Connect with us

INTERNAȚIONAL

Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Published

on

Corespondență de la NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, au semnat astăzi o nouă Declarație Comună NATO-Uniunea Europeană, la doi ani distanță după cea semnată la Varșovia, extinzând numărul de domenii și măsuri în care cele două organizații cooperează și transformând mobilitatea militară într-un capitol de excelență.

”Am semnat o Declarație Comună UE-NATO care duce cooperarea noastră la un nou nivel. Vrem să protejăm cetățenii europeni cu toate mijloacele disponibile și nu avem un partener mai bun decât NATO”, a declarat Donald Tusk, liderul Consiliului European.

Din partea Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a punctat că această nouă Declarație ”consolidează angajamentele” comune.

”Cooperarea noastră a înaintat. Avem 22 de membri comuni, iar peste 90% din cetățenii UE locuiesc într-o țară NATO. Uniunea Europeană și NATO au aceleași valori și împart provocări comune. (…) Vreau să insist asupra complementarității pentru că asta ne definește parteneriatul. Suntem autonomi, dar lucrăm împreună”, a completat șeful executivului european.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că declarația de astăzi are la bază documentul semnat la Varșovia în urmă cu doi ani.

Această nouă Declarație arată hotârărea noastră de a consolida și lărgi cooperarea noastră. În fața unui mediu de securitate impredictibil, trebuie să lucrăm împreună. În lunile ce urmează, vom face mai multe pentru mobilitate militară, care este esențială pentru descurajarea și apărarea noastră”, a spus Stoltenberg. 

”Provocările multiple la adresa statelor noastre membre și aliaților noștri din Est și din Sud fac esențială continuarea cooperării noastre, inclusiv în a răspunde amenințărilor hibride și cibernetice (…). În acest context, vom urmări progrese rapide și demonstrabile, în special în: mobilitatea militară; combaterea terorismului; consolidarea rezistenței la riscurile generate de substanțele chimice, biologice, radiologice și nucleare; promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității” (TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI ESTE DISPONIBIL AICI).

Declarația NATO-UE, semnată în marja summitului aliat de la Bruxelles, conferă o nouă dovadă de „cooperare emblematică” prin intermediul celei mai recente inițiative vizând mobilitatea militară în Europa, un proiect cu componente diferite la nivel euro-atlantic și nivelul apărării europene.

Citiți și

Comisia Europeană acordă 13 miliarde de euro pentru noul Fond european de apărare. Cum va putea România să acceseze banii alocați pentru creșterea autonomiei strategice a UE și mobilitatea militară alături de NATO

Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară va beneficia ca urmare a deciziilor summitului aliat de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PeSCo), Olanda fiind statul membru care și-a asumat rolul de națiune-cadru în acest context.

Citiți și Corespondență de la Varșovia. Parteneriatul UE-NATO se transformă radical: Exerciții coordonate și paralele din 2017 împotriva amenințărilor hibride/ NATO va sprijini dezvoltarea capabilităților de apărare ale țărilor UE

De la momentul semnării Declarației NATO-UE la Varșovia, în 2016, și până în prezent, cooperarea dintre cele două organizații s-a remarcat prin înființarea unui Centru de Excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, la Helsinki, dar și prin lansarea diferitelor exerciții coordonate de tip ”playbooks” pentru contracararea războiului de natură hibridă.

Citiți și NATO și Uniunea Europeană au decis să permită o desfășurare mai rapidă a forțelor militare pe teritoriul Europei: ”Mai mult de 90% din cetățenii UE trăiesc în țări membre ale NATO”

Cel mai recent, în decembrie 2017, NATO și Uniunea Europeană au convenit extinderea pachetelor de măsuri aflate sub auspiciile cooperării comune. Atunci, mobilitatea trupelor a devenit o temă centrală în jurul intereselor de securitate europene, Uniunea Europeană și NATO agreând pe 5 decembrie măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privință. Noile arii de cooperare, complementare celor 42 de măsuri în 7 domenii pentru implementarea Declarației NATO-UE de la Varșovia sunt asigurarea mobilității forțelor militare pe teritoriul Europei, combaterea amenințărilor teroriste și promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității.

