precum dificultăți de respirație, febră și tuse. 

Potrivit autorităților chineze, bilanțul de miercuri arată că nouă persoane au decedat până acum din cauza noului tip de coronavirus, iar 440 de persoane au fost infectate. De asemenea, alte 2.197 de persoane care au intrat în contact cu persoane infectate au fost plasate în carantină, iar dintre acestea 765 au fost deja scoase de sub observație, întrucât nu au prezentat simptome ale infecției, a anunțat Li Bin, vicepreședintele Comisiei Naționale de Sănătate. Oficialul a adăugat că există indicii potrivit cărora virusul se transmite pe cale aeriană, informează Digi24. 

Este de așteptat ca bilanțul persoanelor infectate să crească odată cu călătoriile făcutec cu ocazia Anului Nou Chinezesc. În acest sens, OMS a avertizat că noul coronavirus din China s-ar putea răspândi la nivel mondial și a îndemnat spitalele din întreaga lume să se pregătească pentru acest scenariu.

Autoritățile din mai multe țări, inclusiv Australia, Singapore, Hong Kong, Taiwan și Japonia au intensificat screeningul pasagerilor aerieni din Wuhan. Autoritățile americane au anunțat măsuri similare încă de săptămâna trecută pe aeroporturile din San Francisco, Los Angeles și New York, cel mai recent anunțând planul de a introduce măsuri similare pe aeroporturile din Chicago și Atlanta în această săptămână, potrivit Agerpres. Măsurile puse în aplicare de Coreea de Nord sunt, însă, cele mai stricte de până acum, autoritățile interzicând turismul din exterior, relatează sursa citată anterior. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending