REPUBLICA MOLDOVA
Moment istoric peste Prut: Președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la UE
Published
3 years agoon

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat joi, la Chișinău, cererea de aderare a țării sale la Uniunea Europeană, demersul urmând cererilor similare pe care Ucraina, luni, și Georgia, tot joi, le-au semnat.
“Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană“, a declarat Sandu, conform discursului publicat pe pagina președinției de la Chișinău.
Cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.
Maia Sandu a precizat că cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, semnată joi, este adresată lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, ţară care deţine rotativă a Consiliului Uniunii Europene, şi că ea va fi depusă la Bruxelles în zilele următoare.
“Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană. Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova. Ne sprijinim pe susținerea instituțiilor europene, care au fost alături de Moldova la bine și la greu în ultimii ani. Împlinind aspirațiile europene ale cetățenilor noștri, Uniunea Europeană va arăta întregii lumi cât de mare e puterea democrației și libertății. Dragi cetățeni, avem mult de lucru. Știm exact ce avem de făcut. Putem face asta împreună. Împreună suntem puternici“, a declarat Maia Sandu.
The time is now: #Moldova officially signs the application for membership to join the #European Union. 🇲🇩 citizens are prepared to work hard towards a stable and prosperous future in the 🇪🇺 & the family of European states. pic.twitter.com/35a2q9WCaW
— Maia Sandu (@sandumaiamd) March 3, 2022
Tbilisi și Chișinău au fost încurajate să facă acest pas după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut acest lucru luni pentru a opri invazia militară în Ucraina ordonată de preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele ucrainean a primit sprijinul Parlamentului European, care a adoptat marţi cu o majoritate zdrobitoare o rezoluţie care condamnă “agresiunea” rusă împotriva Ucrainei şi cere instituţiilor europene “să lucreze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE”.
“Ne luptăm și pentru a fi membri egali ai Europei. Uniunea Europeană va fi mult mai puternică împreună cu noi, asta-i sigur. Fără voi, Ucraina va fi singură. Dovediţi că sunteţi de partea noastră. Dovediţi că nu ne veţi lăsa de izbelişte. Dovediţi că sunteţi cu adevărat europeni şi că viaţa va învinge moartea şi lumina va birui întunericul. Glorie Ucrainei!”, s-a adresat şeful statului ucrainean Parlamentului European într-un discurs prin videoconferință.
Din același plen președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a asigurat pe Zelenski că Parlamentul European va ajuta Ucraina în obținerea statutului de țară candidată, iar șeful Consiliului European, Charles Michel, a spus că cererea de aderare a Ucrainei la UE reprezintă un subiect dificil, dar “ține de noi să ne ridicăm la înălțimea momentului”.
România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis și a ministrului de externe Bogdan Aurescu, a indicat că susține pe deplin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în Uniunea Europeană. Aceeași poziție a fost exprimată și de Franța, țara care asigură președinția Consiliului UE.
Cele trei țări au semnat, în iulie 2021, o declarație comună supranumită “trio-ul de la Batumi” prin care au reafirmat ”angajamentul neclintit de a avansa procesul de integrare în UE prin reforme cuprinzătoare”.
Ţări care au oficial statutul de candidate la aderare sunt Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru şi Turcia. Cu toate acestea, negocierile de aderare sunt blocate sau trenează de mai mulţi ani.
Orice țară europeană care respectă valorile UE menționate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și care se angajează să promoveze aceste valori poate solicita să devină membră a UE. Valorile Uniunii sunt menționate la articolul 2 din tratat, care stipulează că “Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”.
Primul pas este îndeplinirea de către țara în cauză a criteriilor de aderare. Aceste criterii au fost definite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European, la Copenhaga în 1993, fiind adesea numite „criteriile de la Copenhaga”.
Criteriile de la Copenhaga stabilesc o serie de condiții democratice, economice și politice pentru țările care doresc să adere la UE:
- instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților
- o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței în UE
- capacitatea de a-și asuma și de a implementa în mod eficace obligațiile aferente statutului de membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare
La rândul său, UE trebuie să aibă capacitatea de a integra noi membri.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Aderarea Ucrainei la UE: Robert Fico și Viktor Orban se opun abolirii unanimității în deciziile de politică externă
70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO: A trecut vremea când Alianța dorea să “țină Germania la pământ”. Acum “germanii s-au ridicat”, exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare
Viitorul cancelar german avertizează că „Europa unită este amenințată” atât de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de ascensiunea electorală a extremei drepte pe plan extern
Comisia Europeană este în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia pentru ”a înțelege cauza principală și impactul” întreruperii majore de curent
UE salută criticile lui Trump cu privire la atacurile Rusiei în Ucraina și afirmă că sprijinul Coreei de Nord acordat Moscovei arată disperarea Kremlinului
Vladimir Putin anunță un armistițiu de trei zile în Ucraina, între 8 și 10 mai
REPUBLICA MOLDOVA
UE, Ucraina și R. Moldova vor pace, Putin nu vrea, afirmă Kaja Kallas la Chișinău: UE aprobă sprijin de 60 de milioane de euro pentru armata moldoveană
Published
4 days agoon
April 25, 2025
Uniunea Europeană, Ucraina și Republica Moldova doresc pacea, în timp ce președintele rus Vladimir Putin este cel care nu vrea pace, a declarat joi, la Chișinău, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, referindu-se la ultimul atac masiv asupra Ucrainei de miercuri spre joi, relatează EFE și media de peste Prut.
“Moldovenii, ucrainenii și europenii vor pace, dar realitatea este că Putin își intensifică atacurile. El arată clar că nu vrea pace”, a subliniat Kallas la Chișinău, în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele moldovean Maia Sandu, conform Agerpres.
Kallas, care s-a întâlnit joi cu premierul moldovean Dorin Recen și cu ministrul de externe Mihai Popșoi, a declarat că UE este ‘un proiect de pace’.
“Este nevoie de doi pentru a face pace, dar pentru a lansa un război e suficient și o singură persoană”, a remarcat ea.
Șefa diplomației europene s-a referit în special la ultimul atac al armatei ruse asupra Kievului, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți și 90 de răniți.
În timpul vizitei lui Kallas la Chișinău, Consiliul UE a adoptat o a șaptea tranșă de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace în sprijinul Forțelor armate ale Republicii Moldova pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune ale țării.
Măsura de asistență adoptată este în valoare de 20 de milioane de euro și va finanța lansatoare și rachete de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.
Anterior, la 7 aprilie, Consiliul a adoptat cea de-a șasea măsură de asistență EPF în sprijinul mobilității infanteriei forțelor armate ale Republicii Moldova, precum și al capacităților de comandă și control legate de apărarea aeriană, în valoare de 40 de milioane de euro. Această măsură este destinată finanțării vehiculelor de mobilitate tactică ușoară, precum și a echipamentelor de comandă și control pentru integrarea tactică și operațională a sistemelor de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.
Prin aceste noi acțiuni, sprijinul acordat de EPF Moldovei se ridică până în prezent la 197 de milioane de euro.
“UE este primul partener de securitate al Moldovei. Echipamentele pe care le livrăm – cum ar fi vehicule, echipamente de protecție și ambulanțe mobile – reprezintă o investiție în pace și în protejarea oamenilor. Acestea vizează modernizarea armatei Moldovei și consolidarea capacităților sale de apărare, cu respectarea deplină a neutralității Moldovei. Și urmează și mai multe”, a promis Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu va participa sâmbătă la funeraliile Papei Francisc: Lumina pe care a aprins-o în inimile oamenilor să ne călăuzească spre o lume mai bună
Published
6 days agoon
April 23, 2025
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa sâmbătă la funeraliile Sanctității Sale Papa Francisc, a informat președinția de la Chișinău într-un comunicat.
Din numele tuturor cetățenilor, șefa statului moldovean va aduce un omagiu fostului Suveran Pontif, care și-a dedicat viața promovării compasiunii și echității, precum și solidarității între oameni și popoare, mai scrie comunicatul.
Maia Sandu i-a adus luni un omagiu Suveranului Pontif, precizând că acesta “și-a dedicat viața valorilor umanității, speranței și solidarității, iar prin exemplul personal al modestiei și smereniei, a reușit să apropie oamenii, indiferent de credință, origine sau statut”.
“Plecarea sa este un moment de reflecție pentru întreaga umanitate. Fie ca lumina pe care a aprins-o în inimile atâtor oameni să rămână vie și să ne călăuzească spre o lume mai bună”, a adăugat ea.
Președinta Republicii Moldova se alătură astfel liderilor mondiali care au confirmat participarea la ceremoniile funerare ale Suveranului Pontif, între care se vor regăsi președintele Statelor Unite, Donald Trump, șeful statului francez Emmanuel Macron și omologul lor ucrainean Volodimir Zelenski, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, președintele Poloniei Andrzej Duda, președintele Argentinei Javier Milei, monarhii Spaniei și Belgiei și liderii instituțiilor Uniunii Europene.
Vaticanul a anunțat marți dimineață că funeraliile Papei Francisc vor avea loc sâmbătă, în Basilica Sfântul Petru, la ora locală 10:00 (11:00, ora României).
Citiți și Papa Francisc a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște (Vatican)
Papa Francisc a murit luni la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul. Suveranul Pontif a trecut în neființă în a doua zi de Paște, nu înainte de a-și face apariția duminică, în prima zi de Paște, în Piața Sfântul Petru pentru a-i binecuvânta pe credincioși în tradiționala “Urbi et Orbi”.
Decesul său a fost anunțat de cardinalul Kevin Farrell, șambelan al Vaticanului.
“Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7.35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”, a anunțat Vaticanul, într-un comunicat.
Născut la 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, sub numele de Jorge Mario Bergoglio, Papa Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor, fiind primul papă non-european după Papa Grigore al III-lea, primul papă sud-american din istorie și primul papă iezuit.
Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie de imigranți italieni. A fost hirotonit preot în ordinul iezuit în anul 1969. În perioada 1973-1979, a fost principalul lider al acestui ordin în Argentina. A devenit episcop auxiliar de Buenos Aires în 1992 și arhiepiscopul acestui oraș în 1998. A fost numit cardinal în 2001 de papa Ioan Paul al II-lea.
Francisc, care a fost episcop al Romei și suveran al Sfântului Scaun, a devenit papă după ce predecesorul său Benedict al XVI-lea a demisionat.
Vaticanul a publicat luni seară certificatul de deces în care a anunțat că Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral care a provocat o comă și o insuficiență cardio-circulatorie ireversibilă.
În seara morții Sfântului Părinte, Sala de Presă a Sfântului Scaun a publicat testamentul regretatului pontif, care a dispus să fie înmormântat în bazilica Santa Maria Maggiore, nu departe de icoana Fecioarei Maria ”Salus Populi Romani” din Roma.
Pontiful argentinian a cerut ca mormântul să fie simplu, direct în pământ, și să fie inscripționat cu cuvântul ”Franciscus”.
INTERNAȚIONAL
Președinta Maia Sandu, în plenul Parlamentului: „Moldova nu mai este singură – suntem pe calea aderării la UE. Și vom reuși doar dacă menținem țara de partea păcii”
Published
2 weeks agoon
April 17, 2025By
Andreea Radu
Republica Moldova nu mai este singură – este pe calea aderării la Uniunea Europeană, a transmis joi președinta Maia Sandu într-un discurs susținut în plenul Parlamentului de la Chișinău. „Vom reuși doar dacă menținem Moldova de partea păcii, dacă rămânem uniți și hotărâți”, a subliniat ea.
„Astăzi am mers în Parlament cu un mesaj către toți cetățenii Republicii Moldova. Credința noastră într-o lume dreaptă, bazată pe reguli și pe respect, o lume stabilă și previzibilă, este puternic zdruncinată. Pe toți ne macină aceleași întrebări – despre viitor, despre siguranță, despre ziua de mâine. Îndemnul meu, în timpuri complicate, este să ne aducem aminte că vrem cu toții, mai presus de toate, să trăim în pace și libertate. Să mergem pe un drum ce va asigura pace și siguranță familiilor noastre, stabilitate și unitate națională, dezvoltare economică și bunăstare”, a declarat președinta Republicii Moldova.
Maia Sandu a reafirmat și importanța parteneriatelor internaționale, subliniind că Moldova a construit deja relații solide și are în continuare nevoie de prietenii puternice care să o susțină și să o protejeze.
„Moldova nu mai este singură – suntem pe calea aderării la Uniunea Europeană. Și vom reuși doar dacă menținem Moldova de partea păcii, dacă rămânem uniți și hotărâți”, a subliniat președinta.
Președinta a recunoscut dificultățile momentului și tentația resemnării, dar a îndemnat la rezistență și curaj: „Știu că nu e ușor și uneori ne simțim descurajați. Cei care nu vor binele țării noastre vor ca noi să ne temem, să ne fie lehamite, să lăsăm mâinile în jos”, a punctat Maia Sandu.
În fața fricii, a spus ea, Republica Moldova are două răspunsuri puternice: unitatea de neam și solidaritatea externă.
„Iar în fața oboselii, avem voința de a merge înainte. În fața urii pe care vor s-o semene între noi, avem dragostea față de aproapele nostru și față de țară. Cred în Moldova. Știu că vom obține ceea ce ne dorim – o țară protejată, bogată, curată și plină de bucurie. Cu încredere, ajutor de la prieteni și unitate, ducem Moldova înainte”, a conchis Maia Sandu.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Aderarea Ucrainei la UE: Robert Fico și Viktor Orban se opun abolirii unanimității în deciziile de politică externă

70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO: A trecut vremea când Alianța dorea să “țină Germania la pământ”. Acum “germanii s-au ridicat”, exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare

Viitorul cancelar german avertizează că „Europa unită este amenințată” atât de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de ascensiunea electorală a extremei drepte pe plan extern

Comisia Europeană este în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia pentru ”a înțelege cauza principală și impactul” întreruperii majore de curent

Angel Tîlvăr, întrevedere cu comisarul european pentru apărare: „Investițiile în apărare reprezintă nu doar o necesitate de securitate, ci și o oportunitate de consolidare a solidarității europene”

Ministrul energiei, după întreruperile majore de curent în Spania și Portugalia: România nu are nicio problemă în sistemul energetic național

UE salută criticile lui Trump cu privire la atacurile Rusiei în Ucraina și afirmă că sprijinul Coreei de Nord acordat Moscovei arată disperarea Kremlinului

Vladimir Putin anunță un armistițiu de trei zile în Ucraina, între 8 și 10 mai

Spania, Portugalia și regiuni din Franța, afectate de o pană majoră de curent. Cauza producerii, neclară

Ministrul Burduja, prima întâlnire cu omologul din SUA, la summitul celor Trei Mări din Varșovia: România şi SUA deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară
Trending
- POLITICĂ7 days ago
Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”
- ROMÂNIA7 days ago
Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei Francisc, al doilea Suveran Pontif din istorie care a vizitat România. Acestea vor avea loc sâmbătă la Basilica Sfântul Petru
- COMISIA EUROPEANA7 days ago
Președinta Comisiei Europene avertizează X, Meta, Apple și TikTok să respecte regulile în Europa: Suntem pregătiți să punem în aplicare toate normele digitale de care dispunem
- EDITORIALE7 days ago
Iulian Chifu: Rusia victorioasă, maximalistă, ofensivă în fața Ucrainei condiționată de America lui Trump. Cât vor asuma europenii din apărarea propriului continent
- ROMÂNIA4 days ago
Astăzi în istorie: 20 de ani de la semnarea Tratatului de Aderare a României la UE. Câteva rezultate ale unei integrări istorice