Cooperarea NATO-UE a înregistrat o dinamică accelerată concomitent cu eforturile vizând lansarea inițiativelor pentru apărare europeană, care au coincis cu referendumul privind Brexit și lansarea Strategiei Globale a Uniunii.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Dimensiunea apărării europene, asupra căreia liderii UE insistă ca fiind o abordare complementară umbrelei de securitate furnizată de către NATO, a făcut pași concreți în ultimii doi ani prin crearea unui Fond European pentru Apărare, care va fi echipat financiar corespunzător în viitorul buget multianual 2021-2027, prin lansarea PeSCo, a programului european de investiții în industria din domeniul apărării sau prin inițierea CARD, coordonarea anuală europeană în materie de investiții în apărare.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc, îngrijorat de incendiile din Pădurea Amazoniană: ”Acest plămân de pădure este vital pentru planeta noastră”

Published

on

Papa Francisc s-a declarat duminică îngrijorat de incendiile izbucnite în pădurea amazoniană, pe care a numit-o ”plămânul vital al planetei noastre”, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Suntem îngrijoraţi de incendiile vaste din Amazonia. Acest plămân de pădure este vital pentru planeta noastră”, a spus pontiful argentinian, în faţa unei mulţimi de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru, potrivit Adevărul.ro. 

Papa Francisc, care va organiza în toamnă o conferinţă mondială privind Amazonia, le-a cerut celor 1.3 miliarde de catolici din întreaga lume ”să se roage ca, datorită angajamentului tuturor, aceste incendii să fie stinse cât mai curând”.

Duminică, președintele Franței, Emmanuel Macron, gazda summitului G7, a anunțat că țările din Grupul statelor puternic industrializate au convenit ”să ajute cât mai repede posibil ţările lovite” de incendiile ce s-au extins în ultimele zile în jungla amazoniană, după ce liderul francez a decis joi să introducă această criză internațională” printre principalele subiecte abordate în cadrul reuniunii de la Biarritz. 

”Există o reală convergenţă pentru a spune <<ne-am pus cu toţii de acord să ajutăm cât mai repede posibil ţările lovite de aceste incendii>>”, a declarat preşedintele francez.

Emmanuel Macron a anunţat duminică existenţa unor contacte în curs ”cu toate ţările Amazoniei (…) pentru a finaliza angajamente foarte concrete asupra mijloacelor tehnice şi financiare”. ”Suntem pe cale să convenim asupra unui mecanism de mobilizare internaţională pentru a putea ajuta într-un mod mai eficace aceste ţări”, a precizat şeful statului francez, potrivit AFP și DPA, citate de Agerpres. 

Cât privește problema reîmpăduririi Amazoniei, liderul francez a completat că la masa discuțiilor ”au fost exprimate mai multe sensibilități”, copletând că ”miza Amazoniei atât pentru aceste ţări, cât şi pentru comunitatea internaţională, este aceea – în termeni de biodiversitate, oxigen, luptă împotriva încălzirii climatice – încât trebuie să demarăm această reîmpădurire”.

Această criză de mediu riscă să dinamiteze și acordul de liber schimb UE-Mercosur, la care au ajuns cele două părți la 29 iunie și care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, în ajunul deschiderii summitului G7 de la Biarritz, că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Făcând front comun, Spania, Germania și Regatul Unit au respins poziția de blcare a acordului comercial de liber schimb.

”Spania a fost în fruntea ultimului efort de a semna acordul UE-Mercosur care va deschide oportunităţi enorme pentru cele două blocuri regionale”, a indicat Madridul, respingând un ”blocaj al ratificării” controversatului tratat de liber schimb.

”Pentru Spania, obiectivul de combatere a schimbărilor climatice este un obiectiv prioritar, dar considerăm că, prin aplicarea clauzelor de mediu ale acordului, putem avansa şi nu prin propunerea unei blocări a ratificării sale care ar izola ţările Mercosur”, potrivit guvernului spaniol.

Vineri, un purtător de cuvânt al guvernului german a estimat deja că opoziţia faţă de un acord între UE şi Mercosur ”nu este răspunsul potrivit” la incendiile din pădurea amazoniană din Brazilia.

Germaniei i s-a alăturat și Regatul Unit care, prin vocea premierului britanic, Boris Johnson, a criticat decizia liderului francez.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a sosit într-o vizită-surpriză la summitul G7, unde programul nuclear iranian reprezintă una dintre principalele teme

Published

on

©️ Javad Zarif/ Facebook

Ministrul iranian al afacerilor externe, Mohammad Javad Zarif, a sosit într-o vizită-surpriză la summitul G7, care se desfășoară în orașul francez Biarritz, unde dosarul iranian reprezintă una dintre cele mai importante teme de pe agenda lideilor statelor cele mai indistrializate la nivel mondial, a anunţat un purtător de cuvânt al ministrului iranian, informează DPA, citat de Agerpres.

Ministerul iranian de externe a confirmat că Zarif a plecat la Biarritz la invitația omologului său francez, Jean-Yves Le Drian. Un purtător de cuvânt a spus că nu vor exista întâlniri cu oficialii americani.

La începutul celei de-a doua zile de lucru, președintele francez, Emmanuel Macron, a sugerat un plan în cadrul summitului pentru a dezamorsa tensiunile crescânde din Golf, sugerând ridicarea parțială a embargoului american asupra petrolului iranian în schimbul revenirii Teheranului la respectarea deplină a acordului nuclear din 2015, potrivit The Guardian.

Donald Trump a fost însă evaziv. Întrebat care este reacția sa la această idee, președintele SUA a spus că nu a discutat această propunere cu Macron. Cu toate acestea, oficiali europeni au confirmat că liderul francez a discutat în cadrul cinei de lucru de sâmbătă seara despre conducerea unei inițiative diplomatice privind Iranul.

Din membrii delegației americane prezentă la summit G7 de la Biarritz face parte și consilierul pentru securitate al Casei Albe, John Bolton, un adept al campaniei de ”presiune sporită” asupra Iranului, ce urmărește să forțele Guvernul de la Teheran să renunțe la activitățile nucleare, inclusiv cele de îmbogățire a uraniului.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Liderul de la Casa Albă a anunțat că SUA se retrag din acest acord la 8 mai 2018, calificându-l drept unul ”defectuos”.

După decizia din mai, Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Citiți și: 
Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Continue Reading

GENERAL

Donald Trump dorește să deschidă un consulat al SUA în Groenlanda pentru a ”intensifica prezența americană în zona artică și a promova interesele” Statelor Unite în regiune

Published

on

Administrația Trump dorește să deschidă un consulat al SUA în Groenlanda pentru prima dată după mai multe decenii, decizie care vine în contextul intensificării intereselor strategice și economice pentru zona arctică, anunță The Guardian și Associated Press, citate de Adevărul.ro.

Departamentul de stat a transmis Congresului că re-redeschiderea unui consulat în Nuuk este un element important într-un plan mai larg de creştere a prezenţei americane în regiunea arctică. O copie a scrisorii trimise Congresului american a fost obţinută de Associated Press.

Statele Unite au ”un interes strategic în intensificarea relaţiilor politice, economice şi comerciale în regiunea arctică”, arată scrisoarea trimisă comitetului pentru afaceri externe al Senatului.

Potrivit documentului, o prezență diplomatică permanentă ar permite Statelor Unite să ”protejeze acţiuni esenţiale în Groenlanda şi să dezvolte relaţii mai strânse cu oficialii şi societatea locală”, arătând că un consulat ar fi ”o componentă critică a eforturilor noastre de a intensifica prezenţa americană în zona arctică şi ar servi drept o platformă pentru promovarea intereselor noastre în Groenlanda”.

Decizia survine după un context diplomatic tensionat între SUA și Danemarca, ca urmare a intențiilor declarate de liderul american de a cumpăra Groenlanda, respinsă cu vehemență de statul danez.

Premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei de la Danemarca, exprimat la 19 august, drept unul ”absurd”, completând că ”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”.

Drept urmare, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat într-o postare pe pagina sa de Twitter că și-a amânat vizita în Danemarca, ce urma să aibă loc la începutul lunii septembrie. 

Cu toate acestea, premierul danez Mette Frederiksen a avut joi o ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, în cadrul căreia au discutat despre cooperarea privind politica de securitate.

De altfel, Donald Trump a calificat-o pe Frederinksen la scurt timp după discuția telefonică drept o ”femeie minunată”.

Am avut o conversaţie excelentă”,  a spus acesta. ”Avem o relaţie foarte bună cu Danemarca. Foarte frumos. M-a sunat şi am apreciat foarte mult acest lucru”, a completat liderul american.

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, dată la care a intrat în “Comunitatea Regatului” danez. În 1979, insula a obţinut statutul de “teritoriu autonom”, însă economia sa depinde în continuare foarte mult de ajutoarele acordate de Copenhaga.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending