Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Moment istoric – Uniunea Europeană a autorizat vaccinul anti-COVID-19. Ursula von der Leyen: Oferim europenilor vaccinuri sigure și eficiente

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat luni utilizarea în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a vaccinului împotriva COVID-19 produs de companiile BioNTech/ Pfizer, în ceea ce reprezintă un moment istoric în Europa în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

Acesta este primul vaccin anti-COVID-19 aprobat de EMA, autoritatea cu rol de reglementare pe piaţa medicamentelor din Europa. În urma deciziei de luni, ţările din UE vor putea să demareze campanii naţionale de vaccinare în această săptămână.

Comisia Europeană va trebui să aprobe în mod formal vaccinul. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că se aşteaptă ca această decizie să fie luată luni seară.

“Este un moment decisiv în eforturile noastre de a oferi europenilor vaccinuri sigure și eficiente. Agenția Europeană a Medicamentului a emis o opinie științifică pozitivă privind vaccinul BioNTech/ Pfizer. Vom acționa rapid. Aștept o decizie a Comisiei Europene până în această seară”, a spus Ursula von der Leyen, într-o postare pe Twitter.

Aprobarea vaccinului produs de companiile BioNTech/ Pfizer în Europa a fost intens așteptată, mai ales că acesta a început să fie administrat în Marea Britanie sau Israel și, de asemenea, a fost autorizat și în Statele Unite. În acest sens, statele membre ale Uniunii Europene s-au pus de acord să înceapă pe 27, 28 și 29 decembrie campania de vaccinare pe teritoriul UE, într-un demers simbolic și de unitate în lupta împotriva pandemiei care a generat peste 77 milioane de cazuri în întreaga lume, dintre care 21 de milioane în Europa.

Conform acordului convenit cu BioNTech/Pfizer, UE va primi 300 de milioane de doze. Pentru a începe vaccinarea în perioada 27-29 septembrie, toate statele UE vor primi câte o primă tranșă simbolică de vaccin. Pentru România, prima tranșă de vaccin va fi de 10.000 de doze, iar primele persoane vaccinate vor fi cadrele medicale. De altfel, premierul interimar Nicolae Ciucă a asigurat că s-au făcut pregătirile necesare pentru a demara pe 27 decembrie campania de vaccinare anti-COVID.

Vaccinurile împotriva COVID-19 sunt sigure și eficiente, iar Uniunea Europeană face tot posibilul pentru a garanta accesul la doze de potențiale vaccinuri, care să poată fi distribuite tuturor cetățenilor europeni, informează Comisia Europeană. Într-o secțiune specială pe pagina sa de internet, executivul european explică cum funcționează vaccinul și îi îndeamnă pe cetățeni să se informeze din surse oficiale și să nu distribuie conținut din “surse dubioase” care generează dezinformare.

Vaccinurile acționează pregătind sistemul imunitar (mijloacele naturale de apărare ale organismului) să recunoască boala și să se apere, semnalează Reprezentanța Comisiei Europene în România, într-o postare pe Facebook care precedă o conferință de presă a Agenției Europene a Medicamentului cu privire la aprobarea vaccinului produs de companiile BioNTech/ Pfizer și de la care Comisia Europeană a achiziționat 300 de milioane de doze din totalul celor două miliarde pre-cumpărate deja și de la alte companii.

“Majoritatea cercetărilor privind vaccinurile împotriva COVID-19 implică generarea de răspunsuri la o proteină, sau o parte a acesteia, specifică virusului care cauzează COVID-19. Odată administrat, vaccinul declanșează o reacție imunologică”, subliniază Comisia Europeană, instituția de la Bruxelles precizând că majoritatea vaccinurilor împotriva COVID-19 necesită două doze pentru a construi imunitatea.

Cum funcționează vaccinurile anti-COVID-19 achiziționate de UE?

Până în prezent, Comisia Europeană a încheiat acorduri cu 6 dezvoltatori de vaccinuri pentru două miliarde de doze, urmând a primi 405 milioane de doze de la CureVac, 400 de milioane de la Johnson&Johnson, 400 de milioane de la AstraZeneca, 300 de milioane de la Sanofi-GSK, 300 de milioane de la BioNTech/Pfizer si 160 de milioane de la Moderna

Mai mult, Comisia Europeană colaborează îndeaproape cu companiile farmaceutice și cu Agenția Europeană pentru Medicamente pentru a asigura accesul la vaccinuri sigure și eficiente cât mai curând posibil. Ca și în cazul oricărui alt vaccin, acestea vor face obiectul unei evaluări științifice riguroase înainte de a fi introduse pe piață.

Vaccinurile produse de trei dezvoltatori – BioNTech/Pfizer, Moderna și CureVac – sunt vaccinuri cu acid nucleic (ARNm).

