Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Moment istoric peste Prut: Președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la UE

Published

on

© Maia Sandu/ Twitter

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat joi, la Chișinău, cererea de aderare a țării sale la Uniunea Europeană, demersul urmând cererilor similare pe care Ucraina, luni, și Georgia, tot joi, le-au semnat.

Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană“, a declarat Sandu, conform discursului publicat pe pagina președinției de la Chișinău.

Cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Maia Sandu a precizat că cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, semnată joi, este adresată lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, ţară care deţine rotativă a Consiliului Uniunii Europene, şi că ea va fi depusă la Bruxelles în zilele următoare.

“Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană. Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova. Ne sprijinim pe susținerea instituțiilor europene, care au fost alături de Moldova la bine și la greu în ultimii ani. Împlinind aspirațiile europene ale cetățenilor noștri, Uniunea Europeană va arăta întregii lumi cât de mare e puterea democrației și libertății. Dragi cetățeni, avem mult de lucru. Știm exact ce avem de făcut. Putem face asta împreună. Împreună suntem puternici“, a declarat Maia Sandu.

Tbilisi și Chișinău au fost încurajate să facă acest pas după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut acest lucru luni pentru a opri invazia militară în Ucraina ordonată de preşedintele rus Vladimir Putin.

Preşedintele ucrainean a primit sprijinul Parlamentului European, care a adoptat marţi cu o majoritate zdrobitoare o rezoluţie care condamnă “agresiunea” rusă împotriva Ucrainei şi cere instituţiilor europene “să lucreze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE”.

“Ne luptăm și pentru a fi membri egali ai Europei. Uniunea Europeană va fi mult mai puternică împreună cu noi, asta-i sigur. Fără voi, Ucraina va fi singură. Dovediţi că sunteţi de partea noastră. Dovediţi că nu ne veţi lăsa de izbelişte. Dovediţi că sunteţi cu adevărat europeni şi că viaţa va învinge moartea şi lumina va birui întunericul. Glorie Ucrainei!”, s-a adresat şeful statului ucrainean Parlamentului European într-un discurs prin videoconferință.

Din același plen președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a asigurat pe Zelenski că Parlamentul European va ajuta Ucraina în obținerea statutului de țară candidată, iar șeful Consiliului European, Charles Michel, a spus că cererea de aderare a Ucrainei la UE reprezintă un subiect dificil, dar “ține de noi să ne ridicăm la înălțimea momentului”.

România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis și a ministrului de externe Bogdan Aurescu, a indicat că susține pe deplin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în Uniunea Europeană. Aceeași poziție a fost exprimată și de Franța, țara care asigură președinția Consiliului UE. 

Cele trei țări au semnat, în iulie 2021, o declarație comună supranumită “trio-ul de la Batumi” prin care au reafirmat ”angajamentul neclintit de a avansa procesul de integrare în UE prin reforme cuprinzătoare”.

Ţări care au oficial statutul de candidate la aderare sunt Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru şi Turcia. Cu toate acestea, negocierile de aderare sunt blocate sau trenează de mai mulţi ani.

Orice țară europeană care respectă valorile UE menționate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și care se angajează să promoveze aceste valori poate solicita să devină membră a UE. Valorile Uniunii sunt menționate la articolul 2 din tratat, care stipulează că “Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”.

Primul pas este îndeplinirea de către țara în cauză a criteriilor de aderare. Aceste criterii au fost definite în cadrul unei reuniuni a Consiliului European, la Copenhaga în 1993, fiind adesea numite „criteriile de la Copenhaga”.

Criteriile de la Copenhaga stabilesc o serie de condiții democratice, economice și politice pentru țările care doresc să adere la UE:

  • instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților
  • o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței în UE
  • capacitatea de a-și asuma și de a implementa în mod eficace obligațiile aferente statutului de membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare

La rândul său, UE trebuie să aibă capacitatea de a integra noi membri.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Consiliul Concurenței va conduce un nou proiect european de asistență pentru autoritatea de concurență din Republica Moldova

Published

on

© European Union 2022

Consiliul Concurenței din România va coordona un nou proiect finanțat și sprijinit de Uniunea Europeană prin care va acorda asistență autorității de concurență din Republica Moldova, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Astfel, consorțiul condus de Consiliul Concurenței din România și din care fac parte și autoritățile de concurență din Lituania și Polonia a fost selectat pentru a implementa, în Republica Moldova, proiectul UE de Twinning „Consolidarea capacității instituționale ale Consiliului Concurenței pentru aplicarea politicii de concurență și ajutor de stat în conformitate cu cele mai bune practici ale UE”.

„De peste 15 ani, autoritățile de concurență din România și Moldova au fost angajate într-o cooperare bilaterală intensă și au dezvoltat relații profesionale și personale puternice și durabile. Suntem onorați să ni se încredințeze implementarea acestui proiect, alături de parteneri puternici precum omologii noștri din Lituania și Polonia, în contextul în care, recent, au fost demarate negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Partenerii proiectului vor sprijini aplicarea eficientă a legilor privind concurența și ajutorul de stat și îmbunătățirea capacității instituționale și administrative a Consiliului Concurenței din Moldova pentru a acționa ca o autoritate de concurență similară cu cele din UE.

Proiectul, care va dura 27 de luni și este programat să înceapă în prima parte a lunii octombrie 2024, este finanțat cu 1,5 milioane de euro de la Comisia Europeană. Gestionarea administrativă și financiară a proiectului va fi asigurată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Summitul Comunității Politice Europene: Iohannis, Macron, Scholz, Tusk, Michel și Starmer i-au reafirmat Maiei Sandu sprijinul pentru “o Moldova pașnică și stabilă”

Published

on

© presedinte.md

Liderii Franței, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei, României și UE s-au întâlnit joi, la Palatul Blenheim din Oxfordshire, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a discuta despre cooperarea pentru o Moldova pașnică și stabilă.

Întrevederea a avut loc în contextul celui de-al patrulea summit al Comunității Politice Europene găzduit de către premierul Marii Britanii, Keir Starmer.

Într-o postare pe Facebook, președinta Republicii Moldova a subliniat că “Keir Starmer, Prim-ministrul britanic, care este și gazda evenimentului, Președintele Franței, Emmanuel Macron, Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, Președintele României, Klaus Iohannis, Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, și Președintele Consiliului European, Charles Michel, și-au reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova și au apreciat reformele pe care le implementăm”.

“Ne-am angajat să continuăm să muncim împreună pentru a face Moldova tot mai puternică, pentru a menține pacea și, în acest climat de siguranță, să dezvoltăm economia și să îmbunătățim condițiile de viață ale cetățenilor noștri”, a continuat Maia Sandu.

 

Palatul Cotroceni a informat miercuri că în marja sesiunii plenare a fost programată o întâlnire informală a Grupului de Coordonare pentru Republica Moldova. Membrii grupului, din care fac parte liderii din România, Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia, Uniunea Europeană, alături de Republica Moldova, au discutat aspecte referitoare la rezilienţa Chişinăului în faţa multiplelor ameninţări curente.

Comunitatea Politică Europeană este o platformă pentru coordonare politică lansată cu prilejul Consiliului European din iunie 2022, în contextul efectelor grave ale războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Obiectivul acestui format îl reprezintă promovarea dialogului politic şi a cooperării pe teme de interes comun, pentru consolidarea securităţii, stabilităţii şi a prosperităţii pe continentul european.

Acesta va fi cel de-al patrulea CPE care va avea loc de la crearea forumului, la 9 mai 2022, la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, care deținea atunci președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene

Reuniunea Comunității Politice Europene, care și-a desfășurat cele trei reuniuni anterioare la Praga (Cehia), Bulboaca (Republica Moldova) și Granada (Spania), va avea loc la Palatul Blenheim din Oxfordshire – un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și locul de naștere și casa părintească a fostului prim-ministru Sir Winston Churchill, care a jucat un rol central în lupta împotriva agresiunii și tiraniei în Europa.

La ultima reuniune de la Granada, discuțiile s-au axat pe sprijinul pentru Ucraina, IA și migrația ilegală. În Moldova, accentul a fost pus pe sprijinirea țării gazdă în fața amenințărilor hibride rusești, precum și pe consolidarea rezilienței energetice. La prima reuniune a CPE de la Praga discuțiile s-au axat pe invazia lui Putin în Ucraina și pe necesitatea ca Europa să rămână unită împotriva agresiunii sale.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu o felicită pe Ursula von der Leyen pentru realegerea la șefia Comisiei Europene cu gândul la “obiectivul Moldovei de aderare la UE”

Published

on

© Maia Sandu/ Twitter

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a felicitat-o joi pe Ursula von der Leyen pentru obținerea unui nou mandat în funcția de președinte al Comisiei Europene, cu care își propune să lucreze pentru “obiectivul Moldovei de aderare la Uniunea Europeană”.

Felicitări, dragă Ursula von der Leyen, pentru realegerea ta în funcția de președinte al Comisiei Europene. În aceste vremuri dificile, conducerea ta este vitală pentru o Europă mai puternică. Încrezător în cooperarea noastră continuă, aștept cu nerăbdare să ne apropiem de obiectivul Moldovei de aderare la UE“, a scris Maia Sandu, pe Twitter, aflată la reuniunea Comunității Politice Europene din Marea Britanie.

Ursula von der Leyen va conduce Comisia Europeană și în următorii cinci ani după ce a fost realeasă de membrii Parlamentului European, reuniți la Strasbourg cu o majoritate la limită de 401 de voturi pentru, 284 împotrivă și 15 de abțineri, iar șapte voturi au fost nule. Au votat în total 707 de eurodeputați. Votul a fost secret. Pentru a rămâne președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 360 de voturi în favoarea sa, deoarece membrii care compun Parlamentul sunt 719, deoarece un eurodeputat încă nu a fost în măsură să își preia mandatul.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost pe muchie de cuțit în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de aproape două ore și jumătate între candidata propusă de Consiliul European și noul Parlament European, al cărui mandat a început la la 16 iulie 2024 și aflat în sesiune plenară inaugurală. În timpul dezbaterii, dar și după aceasta, sprijinul pentru von der Leyen a fost manifestat de cele mai importante grupuri politice pro-europene – PPE, S&D și Renew Europe -, care totalizează împreună 401 de mandate, dar și de grupul Verzilor.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, din 2019, Ursula von der Leyen a primit mai multe voturi decât a obținut în urmă cu cinci ani, când a fost aleasă cu cu o majoritate la limită de 383 de voturi pentru, 327 împotrivă și 22 de abțineri, majoritatea minimă la acel moment fiind 374 de voturi.

Ursula von der Leyen, candidatul familiei politice (PPE) care a câștigat alegerile europene, a fost propusă pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene de Consiliul European în urma summitului din 27-28 iunie de la Bruxelles, în cadrul unui pachet de numiri care îi mai cuprinde pe fostul premier portughez Antonio Costa pentru funcția de președinte al Consiliului European și pe premierul Estoniei, Kaja Kallas, pentru poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, Ursula von der Leyen a promis că nu va permite ca “polarizarea” și “extremiștii” să distrugă UE. De asemenea, ea a propus  o “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”, și bazată pe o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”. Șefa Comisiei Europene s-a referit și la structura viitorului executiv european, precizând că va crea portofolii de comisari pentru reducerea birocrației, locuințe și Mediterană. În planul politicilor, ea a punctat că principala prioritate va fi reprezentată de “prosperitate și competitivitate”, motiv pentru care va promova un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate, precum și o strategie de securitate economică drept pilon al politicii externe, deoarece cursa cu rivalii sistemici a început, iar Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică. În discursul său, șefa Comisiei Europene a promis fermierilor ”venituri corecte”, bazate pe o nouă strategie europeană pentru sectorul agricol și alimentar, a mai propus crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei, și a evocat nevoia de o schimbare a tratatului, deoarece reformele interne devin indispensabile pentru extinderea UE.

După vot, președintele ales al Comisiei va trimite scrisori oficiale șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre, invitându-i să își prezinte candidații pentru posturile de comisar european. Parlamentul European va organiza ulterior audieri ale candidaților în comisiile competente după vacanța de vară. Întregul colegiu al comisarilor trebuie apoi să fie aprobat de Parlament, într-una din sesiunile plenare care vor avea loc spre finalul anului. Mandatul noii Comisii Europene ar trebui să înceapă la 1 decembrie 2024.

Ursula von der Leyen a devenit la 16 iulie 2019, acum cinci ani, prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani în urma alegerii sale de către membrii Parlamentului European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA3 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA30 mins ago

RoPower Nuclear și Fluor Corporation au semnat contractul pentru dezvoltarea proiectului SMR de la Doicești. Sebastian Burduja: România își propune să devină un exemplu pentru alte țări din regiune

ROMÂNIA57 mins ago

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

SUA1 hour ago

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

ENERGIE3 hours ago

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre devine o adevărată “masă rotundă” a diplomației energetice. România, pregătită să își joace rolul în energia nucleară sigură și exploatarea gazelor

SĂNĂTATE3 hours ago

Finalizarea Uniunii Europene a Sănătății, printre obiectivele noii Comisii Europene. Von der Leyen va propune o Lege privind medicamentele critice

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Primul sondaj după retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: Kamala Harris are un avans de 2% față de Donald Trump (Reuters)

ROMÂNIA4 hours ago

RADR 2024: Diplomația română se reunește pentru a pregăti acțiunile României “într-o lume instabilă”. Invitați speciali: vicepremierii din Luxemburg, R. Moldova și Ucrainei

ROMÂNIA3 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA18 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

CONSILIUL UE2 days ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.4 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA6 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

Trending