Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat joi, la Chișinău, cererea de aderare a țării sale la Uniunea Europeană, demersul urmând cererilor similare pe care Ucraina, luni, și Georgia, tot joi, le-au semnat.
“Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană“, a declarat Sandu, conform discursului publicat pe pagina președinției de la Chișinău.
Cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.
Maia Sandu a precizat că cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, semnată joi, este adresată lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, ţară care deţine rotativă a Consiliului Uniunii Europene, şi că ea va fi depusă la Bruxelles în zilele următoare.
“Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană. Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova. Ne sprijinim pe susținerea instituțiilor europene, care au fost alături de Moldova la bine și la greu în ultimii ani. Împlinind aspirațiile europene ale cetățenilor noștri, Uniunea Europeană va arăta întregii lumi cât de mare e puterea democrației și libertății. Dragi cetățeni, avem mult de lucru. Știm exact ce avem de făcut. Putem face asta împreună. Împreună suntem puternici“, a declarat Maia Sandu.
The time is now: #Moldova officially signs the application for membership to join the #European Union. 🇲🇩 citizens are prepared to work hard towards a stable and prosperous future in the 🇪🇺 & the family of European states. pic.twitter.com/35a2q9WCaW
— Maia Sandu (@sandumaiamd) March 3, 2022
Tbilisi și Chișinău au fost încurajate să facă acest pas după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut acest lucru luni pentru a opri invazia militară în Ucraina ordonată de preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele ucrainean a primit sprijinul Parlamentului European, care a adoptat marţi cu o majoritate zdrobitoare o rezoluţie care condamnă “agresiunea” rusă împotriva Ucrainei şi cere instituţiilor europene “să lucreze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE”.
“Ne luptăm și pentru a fi membri egali ai Europei. Uniunea Europeană va fi mult mai puternică împreună cu noi, asta-i sigur. Fără voi, Ucraina va fi singură. Dovediţi că sunteţi de partea noastră. Dovediţi că nu ne veţi lăsa de izbelişte. Dovediţi că sunteţi cu adevărat europeni şi că viaţa va învinge moartea şi lumina va birui întunericul. Glorie Ucrainei!”, s-a adresat şeful statului ucrainean Parlamentului European într-un discurs prin videoconferință.
Din același plen președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a asigurat pe Zelenski că Parlamentul European va ajuta Ucraina în obținerea statutului de țară candidată, iar șeful Consiliului European, Charles Michel, a spus că cererea de aderare a Ucrainei la UE reprezintă un subiect dificil, dar “ține de noi să ne ridicăm la înălțimea momentului”.
România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis și a ministrului de externe Bogdan Aurescu, a indicat că susține pe deplin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în Uniunea Europeană. Aceeași poziție a fost exprimată și de Franța, țara care asigură președinția Consiliului UE.
Cele trei țări au semnat, în iulie 2021, o declarație comună supranumită “trio-ul de la Batumi” prin care au reafirmat ”angajamentul neclintit de a avansa procesul de integrare în UE prin reforme cuprinzătoare”.
Ţări care au oficial statutul de candidate la aderare sunt Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru şi Turcia. Cu toate acestea, negocierile de aderare sunt blocate sau trenează de mai mulţi ani.
Orice țară europeană care respectă valorile UE menționate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și care se angajează să promoveze aceste valori poate solicita să devină membră a UE. Valorile Uniunii sunt menționate la articolul 2 din tratat, care stipulează că “Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”.
Primul pas este îndeplinirea de către țara în cauză a criteriilor de aderare. Aceste criterii au fost definite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European, la Copenhaga în 1993, fiind adesea numite „criteriile de la Copenhaga”.
Criteriile de la Copenhaga stabilesc o serie de condiții democratice, economice și politice pentru țările care doresc să adere la UE:
- instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților
- o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței în UE
- capacitatea de a-și asuma și de a implementa în mod eficace obligațiile aferente statutului de membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare
La rândul său, UE trebuie să aibă capacitatea de a integra noi membri.