Tipul de vaccin cu acid nucleic (ARNm) conține o parte din „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19. Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică acestui virus. Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Vaccinul produs de Sanofi-GSK este creat pe bază de proteine virale. Acest tip de vaccin conține fragmente ale unei proteine specifice virusului. Fragmentele sunt suficiente pentru ca sistemul imunitar al persoanei vaccinate să înțeleagă că proteina unică respectivă nu ar trebui să fie prezentă în organism și să reacționeze producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Cel de-al treilea tip de vaccin – produs de companiile Johnson&Johnson și AstraZeneca – este reprezentat de vaccinurile cu vector viral. Acest tip de vaccin utilizează un virus diferit, inofensiv, pentru a transmite „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19. Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică virusului care cauzează COVID-19. Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Dacă persoana vaccinată este expusă ulterior la virusul care cauzează COVID-19, sistemul natural de apărare va recunoaște proteina specifică pentru COVID-19. Mijloacele de apărare ale organismului sunt gata să ucidă virusul și să îl împiedice să pătrundă în celule sau să se răspândească și mai mult.

Comisia Europeană îi îndeamnă pe cetățeni să nu contribuie la propagarea dezinformării

Dezinformarea pe tema coronavirusului ia în continuare proporții, avertizează, din nou, Comisia Europeană, îndemnându-i pe cetățeni să se bazeze pe informații de actualitate publicate din surse oficiale

“Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile relevante ale organizațiilor internaționale și ale UE: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS)“, transmite executivul european.

“Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat, din surse dubioase!”, îndeamnă Comisia.

Potrivit Comisiei Europene, afirmațiile nefondate potrivit cărora vaccinurile ar modifica ADN-ul sau i-ar otrăvi pe pacienți sunt suficiente pentru a-i speria și a-i determina pe oameni să respingă ideea vaccinării.

Mai mult, executivul european amintește că vaccinarea i-ar putea proteja pe cetățeni de complicații medicale severe sau care le-ar putea chiar salva viața.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

Published

on

© Raluca Turcan/ Facebook

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și despre digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii.

”Reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii sunt principalele subiecte pe care le-am abordat în cursul întrevederii de astăzi cu Nicolas Schimt, Comisar european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale. Comisia Europeană ne-a furnizat un sprijin important în definirea obiectivelor noastre de reformă și a investițiilor incluse în PNRR. De asemenea, consultările pe care le avem permanent, la nivel tehnic, cu direcțiile de specialitate ale Comisiei ne sunt cu adevărat utile în demersurile noastre de a moderniza serviciile oferite de instituțiile noastre”, a precizat Turcan într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul întrevederii, ministrul Muncii și comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale au discutat și convenit asupra unor proiecte importante. 

Astfel, Turcan a anunțat că România a prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, ministerul Muncii având sprijnul Comisiei Europeen pentru a întări rolul acestei instituții. 

”Creșterea gradului de ocupare, obiectiv important al Ministerului Muncii, depinde în foarte mare măsură de gradul de calificare a forței de muncă în profesiile cerute pe piață. La nivel național, participarea adulților la programele de formare și învățare continuă este una foarte scăzută comparativ cu alte țări din Uniune. În plus, pandemia din ultimul an a subliniat, pe de o parte, necesitatea de a forma competențe digitale și, pe de alta, aceea de a adapta programele de formare specificului unei economii post-pandemie. ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, are nevoie să fie eficientizată și modernizată. Am prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a acestei instituții, dar la aceasta se va adăuga o schimbare de abordare în modul de furnizare a serviciilor, printr-o mai strânsă colaborare cu angajatorii”, a explicat Turcan. 

Aceasta a prezentat concluziile evaluărilor pe care le-am făcut, la minister, în ceea ce privește eficiența serviciilor sociale furnizate în momentul de față grupurilor vulnerabile, precum și viziunea României asupra modului în care ”ne dorim să arate asistența socială în România”.

”Garanția pentru copii este o prioritate și pentru Comisie, și pentru România. Vom primi sprijinul necesar din partea Comisiei pentru a putea implementa garanția pentru copii, la nivel național și ne propunem să stabilim, în acest sens, o colaborare cu ministerele implicate. Ne propunem să folosim fondurile europene pentru investiții în economia socială, instrument insuficient folosit până acum pentru crearea de locuri de muncă și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare poate include o axă de intervenție dedicată zonei de economie socială, mai ales în zonele rurale defavorizate unde astfel de întreprinderi pot face diferența pentru categoriile vulnerabile. Comisia ne va furniza asistență pentru dezvoltarea economiei sociale în România”, a mai spus ministrul Muncii.

Citiți și: 
Ministrul Raluca Turcan a discutat cu comisarul european Elisa Ferreira despre îmbunătățirea serviciilor sociale: România va avea la dispoziție, în premieră, un Program Operațional de Incluziune și Demnitate Socială

Oficiaul român a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles. Pe lângă cei doi comisari, ministrul Muncii a avut o întrevedere și cu secretarul general al PPE, Antonio Lopez, ”un prieten al României care cunoaște marea diaspora românească din Spania și un politician european care a pledat pentru țara noastră în fața liderilor europeni”.  

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat miercuri primul plan de redresare și reziliență, pe cel al Portugaliei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, fiind un pas important în vederea deblocării celor 16,6 miliarde de euro detaliate în documentul depus de Lisabona la 22 aprilie.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, cele 13,9 miliarde de euro sub formă de granturi și cele 2,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) oferă Portugaliei sprijinul necesar pentru a implementa măsurile cruciale de investiții și de reformă.

Comisia Europeană a evaluat PNRR-ul Portugaliei pornind de la criteriile stabilite în cadrul Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență: dacă investițiile și reformele cuprinse în documentul depus sprijină tranziția verde și digitală, dacă acestea contribuie la gestionarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul Semestrului European și dacă consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

În urma acestei analize, instituția europeană a constatat că Planul Național de Redresare și Reziliență al Portugaliei include un set extins de reforme și investiții a căror sinergie contribuie la abordarea provocărilor economice și sociale prezentate în recomandările specifice de țară înaintate Lisabonei în cadrul evaluărilor Semestrului European din 2019 și 2020: accesibilitatea și reziliența serviciilor sociale și a sistemului de sănătate, piața forței de muncă, educație, cercetare, dezvoltare și inovare, tranziție verde și digitală.

Planul Portugaliei cuprinde proiecte distribuite pe șase domenii europene. Aceste proiecte de investiții abordează aspecte comune tuturor statelor membre, contribuind la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

De asemenea, Lisabona a direcționat 38% dintre fondurile alocate prin MRR către măsuri menite să sprijine obiectivele climatice, transpuse în: investiții prin care va fi finanțat un program de renovare la scară largă pentru a crește eficiența energetică a clădirilor sau pentru promovarea utilizării surselor alternative de energie în procesele industriale.

În egală măsură, Portugalia va folosi 22% dintre fondurile alocate pentru a sprijini tranziția digitală. Obiectivele în acest sector sunt: digitalizarea administrației publice și modernizarea sistemelor informatice ale Serviciului Național de Sănătate, crearea laboratoarelor de informatică în școlile gimnaziale și centre de formare profesională.

Prin acest aviz pozitiv, Comisia Europeană invită Consiliul să aprobe formal, în maximum patru săptămâni, planul Portugaliei.

Acceptul dat de Consiliu va permite astfel Comisiei Europene să vireze Portugaliei primele fonduri din Mecanismul de Redresare și reziliență, sub formă de prefinanțare de până la 13% din bugetul total al planului, adică 2,2 miliarde de euro.

După Portugalia, este de așteptat ca și Spania să primească această veste pozitivă, în contextul în care Ursula von der Leyen a început turneul NextGenerationEU, statul iberic fiind al doilea popas al oficialului european. 

În ceea ce privește țara noastră, Planul Național de Redresare și Reziliență al României ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

În preambulul Consiliului European și la solicitarea celor 27 de lideri ai statelor membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au dat publicității comunicarea comună, sub formă de recomandări înaintea reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie cu privire la modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a politicii UE față de Rusia. De asemenea, documentul Comisiei Europene apare la o zi distanță după ce președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor europene au decis marți, la summitul de la Bruxelles, demararea negocierilor UE-SUA pentru instituirea unui dialog strategic cu privire la Rusia.

“Istoria, geografia și oamenii leagă UE și Rusia. Starea relațiilor noastre este complexă. Trebuie să identificăm provocările și să profităm de oportunități. Alegerile deliberate și acțiunile agresive ale guvernului rus din ultimii ani au creat o spirală negativă. Gestionarea relației UE-Rusia continuă să reprezinte o provocare strategică esențială pentru UE. Ca răspuns, UE trebuie să continue să acționeze în unitate și cu consecvență, apărând valorile și interesele noastre fundamentale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în comunicatul remis de executivul de la Bruxelles.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că “în circumstanțele actuale, un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată.

“Ambiția noastră ar trebui să fie aceea de a explora căi care ar putea contribui la schimbarea treptată a dinamicii actuale într-o relație mai previzibilă și mai stabilă. UE va respinge, va constrânge și se va angaja simultan cu Rusia, pe baza unei înțelegeri comune puternice a obiectivelor Rusiei și a unei abordări pragmatice bazate pe principii”, a adăugat el.

Gestionarea unei provocări strategice, o triplă abordare: presiuni, constrângere, implicare

Dacă condițiile politice permit acest lucru, potențialul de cooperare UE-Rusia este considerabil. Cu toate acestea, guvernul rus urmărește în mod activ obiective care merg în direcția opusă. Rusia sfidează și subminează adesea dreptul internațional și principiile-cheie ale OSCE și ale Consiliului Europei la care s-a angajat. Aceasta încearcă să influențeze, să intervină și să destabilizeze UE și statele sale membre, precum și țările noastre partenere. Iar Rusia recurge la o represiune politică din ce în ce mai mare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru a menține actuala ordine politică și economică din țară.

Având în vedere această provocare, comunicarea comună analizează stadiul de punere în aplicare a celor cinci principii care ghidează relațiile UE cu Rusia, și anume: punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk; consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini; consolidarea capacității de reziliență a UE; angajamentul selectiv cu Rusia în chestiuni de interes pentru UE; contacte interumane și sprijin pentru societatea civilă rusă.

Pentru a face față provocării strategice reprezentate de conducerea rusă, în conformitate cu aceste principii, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca UE să respingă, să constrângă și să angajeze simultan Rusia, cu scopul de a se îndrepta către un angajament mai constructiv și un angajament politic mai ferm din partea conducerii ruse. Acest lucru este indispensabil pentru a schimba cursul neproductiv actual al acestei relații importante.

A face presiuni

UE va continua să facă presiuni împotriva încălcărilor drepturilor omului și va apăra valorile democratice, inclusiv în forurile internaționale. UE va continua să aducă în discuție încălcările constante ale dreptului internațional comise de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte părți. UE își va reafirma sprijinul față de Ucraina și față de integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Aceasta include solicitarea adresată Rusiei de a-și asuma responsabilitatea în calitate de parte la conflict și de a pune în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. UE va continua să răspundă în mod corespunzător la acțiunile răuvoitoare ale guvernului rus, inclusiv la amenințările hibride, și va urmări să limiteze resursele de care guvernul rus se poate folosi pentru a-și duce la îndeplinire politica externă perturbatoare.

Constrângerea

Pentru a constrânge încercările Rusiei de a submina interesele UE, Uniunea însăși trebuie să devină mai robustă și mai rezistentă. Comunicarea comună propune contracararea amenințărilor și a acțiunilor rău intenționate într-un mod mai sistematic și în mod concertat, asigurând în același timp coordonarea cu parteneri cu vederi similare, cum ar fi NATO și G7. UE ar trebui să își dezvolte în continuare capacitatea de securitate și apărare cibernetică, precum și capacitățile de comunicare strategică. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne consolidăm capacitățile împotriva amenințărilor hibride și să folosim mai bine pârghiile oferite de tranziția noastră energetică.

UE va intensifica sprijinul acordat partenerilor noștri estici, depunând eforturi pentru a realiza întregul potențial al Parteneriatului estic. Viitorul summit al Parteneriatului estic va fi o ocazie importantă pentru a crea această agendă comună post-2020.

Implicare

Pentru a-și promova propriile interese, UE ar trebui să implice Rusia în câteva provocări cheie. Pandemia COVID-19 a demonstrat interesul comun pentru un angajament constructiv în domeniul sănătății publice, în timp ce noi împărtășim, de asemenea, un interes comun pentru combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, ceea ce necesită un dialog mai strâns cu Rusia, cel mai imediat în perioada premergătoare COP-26 și COP-15 ale Organizației Națiunilor Unite. Comunicarea comună propune, de asemenea, un angajament mai tehnic cu guvernul rus în ceea ce privește numeroasele probleme economice iritante, valorificând avantajele competitive ale UE. UE va intensifica contactele interumane, ceea ce ar putea include o mai mare facilitare a eliberării vizelor pentru anumiți cetățeni ruși, și își va consolida, de asemenea, sprijinul acordat societății civile ruse și apărătorilor drepturilor omului. Este necesară, de asemenea, cooperarea în cadrul Dimensiunii Nordice, în Arctica, în ceea ce privește prevenirea conflictelor și problemele regionale și globale, de la Iran și Orientul Mijlociu la Afganistan, de la combaterea terorismului la neproliferare.

Ce urmează?

Comunicarea comună va fi prezentată în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie. Pe baza acestei comunicări comune, liderii vor discuta despre relațiile UE-Rusia și despre calea de urmat în politica UE privind Rusia.

Pe baza evoluțiilor generale și a orientărilor Consiliului European, Comisia și Înaltul Reprezentant vor operaționaliza propunerile prezentate în comunicarea comună.

Comunicarea privind relațiile UE cu Rusia a fost prezentat[ în contextul mai larg vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021). Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilateraleRusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

În luna martie, miniștrii de externe europeni au adoptat noi măsuri restrictive sub regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului, între cele 11 persoane și patru entități sancționate regăsindu-se și persoane și entități responsabile de represiunea împotriva persoanelor LGBTI și a oponenților politici din Cecenia în Rusia. De asemenea, statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL13 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș16 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE17 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ17 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending