Miniştrii de externe din statele membre ale NATO vor analiza joi, într-o reuniune în sistem de videoconferinţă securizată, răspunsul la criza globală provocată de pandemia COVID-19, subliniind în acelaşi timp că Alianţa Nord-Atlantică rămâne pregătită să se apere în faţa oricărei ameninţări.

“Aceasta este o criză globală a sănătății”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă, înainte de prima întâlnire de acest fel din istoria Alianței organizată prin videoconferință, precum și prima reuniune în format de 30 de state membre, după aderarea Macedoniei de Nord.

În continuare, Stoltenberg a spus că primul obiectiv al NATO este ca această criză sanitară să nu devină o criză de securitate.

“NATO își face partea pentru a ajuta în această luptă comună împotriva unui inamic invizibil”, a mai spus secretarul general, citând exemple inclusiv transportul aerian al echipamentelor medicale către România sau Slovacia, donații medicale din SUA și Turcia și preluarea în spitalele din Germania a unor pacienți francezi și italieni.

Conform unui comunicat Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro, cu prilejul reuniunii ministeriale va avea loc o discuţie cu privire la gestionarea efectelor pandemiei de COVID-19, inclusiv a implicaţiilor asupra activităţilor NATO. România va fi reprezentată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Agenda reuniunii va include, potrivit MAE, discuţii privind ameninţările provenind din vecinătatea sudică, procesul de reflecţie strategică privind consolidarea dimensiunii politice a NATO, precum şi evoluţiile de securitate în spaţiul euro-atlantic. Reamintim faptul că Jens Stoltenberg a desemnat marți zece personalități din țările aliate pentru procesul de reflecție privind viitorul și unitatea Alianței Nord-Atlantice.

Reuniunea va avea o semnificaţie politică specială şi din perspectiva faptului că va fi prima la care Republica Macedonia de Nord va participa formal ca stat aliat, numărul statelor membre NATO ajungând astfel la 30.

De altfel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că Alianța Nord-Atlantică va continua să răspundă și să reacționeze la acțiunile de propagandă și dezinformare din partea Rusiei și a Chinei în contextul noului coronavirus prin prezentarea faptelor, prin transparență, prin prezentarea adevărului și prin apărarea dreptului societăților deschise și libere să aibă o presă liberă.

În conferința de presă virtuală care a precedat videoconferința miniștrilor de exerne din țările NATO, Stoltenberg a răspuns unei întrebări adresate de CaleaEuropeană.ro prin videoconferință, precizând că anii de propagandă și dezinformare la adresa NATO s-au lovit de realitatea că sprijinul țărilor membre pentru Alianța Nord-Atlantică a rămas puternic.

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a anunțat joi că industria auto din România dorește să ajute economia românească și să contribuie la producția de echipamente și produse medicale, precum măști, combinezoane și biocide. Astfel, aceasta va participa la proiectul de realizare a unui ventilator de respirație destinat bolnavilor de coronavirus, informează Agerpres.

”Industria auto are problemele ei specifice. Este o industrie care contribuie mult la PIB-ul României, dar este o industrie dependentă de industriile din ţările europene, Germania, Franţa, Italia. Dacă acolo lucrurile sunt oprite, înseamnă automat că şi în România lucrurile sunt oprite. Cel mai important lucru care a ieşit ieri (miercuri, 1 aprilie 2020, n.r.) din discuţia cu reprezentanţii industriei auto este că aceştia, în această perioadă, doresc să contribuie, să ajute economia românească, să ajute românii. Doresc să contribuie să producă materiale esenţiale, doresc să producă măşti şi au capacitate foarte mare de a produce aceste echipamente, biocide, pentru că au şi o industrie chimică pe orizontală foarte dezvoltată, prin parteneri care sunt furnizori tradiţionali ai industriei auto. Deci, practic tot ceea ce este nevoie în acest moment – măşti, biocide, combinezoane (…)”, a declarat Virgil Popescu la Digi24.

Ministrul Economiei a completat că reprezentanții industriei auto din România vor lua parte la proiectul național pentru realizarea unui ventilator necesar pentru pacienții bolnavid de COVID-19.

”(…) doresc (cei din industria auto din România, n.r.) să producă în industria auto şi, de asemenea, participă la acest proiect naţional al nostru privind realizarea unui ventilator pentru a ajuta respiraţia bolnavilor de coronavirus. La ventilatoare lucrurile nu sunt atât de simple ca la măşti, combinezoane şi biocide. Se lucrează într-un colectiv foarte mare şi eu sper să avem cât de curând nişte rezultate concrete. În schimb, la producţia de măşti mi-au spus reprezentanţii industriei auto că pot relativ foarte repede să treacă la acest lucru şi pregătesc modelele pentru a putea fi avizate de unul dintre cele patru institute ale armatei, să poată aviza pe domeniul respectiv produsele pe care le pot produce”, a mai precizat Virgil Popescu.

Statele Unite au ajuns la concluzia că Beijingul a minţit în legătură cu bilanţul noului coronavirus, cu mult subevaluat, potrivit unui raport al serviciilor americane de informaţii comentat miercuri în faţa presei de mai mulţi congresmeni, notează AFP.

Întrebat despre acest subiect în cursul briefingului său de presă cotidian, preşedintele american, Donald Trump, s-a arătat destul de evaziv, precizează Agerpres.

“Datele lor sunt poate puţin subestimate şi sunt amabil când spun asta”, a declarat el. “În ce priveşte problema de a şti dacă datele lor sunt corecte, nu sunt un contabil chinez”, a adăugat el puţin mai târziu.

Bloomberg s-a referit miercuri la acest raport confidenţial remis săptămâna trecută Casei Albe. Serviciile de informaţii au subliniat în document că numărul morţilor şi al cazurilor de contaminare afişate de Beijing sunt false, intenţionat sub nivelul real. 

Michael McCaul, un influent republican din Comisia pentru afaceri externe a Camerei, a dezvăluit, de asemenea pe baza acestui raport, că autorităţile chineze au “ascuns adevăratul bilanţ al persoanelor contaminate de maladie”.

De altfel, Washingtonul și Beijingul au purtat un dialog aprins de la distanță, atât președintele Donald Trump, cât și secretarul de stat Mike Pompeo referindu-se la noul coronavirus drept “virusul Wuhan” sau “virusul chinez”. În replică, China a solicitat Statelor Unite să înceteze cu această denumire, însă mai multe publicații de presă chineze au căutat să arată că virusul ar fi venit din SUA.

Pe de altă parte, președinții Donald Trump și Xi Jinping au avut săptămâna trecută o convorbire telefonică în care cei doi lideri au afirmat că Statele Unite și China ”lucrează strâns împreună” în lupta pandemiei de coronavirus.

China, unde primul bolnav de coronavirus a fost detectat oficial în decembrie în orașul Wuhan, capitala provinciei Hubei, a înregistrat 3.312 morţi şi 81.554 de cazuri, potrivit datelor prezentate public.

Mai puţin decât în Statele Unite, unde COVID-19 a făcut până în prezent peste 5.100 de morţi şi a contaminat mai mult de 215.000 persoane.

Pandemia cu virusul Sars-CoV-2 a izbucnit în Wuhan, iar de atunci s-a extins la nivel global. Au fost înregistrate deja peste 936.000 de cazuri și peste 47.000 de decese.