Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Moment istoric – Uniunea Europeană a autorizat vaccinul anti-COVID-19. Ursula von der Leyen: Oferim europenilor vaccinuri sigure și eficiente

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat luni utilizarea în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a vaccinului împotriva COVID-19 produs de companiile BioNTech/ Pfizer, în ceea ce reprezintă un moment istoric în Europa în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

Acesta este primul vaccin anti-COVID-19 aprobat de EMA, autoritatea cu rol de reglementare pe piaţa medicamentelor din Europa. În urma deciziei de luni, ţările din UE vor putea să demareze campanii naţionale de vaccinare în această săptămână.

Comisia Europeană va trebui să aprobe în mod formal vaccinul. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că se aşteaptă ca această decizie să fie luată luni seară.

“Este un moment decisiv în eforturile noastre de a oferi europenilor vaccinuri sigure și eficiente. Agenția Europeană a Medicamentului a emis o opinie științifică pozitivă privind vaccinul BioNTech/ Pfizer. Vom acționa rapid. Aștept o decizie a Comisiei Europene până în această seară”, a spus Ursula von der Leyen, într-o postare pe Twitter.

Aprobarea vaccinului produs de companiile BioNTech/ Pfizer în Europa a fost intens așteptată, mai ales că acesta a început să fie administrat în Marea Britanie sau Israel și, de asemenea, a fost autorizat și în Statele Unite. În acest sens, statele membre ale Uniunii Europene s-au pus de acord să înceapă pe 27, 28 și 29 decembrie campania de vaccinare pe teritoriul UE, într-un demers simbolic și de unitate în lupta împotriva pandemiei care a generat peste 77 milioane de cazuri în întreaga lume, dintre care 21 de milioane în Europa.

Conform acordului convenit cu BioNTech/Pfizer, UE va primi 300 de milioane de doze. Pentru a începe vaccinarea în perioada 27-29 septembrie, toate statele UE vor primi câte o primă tranșă simbolică de vaccin. Pentru România, prima tranșă de vaccin va fi de 10.000 de doze, iar primele persoane vaccinate vor fi cadrele medicale. De altfel, premierul interimar Nicolae Ciucă a asigurat că s-au făcut pregătirile necesare pentru a demara pe 27 decembrie campania de vaccinare anti-COVID.

Vaccinurile împotriva COVID-19 sunt sigure și eficiente, iar Uniunea Europeană face tot posibilul pentru a garanta accesul la doze de potențiale vaccinuri, care să poată fi distribuite tuturor cetățenilor europeni, informează Comisia Europeană. Într-o secțiune specială pe pagina sa de internet, executivul european explică cum funcționează vaccinul și îi îndeamnă pe cetățeni să se informeze din surse oficiale și să nu distribuie conținut din “surse dubioase” care generează dezinformare.

Vaccinurile acționează pregătind sistemul imunitar (mijloacele naturale de apărare ale organismului) să recunoască boala și să se apere, semnalează Reprezentanța Comisiei Europene în România, într-o postare pe Facebook care precedă o conferință de presă a Agenției Europene a Medicamentului cu privire la aprobarea vaccinului produs de companiile BioNTech/ Pfizer și de la care Comisia Europeană a achiziționat 300 de milioane de doze din totalul celor două miliarde pre-cumpărate deja și de la alte companii.

“Majoritatea cercetărilor privind vaccinurile împotriva COVID-19 implică generarea de răspunsuri la o proteină, sau o parte a acesteia, specifică virusului care cauzează COVID-19. Odată administrat, vaccinul declanșează o reacție imunologică”, subliniază Comisia Europeană, instituția de la Bruxelles precizând că majoritatea vaccinurilor împotriva COVID-19 necesită două doze pentru a construi imunitatea.

Cum funcționează vaccinurile anti-COVID-19 achiziționate de UE?

Până în prezent, Comisia Europeană a încheiat acorduri cu 6 dezvoltatori de vaccinuri pentru două miliarde de doze, urmând a primi 405 milioane de doze de la CureVac, 400 de milioane de la Johnson&Johnson, 400 de milioane de la AstraZeneca, 300 de milioane de la Sanofi-GSK, 300 de milioane de la BioNTech/Pfizer si 160 de milioane de la Moderna

Mai mult, Comisia Europeană colaborează îndeaproape cu companiile farmaceutice și cu Agenția Europeană pentru Medicamente pentru a asigura accesul la vaccinuri sigure și eficiente cât mai curând posibil. Ca și în cazul oricărui alt vaccin, acestea vor face obiectul unei evaluări științifice riguroase înainte de a fi introduse pe piață.

Vaccinurile produse de trei dezvoltatori – BioNTech/Pfizer, Moderna și CureVac – sunt vaccinuri cu acid nucleic (ARNm).

Tipul de vaccin cu acid nucleic (ARNm) conține o parte din „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19. Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică acestui virus. Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Vaccinul produs de Sanofi-GSK este creat pe bază de proteine virale. Acest tip de vaccin conține fragmente ale unei proteine specifice virusului. Fragmentele sunt suficiente pentru ca sistemul imunitar al persoanei vaccinate să înțeleagă că proteina unică respectivă nu ar trebui să fie prezentă în organism și să reacționeze producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Cel de-al treilea tip de vaccin – produs de companiile Johnson&Johnson și AstraZeneca – este reprezentat de vaccinurile cu vector viral. Acest tip de vaccin utilizează un virus diferit, inofensiv, pentru a transmite „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19. Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică virusului care cauzează COVID-19. Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Dacă persoana vaccinată este expusă ulterior la virusul care cauzează COVID-19, sistemul natural de apărare va recunoaște proteina specifică pentru COVID-19. Mijloacele de apărare ale organismului sunt gata să ucidă virusul și să îl împiedice să pătrundă în celule sau să se răspândească și mai mult.

Comisia Europeană îi îndeamnă pe cetățeni să nu contribuie la propagarea dezinformării

Dezinformarea pe tema coronavirusului ia în continuare proporții, avertizează, din nou, Comisia Europeană, îndemnându-i pe cetățeni să se bazeze pe informații de actualitate publicate din surse oficiale

“Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile relevante ale organizațiilor internaționale și ale UE: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS)“, transmite executivul european.

“Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat, din surse dubioase!”, îndeamnă Comisia.

Potrivit Comisiei Europene, afirmațiile nefondate potrivit cărora vaccinurile ar modifica ADN-ul sau i-ar otrăvi pe pacienți sunt suficiente pentru a-i speria și a-i determina pe oameni să respingă ideea vaccinării.

Mai mult, executivul european amintește că vaccinarea i-ar putea proteja pe cetățeni de complicații medicale severe sau care le-ar putea chiar salva viața.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Șase din zece europeni consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional, relevă cel mai recent Eurobarometru în domeniu, care evidențiază p creștere față de ultimul sondaj de acest fel din 2019.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, europenii apreciază beneficiile aduse de comerțul internațional, cum ar fi o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori și produse mai accesibile.

În plus, există un sprijin puternic pentru rolul UE în comerțul mondial, un interes deosebit pentru valorificarea politicii comerciale în vederea obținerii unor beneficii societale mai ample și o conștientizare critică a imperativelor strategice generate de tensiunile geopolitice.

”Acționăm întotdeauna în interesul cetățenilor UE și mă bucur să constat că acest lucru se reflectă în opiniile pozitive ale majorității europenilor, care consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional. Auzim tare și clar mesajul că UE trebuie să apere cetățenii de comerțul neloial și că politica comercială a UE trebuie să fie mai mult decât importuri și exporturi. Comerțul are un rol de jucat în protejarea consumatorilor, producătorilor și fermierilor europeni, precum și în creșterea competitivității UE și a securității sale economice. Sunt, de asemenea, foarte mândru de nivelul ridicat de încredere acordat UE pentru a-și conduce politica comercială într-un mod deschis și transparent. Cu toate acestea, știm că trebuie să facem încă mult mai mult pentru a explica mai bine europenilor valoarea adăugată a comerțului și pentru a risipi concepțiile greșite”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează pentru oameni.

Sprijinul pentru rolul central al UE în negocierea și apărarea intereselor statelor membre rămâne puternic: 74% dintre europeni sunt de acord că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă țările membre ar acționa pe cont propriu.

În plus, 82% dintre cetățenii UE cred că avem nevoie de norme comerciale internaționale pentru a menține condiții de concurență echitabilă.

Încrederea în capacitatea UE de a-și desfășura politica comercială în mod transparent și deschis a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă, ceea ce sugerează o încredere tot mai mare în capacitatea UE de a naviga în mod responsabil prin peisajul comercial global tot mai complex.

La întrebarea privind cel mai important motiv pentru care UE ar trebui să utilizeze politica comercială, altul decât promovarea comerțului UE cu țările din afara UE, sănătatea și siguranța consumatorilor sunt considerate o prioritate absolută.

De fapt, cetățenii se așteaptă, de asemenea, ca politica comercială a UE să protejeze sănătatea (35%), securitatea națională (27%) și tehnologiile sensibile (18%).

Această tendință indică o conștientizare a importanței comerțului pentru o securitate economică mai largă, precum și sprijinul pentru afirmare ca obiectiv-cheie al politicii comerciale a UE.

Rezultatele acestui Eurobarometru vor sta la baza discuțiilor privind viitorul politicii comerciale a UE în cadrul noii Comisii.

Eurobarometrul special 544, intitulat Atitudinea europenilor față de comerț și politica comercială a UE, este al treilea sondaj de acest tip care acoperă comerțul, cele două precedente datând din 2019 și 2010.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 ianuarie – 4 februarie 2024 pe un eșantion de peste 26 000 de respondenți din diverse grupuri sociale și demografice din toate statele membre ale UE.

Metodologia utilizată a fost cea a sondajelor Eurobarometru standard, cu interviuri față în față în limba locală pe un eșantion aleatoriu reprezentativ.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează prima academie care contribuie la obiectivul privind o industrie cu zero emisii nete. Vor fi pregătiți 100.000 de lucrători din lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice din UE

Published

on

© European Union, 2010/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat Academia solară europeană, prima dintr-o serie de academii ale UE care urmează să fie înființate în temeiul Legii privind industria cu zero emisii nete (Net-Zero Industry Act – NZIA) pentru a asigura competențele necesare de-a lungul lanțului valoric al tehnologiilor cu emisii nete zero.

Conform unui comunicat, rolul academiilor NZIA este de a dezvolta conținuturi și programe de învățare împreună cu industria, pentru a se asigura că există suficiente competențe și forță de muncă în lanțul valoric.

”Stimularea producției de energie solară fotovoltaică în Europa este vitală pentru securitatea, competitivitatea și rezistența noastră energetică. Lansarea de astăzi a Academiei solare dovedește că Comisia este hotărâtă să reducă emisiile, creând în același timp locuri de muncă de calitate în UE. Lansarea Academiei chiar înainte de intrarea în vigoare a Legii privind industria netă zero va contribui la remedierea deficitului urgent de competențe din sectorul fotovoltaic solar din Europa – aproximativ 66 000 de lucrători numai pentru producție – și la formarea unei noi generații de lucrători pentru industria noastră solară, în conformitate cu obiectivul nostru de a produce până în 2030 cel puțin 40 % din necesarul nostru de tehnologie netă zero”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

La rândul său, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a amintit că ”energia solară se află în centrul tranziției noastre energetice în Europa, având potențialul de a crea mii de locuri de muncă pe întreg continentul nostru, în toate etapele lanțului de aprovizionare industrială, de la proiectare până la producție, instalare și întreținere”.

”Academia pentru industria cu zero emisii nete creată de Comisie îi va ajuta pe lucrătorii noștri europeni să profite de această oportunitate interesantă și le va oferi un sprijin suplimentar pentru a ne atinge obiectivele ambițioase ale REPowerEU”, a mai spus aceasta.

Se estimează că numai în sectorul de producție a energiei solare fotovoltaice (PV) vor fi necesari aproximativ 66 000 de lucrători calificați până în 2030 pentru ca UE să își atingă obiectivele ambițioase în materie de energie regenerabilă, asigurând în același timp competitivitatea industrială.

Academia solară își propune să formeze 100 000 de lucrători în lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice în următorii trei ani pentru a remedia deficitul actual de forță de muncă și de competențe din acest sector.

Urmând modelul de succes al Academiei Europene a Bateriilor, lansată în 2022 pentru lanțul valoric al bateriilor, Academia Solară va concepe conținutul de învățare, împreună cu industria și părțile relevante din lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice. 

De asemenea, Academia Solară va dezvolta acreditări de învățare, care vor certifica competențele pe care oamenii le-au dobândit în cadrul cursurilor sale de formare, stimulând astfel și mobilitatea forței de muncă pe piața unică.

Implementarea programelor se face prin intermediul partenerilor locali. Aceștia pot fi furnizori de formare profesională și educațională (VET), întreprinderi, universități sau alți furnizori de educație și formare cu care Academia semnează un contract pentru a livra programele sale.

Comisia sprijină lansarea Academiei solare europene cu 9 milioane de euro din cadrul Programului privind piața unică. Proiectul va fi pus în aplicare de Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT) prin intermediul comunității sale de cunoaștere și inovare, EIT Innoenergy.

Această academie este cea mai recentă inițiativă a Comisiei care sprijină eforturile UE de a-și atinge obiectivele ambițioase în Pactului verde european și al planului REPowerEU, asigurând în același timp rezistența și competitivitatea industriei pe plan mondial.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE propune un buget al UE de 199,7 mld. de euro în 2025. Puțin peste jumătate din sumă este alocată pentru agricultură și coeziune

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus miercuri, 19 iunie, un buget anual al UE de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăți estimate la 72 miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Acest pachet financiar substanțial va sprijini UE în îndeplinirea priorităților sale politice, integrând în același timp modificările convenite în cadrul revizuirii intermediare a cadrului financiar multianual (CFM) în februarie 2024.

Proiectul de buget pentru 2025 direcționează fondurile acolo unde pot face cea mai mare diferență, în cooperare și în conformitate cu nevoile statelor membre ale UE și ale partenerilor săi din întreaga lume, pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din UE. Acest lucru se va realiza prin încurajarea tranziției ecologice și digitale, prin crearea de locuri de muncă, consolidând în același timp autonomia strategică și rolul global al Europei. Aceasta va permite acordarea de sprijin pentru tehnologiile critice esențiale prin intermediul Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa (STEP).

Proiectul de buget pentru 2025 va prevedea, de asemenea, – în conformitate cu revizuirea intermediară a CFM – un sprijin continuu pentru refugiații sirieni din Turcia și din regiunea extinsă, pentru vecinătatea sudică, inclusiv pentru dimensiunea externă a migrației, precum și pentru Balcanii de Vest. În mod esențial, va oferi un sprijin stabil și previzibil Ucrainei.

Comisia propune alocarea următoarelor sume pentru diferitele priorități ale UE (în angajamente):

  • 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună și 0,9 miliarde de euro pentru Fondul European pentru Pescuit, Afaceri Maritime și Acvacultură, pentru fermierii și pescarii europeni, dar și pentru a consolida reziliența sectoarelor agroalimentar și al pescuitului și pentru a asigura marja de manevră necesară pentru gestionarea crizelor.
  • 49,2 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția ecologică și proiectele prioritare ale Uniunii.
  • 16,3 miliarde de euro pentru a sprijini partenerii și interesele noastre în lume, din care, printre altele, 10,9 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa Globală (NDICI – Europa Globală), 2,2 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 0,5 miliarde de euro pentru Facilitatea de creștere pentru Balcanii de Vest, precum și 1,9 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA).
  • Alte 4,3 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, completate de împrumuturi în valoare de 10,9 miliarde de euro.
  • 13,5 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,7 miliarde de euro în principal pentru Orizont Europa, programul emblematic de cercetare al Uniunii. Proiectul de buget include, de asemenea, finanțarea Legii europene privind cipurile în cadrul programului Orizont Europa și prin redistribuirea de la alte programe.
  • 4,6 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care, de exemplu, 2,8 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei, destinat îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere, 1,1 miliarde de euro pentru Programul Europa Digitală, care vizează configurarea viitorului digital al Uniunii, și 378 de milioane de euro pentru InvestEU pentru prioritățile-cheie (cercetare și inovare, tranziție dublă, ecologică și digitală, sectorul sănătății și tehnologii strategice).
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuielile dedicate spațiului, în principal pentru Programul spațial european, care va reuni acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic.
  • 11,8 miliarde de euro pentru reziliență și valori, din care, printre altele, 5,2 miliarde de euro pentru costurile de împrumut în creștere pentru NGEU, 4 miliarde de euro pentru Erasmus+ pentru a crea oportunități de educație și mobilitate pentru oameni, 352 de milioane de euro pentru a sprijini artiștii și creatorii din întreaga Europă și 235 de milioane de euro pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor.
  • 2,4 miliarde de euro pentru mediu și acțiuni privind clima, din care în principal 771 milioane de euro pentru programul LIFE, pentru a sprijini atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și 1,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție echitabilă, pentru a se asigura că tranziția ecologică funcționează pentru toți.
  • 2,7 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor noastre, din care 1,4 miliarde de euro în principal pentru Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor (IBMF) și 997 milioane de euro (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex).
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli legate de migrație în cadrul UE, din care în principal 1,9 miliarde de euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil, în conformitate cu valorile și prioritățile noastre.
  • 1,8 miliarde de euro pentru a face față provocărilor din domeniul apărării, din care, în principal, 1,4 miliarde de euro pentru a sprijini dezvoltarea capacităților și cercetarea în cadrul Fondului european de apărare (FED) și 244,5 milioane de euro pentru a sprijini mobilitatea militară.
  • 977 milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 613 milioane de euro pentru Programul privind piața unică și 205 milioane de euro pentru activități în domeniul antifraudă, fiscalitate și vamă.
  • 583 milioane EUR pentru EU4Health, pentru a asigura un răspuns cuprinzător în domeniul sănătății la nevoile populației, precum și 203 milioane de euro pentru Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii (rescEU), pentru a putea desfășura rapid asistență operațională în caz de criză.
  • 784 milioane de euro pentru securitate, din care, în special, 334 milioane de euro pentru Fondul de securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.
  • 196 milioane de euro pentru conexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii pentru Conectivitate Sigură.

Proiectul de buget pentru 2025 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020 și modificat în februarie 2024, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, și urmărește să transforme prioritățile sale în rezultate anuale concrete.

Bugetul anual pentru 2025 va trebui să fie adoptat în mod oficial de către autoritatea bugetară înainte de sfârșitul anului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI46 mins ago

Eurodeputații Daniel Buda și Dan Motreanu cer Ursulei von der Leyen să nu transforme politica de coeziune într-un instrument financiar strict care ar fragmenta UE

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA6 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.6 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE7 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.8 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.8 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.9 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE9 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

U.E.8 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G72 weeks ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending