Connect with us

INTERNAȚIONAL

Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Published

on

Corespondență de la NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, au semnat astăzi o nouă Declarație Comună NATO-Uniunea Europeană, la doi ani distanță după cea semnată la Varșovia, extinzând numărul de domenii și măsuri în care cele două organizații cooperează și transformând mobilitatea militară într-un capitol de excelență.

”Am semnat o Declarație Comună UE-NATO care duce cooperarea noastră la un nou nivel. Vrem să protejăm cetățenii europeni cu toate mijloacele disponibile și nu avem un partener mai bun decât NATO”, a declarat Donald Tusk, liderul Consiliului European.

Din partea Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a punctat că această nouă Declarație ”consolidează angajamentele” comune.

”Cooperarea noastră a înaintat. Avem 22 de membri comuni, iar peste 90% din cetățenii UE locuiesc într-o țară NATO. Uniunea Europeană și NATO au aceleași valori și împart provocări comune. (…) Vreau să insist asupra complementarității pentru că asta ne definește parteneriatul. Suntem autonomi, dar lucrăm împreună”, a completat șeful executivului european.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că declarația de astăzi are la bază documentul semnat la Varșovia în urmă cu doi ani.

Această nouă Declarație arată hotârărea noastră de a consolida și lărgi cooperarea noastră. În fața unui mediu de securitate impredictibil, trebuie să lucrăm împreună. În lunile ce urmează, vom face mai multe pentru mobilitate militară, care este esențială pentru descurajarea și apărarea noastră”, a spus Stoltenberg. 

”Provocările multiple la adresa statelor noastre membre și aliaților noștri din Est și din Sud fac esențială continuarea cooperării noastre, inclusiv în a răspunde amenințărilor hibride și cibernetice (…). În acest context, vom urmări progrese rapide și demonstrabile, în special în: mobilitatea militară; combaterea terorismului; consolidarea rezistenței la riscurile generate de substanțele chimice, biologice, radiologice și nucleare; promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității” (TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI ESTE DISPONIBIL AICI).

Declarația NATO-UE, semnată în marja summitului aliat de la Bruxelles, conferă o nouă dovadă de „cooperare emblematică” prin intermediul celei mai recente inițiative vizând mobilitatea militară în Europa, un proiect cu componente diferite la nivel euro-atlantic și nivelul apărării europene.

Citiți și

Comisia Europeană acordă 13 miliarde de euro pentru noul Fond european de apărare. Cum va putea România să acceseze banii alocați pentru creșterea autonomiei strategice a UE și mobilitatea militară alături de NATO

Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară va beneficia ca urmare a deciziilor summitului aliat de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PeSCo), Olanda fiind statul membru care și-a asumat rolul de națiune-cadru în acest context.

Citiți și Corespondență de la Varșovia. Parteneriatul UE-NATO se transformă radical: Exerciții coordonate și paralele din 2017 împotriva amenințărilor hibride/ NATO va sprijini dezvoltarea capabilităților de apărare ale țărilor UE

De la momentul semnării Declarației NATO-UE la Varșovia, în 2016, și până în prezent, cooperarea dintre cele două organizații s-a remarcat prin înființarea unui Centru de Excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, la Helsinki, dar și prin lansarea diferitelor exerciții coordonate de tip ”playbooks” pentru contracararea războiului de natură hibridă.

Citiți și NATO și Uniunea Europeană au decis să permită o desfășurare mai rapidă a forțelor militare pe teritoriul Europei: ”Mai mult de 90% din cetățenii UE trăiesc în țări membre ale NATO”

Cel mai recent, în decembrie 2017, NATO și Uniunea Europeană au convenit extinderea pachetelor de măsuri aflate sub auspiciile cooperării comune. Atunci, mobilitatea trupelor a devenit o temă centrală în jurul intereselor de securitate europene, Uniunea Europeană și NATO agreând pe 5 decembrie măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privință. Noile arii de cooperare, complementare celor 42 de măsuri în 7 domenii pentru implementarea Declarației NATO-UE de la Varșovia sunt asigurarea mobilității forțelor militare pe teritoriul Europei, combaterea amenințărilor teroriste și promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității.

Cooperarea NATO-UE a înregistrat o dinamică accelerată concomitent cu eforturile vizând lansarea inițiativelor pentru apărare europeană, care au coincis cu referendumul privind Brexit și lansarea Strategiei Globale a Uniunii.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Dimensiunea apărării europene, asupra căreia liderii UE insistă ca fiind o abordare complementară umbrelei de securitate furnizată de către NATO, a făcut pași concreți în ultimii doi ani prin crearea unui Fond European pentru Apărare, care va fi echipat financiar corespunzător în viitorul buget multianual 2021-2027, prin lansarea PeSCo, a programului european de investiții în industria din domeniul apărării sau prin inițierea CARD, coordonarea anuală europeană în materie de investiții în apărare.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: Miniștrii de Externe din NATO analizează joi răspunsul la criza sanitară și măsurile pentru evitarea unei crizei de securitate

Published

on

© NATO

Miniştrii de externe din statele membre ale NATO vor analiza joi, într-o reuniune în sistem de videoconferinţă securizată, răspunsul la criza globală provocată de pandemia COVID-19, subliniind în acelaşi timp că Alianţa Nord-Atlantică rămâne pregătită să se apere în faţa oricărei ameninţări.

“Aceasta este o criză globală a sănătății”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă, înainte de prima întâlnire de acest fel din istoria Alianței organizată prin videoconferință, precum și prima reuniune în format de 30 de state membre, după aderarea Macedoniei de Nord.

În continuare, Stoltenberg a spus că primul obiectiv al NATO este ca această criză sanitară să nu devină o criză de securitate.

“NATO își face partea pentru a ajuta în această luptă comună împotriva unui inamic invizibil”, a mai spus secretarul general, citând exemple inclusiv transportul aerian al echipamentelor medicale către România sau Slovacia, donații medicale din SUA și Turcia și preluarea în spitalele din Germania a unor pacienți francezi și italieni.

Conform unui comunicat Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro, cu prilejul reuniunii ministeriale va avea loc o discuţie cu privire la gestionarea efectelor pandemiei de COVID-19, inclusiv a implicaţiilor asupra activităţilor NATO. România va fi reprezentată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Agenda reuniunii va include, potrivit MAE, discuţii privind ameninţările provenind din vecinătatea sudică, procesul de reflecţie strategică privind consolidarea dimensiunii politice a NATO, precum şi evoluţiile de securitate în spaţiul euro-atlantic. Reamintim faptul că Jens Stoltenberg a desemnat marți zece personalități din țările aliate pentru procesul de reflecție privind viitorul și unitatea Alianței Nord-Atlantice.

Reuniunea va avea o semnificaţie politică specială şi din perspectiva faptului că va fi prima la care Republica Macedonia de Nord va participa formal ca stat aliat, numărul statelor membre NATO ajungând astfel la 30.

De altfel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că Alianța Nord-Atlantică va continua să răspundă și să reacționeze la acțiunile de propagandă și dezinformare din partea Rusiei și a Chinei în contextul noului coronavirus prin prezentarea faptelor, prin transparență, prin prezentarea adevărului și prin apărarea dreptului societăților deschise și libere să aibă o presă liberă.

În conferința de presă virtuală care a precedat videoconferința miniștrilor de exerne din țările NATO, Stoltenberg a răspuns unei întrebări adresate de CaleaEuropeană.ro prin videoconferință, precizând că anii de propagandă și dezinformare la adresa NATO s-au lovit de realitatea că sprijinul țărilor membre pentru Alianța Nord-Atlantică a rămas puternic.

 

Continue Reading

NEWS

Coronavirus: Ministrul Economiei Virgil Popescu: Industria auto din România va produce echipamente medicale şi se implică în realizarea unui ventilator

Published

on

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a anunțat joi că industria auto din România dorește să ajute economia românească și să contribuie la producția de echipamente și produse medicale, precum măști, combinezoane și biocide. Astfel, aceasta va participa la proiectul de realizare a unui ventilator de respirație destinat bolnavilor de coronavirus, informează Agerpres.

”Industria auto are problemele ei specifice. Este o industrie care contribuie mult la PIB-ul României, dar este o industrie dependentă de industriile din ţările europene, Germania, Franţa, Italia. Dacă acolo lucrurile sunt oprite, înseamnă automat că şi în România lucrurile sunt oprite. Cel mai important lucru care a ieşit ieri (miercuri, 1 aprilie 2020, n.r.) din discuţia cu reprezentanţii industriei auto este că aceştia, în această perioadă, doresc să contribuie, să ajute economia românească, să ajute românii. Doresc să contribuie să producă materiale esenţiale, doresc să producă măşti şi au capacitate foarte mare de a produce aceste echipamente, biocide, pentru că au şi o industrie chimică pe orizontală foarte dezvoltată, prin parteneri care sunt furnizori tradiţionali ai industriei auto. Deci, practic tot ceea ce este nevoie în acest moment – măşti, biocide, combinezoane (…)”, a declarat Virgil Popescu la Digi24.

Ministrul Economiei a completat că reprezentanții industriei auto din România vor lua parte la proiectul național pentru realizarea unui ventilator necesar pentru pacienții bolnavid de COVID-19.

”(…) doresc (cei din industria auto din România, n.r.) să producă în industria auto şi, de asemenea, participă la acest proiect naţional al nostru privind realizarea unui ventilator pentru a ajuta respiraţia bolnavilor de coronavirus. La ventilatoare lucrurile nu sunt atât de simple ca la măşti, combinezoane şi biocide. Se lucrează într-un colectiv foarte mare şi eu sper să avem cât de curând nişte rezultate concrete. În schimb, la producţia de măşti mi-au spus reprezentanţii industriei auto că pot relativ foarte repede să treacă la acest lucru şi pregătesc modelele pentru a putea fi avizate de unul dintre cele patru institute ale armatei, să poată aviza pe domeniul respectiv produsele pe care le pot produce”, a mai precizat Virgil Popescu.

Continue Reading

CHINA

Raport al Comunității de informații din SUA: Washingtonul susține că Beijingul ascunde bilanțul real al cazurilor și deceselor provocate de noul coronavirus

Published

on

© The White House/ Flickr

Statele Unite au ajuns la concluzia că Beijingul a minţit în legătură cu bilanţul noului coronavirus, cu mult subevaluat, potrivit unui raport al serviciilor americane de informaţii comentat miercuri în faţa presei de mai mulţi congresmeni, notează AFP.

Întrebat despre acest subiect în cursul briefingului său de presă cotidian, preşedintele american, Donald Trump, s-a arătat destul de evaziv, precizează Agerpres.

“Datele lor sunt poate puţin subestimate şi sunt amabil când spun asta”, a declarat el. “În ce priveşte problema de a şti dacă datele lor sunt corecte, nu sunt un contabil chinez”, a adăugat el puţin mai târziu.

Bloomberg s-a referit miercuri la acest raport confidenţial remis săptămâna trecută Casei Albe. Serviciile de informaţii au subliniat în document că numărul morţilor şi al cazurilor de contaminare afişate de Beijing sunt false, intenţionat sub nivelul real. 

Michael McCaul, un influent republican din Comisia pentru afaceri externe a Camerei, a dezvăluit, de asemenea pe baza acestui raport, că autorităţile chineze au “ascuns adevăratul bilanţ al persoanelor contaminate de maladie”.

De altfel, Washingtonul și Beijingul au purtat un dialog aprins de la distanță, atât președintele Donald Trump, cât și secretarul de stat Mike Pompeo referindu-se la noul coronavirus drept “virusul Wuhan” sau “virusul chinez”. În replică, China a solicitat Statelor Unite să înceteze cu această denumire, însă mai multe publicații de presă chineze au căutat să arată că virusul ar fi venit din SUA.

Pe de altă parte, președinții Donald Trump și Xi Jinping au avut săptămâna trecută o convorbire telefonică în care cei doi lideri au afirmat că Statele Unite și China ”lucrează strâns împreună” în lupta pandemiei de coronavirus.

China, unde primul bolnav de coronavirus a fost detectat oficial în decembrie în orașul Wuhan, capitala provinciei Hubei, a înregistrat 3.312 morţi şi 81.554 de cazuri, potrivit datelor prezentate public.

Mai puţin decât în Statele Unite, unde COVID-19 a făcut până în prezent peste 5.100 de morţi şi a contaminat mai mult de 215.000 persoane.

Pandemia cu virusul Sars-CoV-2 a izbucnit în Wuhan, iar de atunci s-a extins la nivel global. Au fost înregistrate deja peste 936.000 de cazuri și peste 47.000 de decese.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending