Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles. Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce a fost aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a României: Fonduri de 41% pentru tranziție verde și 21% pentru digitalizare; România va trebui să elimine cărbunele până în 2032

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

Executivul european mai precizează că nicio măsură din cadrul planului nu afectează obiectivele de mediu.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă

Planul României propune proiecte în toate cele șase domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.

Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.

Impact preconizat al fondurilor de redresare: o creștere de 2,9% a PIB-ului. Când va putea primi România primele 3,6 miliarde de euro din PNRR?

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026. De altfel, fondurile alocate reprezintă peste 10% din Produsul Intern Brut al țării.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Documentele aprobate luni de Comisia Europeană în cazul României vizează o propunere pentru o decizie de punere în aplicare din partea Consiliului. Această propunere cuprinde un acord legal între Comisia Europeană și România cu privire la plan și un “contract” între UE și România în această privință.

De asemenea, a fost publicată și anexă a propunerii pentru o decizie de punere în aplicare din partea Consiliului care evidențiază reformele și investițiile, precum și calendarul implementării lor (cu accent pe țintele și jaloanele asumate). “Foaia de parcurs și calendarul implementării” sunt necesare pentru a declanșa părțile regulate.

Nu în ultimul rând, Comisia a publicat și documente de lucru precum contribuțiile pe care fiecare investiție o vor aduce domeniilor climatice și digitale, precum explicații cu privire la decizie de punere în aplicare din partea Consiliului.


Informații suplimentare

Întrebări si răspunsuri: Comisia Europeană aprobă Planul de redresare si reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Fișă informativă privind Planul de redresare și reziliență al României

Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Românieei

Anexa la Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului


Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

Published

on

©ecolabel.eu

Comisia Europeană a adoptat noile criterii de acordare a etichetei ecologice a UE (EU Ecolabel) pentru produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor, oferindu-le astfel consumatorilor din întreaga UE beneficiile unor dovezi fiabile pentru mărcile cu adevărat verzi, potrivit unui comunicat.

Criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE duc la reducerea impactului produselor asupra apei, solului și biodiversității, contribuind astfel la o economie curată și circulară și la un mediu înconjurător fără substanțe toxice. Eticheta ecologică a UE este o etichetă fiabilă de excelență în materie de mediu, verificată de o terță parte, care ia în considerare impactul unui produs asupra mediului pe parcursul întregului său ciclu de viață, de la extracția materiilor prime până la eliminarea sa finală.

Produsele cosmetice și produsele pentru animale de companie cu un impact cât mai redus asupra mediului pot fi acum recompensate prin eticheta ecologică a UE, ceea ce sporește și mai mult succesul de care se bucură această etichetă începând din 1992. Încurajez companiile să solicite eticheta ecologică a UE și să profite de reputația incontestabilă a acesteia. Eticheta ecologică a UE contribuie la orientarea consumatorilor preocupați către produse verzi certificate și fiabile și sprijină tranziția către o economie circulară și curată”, a declarat  comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Criteriile actualizate privind eticheta ecologică a UE se vor aplica de acum tuturor produselor cosmetice, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE privind produsele cosmetice. Anterior, cerințele pentru acordarea etichetei ecologice a UE pentru produsele cosmetice acopereau o gamă limitată de produse „care se pot îndepărta prin clătire”, precum gelurile de duș, șampoanele și balsamurile de păr. Normele actualizate includ produse cosmetice „fără clătire” precum cremele, uleiurile, loțiunile pentru îngrijirea pielii, deodorantele și antiperspirantele, produsele de protecție solară, precum și produsele pentru coafură și machiaj. În sectorul îngrijirii animalelor, de acum se poate acorda eticheta ecologică a UE unor produse care se îndepărtează prin clătire.

Eticheta ecologică a UE sprijină tranziția ecologică și ambiția de a reduce la zero poluarea, oferindu-le în același timp alternative mai bune consumatorilor care caută opțiuni sănătoase și durabile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

Published

on

© EUAM_Ukraine/ Twitter

Comisia Europeană, în numele UE, a acordat astăzi Ucrainei o asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de 600 de milioane de euro. Aceasta este a doua și ultima tranșă din cadrul actualului program de AMF al Ucrainei, după ce prima tranșă de 600 de milioane EUR a fost acordată în decembrie 2020. Odată cu această plată, valoarea restantă a împrumuturilor acordate Ucrainei în cadrul multiplelor sale programe de AMF ajunge la 4,4 miliarde EUR, potrivit unui comunicat.

Această plată face parte din pachetul AMF de urgență în valoare de 3 miliarde EUR pentru zece parteneri din cadrul procesului de extindere și de vecinătate, care are ca scop să îi ajute să limiteze consecințele economice ale pandemiei COVID-19. Programul este o demonstrație concretă a solidarității UE cu partenerii săi pentru a răspunde la impactul economic al pandemiei COVID-19.

Plata se bazează pe evaluarea pozitivă a Comisiei cu privire la progresele înregistrate de autoritățile ucrainene în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de politică convenite în cadrul programului COVID-19 de asistență macrofinanciară. Ucraina a pus în aplicare toate cele opt angajamente de politică referitoare la gestionarea finanțelor publice, la guvernanță și la statul de drept, la îmbunătățirea climatului de afaceri, precum și la reformele sectoriale și la întreprinderile de stat.

De asemenea, Ucraina a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor convenite în cadrul programului asociat cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Este vorba, în special, de progresele legislative majore în domeniul judiciar. FMI și-a încheiat cu succes misiunea de evaluare a programului la 18 octombrie 2021.

Prin plata de astăzi, UE a finalizat șapte din cele 10 programe AMF din pachetul AMF COVID-19, în valoare de 3 miliarde EUR, și a plătit primele tranșe către toți partenerii.

Comisia continuă să colaboreze îndeaproape cu restul partenerilor săi AMF pentru punerea în aplicare la timp a programelor de politică convenite.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Summitul Mondial asupra Sănătății: Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, a afirmat duminică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la evenimentul de deschidere a celui de-al 13-lea Summit Mondial al Sănătății de la Berlin. De asemenea, aceasta a subliniat că este esențială cooperarea internațională în privința sănătății. 

„Amenințările transfrontaliere la adresa sănătății necesită răspunsuri transfrontaliere. Prin urmare, orizontul HERA va fi mai larg decât Uniunea noastră. O sarcină esențială a HERA va fi aceea de a-și uni forțele cu omologii săi internaționali. Am început deja să construim punți de legătură cu activitatea OMS și a BARDA din Statele Unite. Suntem în contact cu țări terțe din vecinătatea noastră, cum ar fi Regatul Unit, Elveția și țările din Balcanii de Vest. Scopul nostru este de a forma un grup de bază care va conduce la o rețea cu adevărat globală de HERA. Și vor veni și mai multe cu CDC african, cu viitoarea Agenție africană pentru medicamente și, desigur, cu alți actori globali, cum ar fi CEPI, GAVI și fundațiile filantropice”, a afirmat Ursula von der Leyen. 

Comisia Europeană a lansat la jumătatea lunii septembrie Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în Caz de Urgență Sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

HERA este un pilon esențial al uniunii europene a sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

Dincolo de această cooperare, Ursula von der Leyen a subliniat convingerea sa privind necesitatea unui standard global pentru pregătirea în domeniul sănătății.

„Acesta este motivul pentru care am organizat, împreună cu G20, Summitul Mondial privind Sănătatea la Roma, la începutul acestui an. Prin Declarația de la Roma, lumea a aprobat un set de principii directoare pentru pregătirea globală. Pregătirea se află acum în centrul acțiunii Uniunii noastre”, a mai spus șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a punctat că „importanța acestui nou efort trebuie să se reflecte în resursele sale”, iar „Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”.

„Am propus un buget fără precedent de 50 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani pentru misiunea noastră de pregătire în domeniul sănătății. Uniunea noastră, statele noastre membre și, desigur, sectorul privat au un rol de jucat și o contribuție de adus. Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”, a mai spus președinta Comisiei Europene. 

 

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ12 mins ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.19 mins ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D3 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA17 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.19 hours ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA18 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA19 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending