Comisia Europeană va elabora ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona prețurile ridicate la energie fără a încălca normele europene, a transmis miercuri comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, după reuniunea informală a miniștrilor energiei și transporturilor.

”Doresc să abordez politica privind energiile regenerabile și eficența energetică în contextul a ceea ce se întâmplă în prezent pe piețele energetice din Uniunea Europeană, un aspect pe care mulți miniștri l-au adus în discuție. Prețurile energiei electrice au crescut în întreaga Uniune. Acest lucru este rezultatul unei combinații de factori, dar mai ales ca urmare a prețurilor ridicate la gazele naturale și cererii tot mai mari. Acest lucru reprezintă o evoluție globală, majoritatea țărilor fiind afectate, indiferent de poziționarea geografică sau de acordurile de piață”, a descris Kadri Simson.

Comisarul european consideră că ”pe termen lung, soluția pentru dilema de astăzi este clară: avem nevoie de mai multe surse de energie regenerabilă și trebuie să ne îmbunătățim eficiența energetică.”

”În UE, sursele regenerabile sunt deja cea mai ieftină sursă de energie. Trebuie să continuăm să investim în energie eoliană și solară pentru a pune la dispoziția tuturor energie verde la prețuri accesibile. Situația actuală subliniază faptul că trebuie să punem capăt cât mai curând posibil dependenței noastre de combustibilii fosili străini și volatili. De asemenea, trebuie să luăm în serios eficiența energetică. Aceasta este singura soluție reală la sărăcia energetică și cel mai bun antidot la creșterea facturilor la energie – folosind mai puțină energie înseamnă că plătim mai puțină energie. Acum este un moment bun pentru a profita de fondurile de redresare disponibile la nivel european și național și pentru a acorda prioritate renovării și altor măsuri de eficiență energetică”, a explicat Simson.

Până la atingerea acestor obiective, oficialul Comisiei Europene a sugerat că ”există instrumente pe care statele membre le pot folosi pentru a aborda situația: politica în materie de TVA și de accize, măsurile specifice pentru consumatorii săraci și vulnerabili din punct de vedere energetic sau măsurile temporare pentru gospodării și întreprinderi mici, precum și sprijinul direct pentru consumatori sunt toate măsuri care pot fi luate, în deplină conformitate cu normele UE.”

”Suntem pregătiți să sprijinim toate statele membre în elaborarea măsurilor lor și am făcut acest lucru la nivel bilateral pe tot parcursul verii, într-un mod foarte constructic. Pentru a valorifica această activitate, am propus miniștrilor să elaboreze un set de instrumente mai structurat care, în opinia naostră, ar putea fi util tuturor statelor membre pentru a aborda situația actuală. Astfel, Comisia Europeană ar putea ajuta statele membre să navigheze printre opțiunile de care dispun la nivel național, fără a încălca cadrul politicii UE și având în vedere obiectivele climatice”, a anunțat Kadri Simson.

Prețurile europene de referință la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în acest an, cauza fiind nivelul redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia și a întreprinderilor, lucru care a determinat o creștere a costurilor ango la electricitate.

Anunțul Comisiei Europene vine după ce Spania a făcut apel la o serie de orientări menite să sprijine statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură.

De altfel, țara iberică se numără printre statele care au anunțat deja că vor plafona prețurile gazelor naturale, va reduce taxele și va redirecționa profiturile companiei energetice, ca parte a măsurilor menite să scadă prețurile la utilități.

Acesteia i s-a alăturat de curând Italia, care și ea anunțat că analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

La rândul său, Guvernul grec a informat săptămâna trecută că va cheltui 150 de milioane de euro pentru a reduce facturile de consum până la finalul anului, în vreme ce Franța analizază posibilitatea de a extinde programul de acordare de vouchere pentru energie la mai multe gospodării, informează Adevărul.ro.

În ceea ce privește România, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că statul român va compensa facturile la energie electrică pentru aproximativ 13 milioane de români care au un consum lunar între 30 de kWh şi 200 de kWh, informează Agerpres.

La electricitate, va fi compensată diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă, 64 de bani pe kWh cu toate taxele incluse, şi cel mediu, 82 de bani pe kWh.

Între timp, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Comisia Europeană a făcut joi un pas important împotriva deșeurilor electronice și a inconvenientelor cauzate consumatorilor de prevalența diferitelor încărcătoare incompatibile pentru dispozitivele electronice, potrivit comunicatului oficial. 

Mai mulți ani de colaborare cu industria pe baza unei abordări voluntare, au redus deja numărul încărcătoarelor de telefoane mobile de la 30 la 3 în ultimul deceniu, însă nu a fost găsită o soluție exhaustivă. Însă, Comisia Europeană prezintă acte legislative pentru a stabili o soluție comună de încărcare pentru toate dispozitivele relevante.

Odată cu propunerea de directivă revizuită privind echipamentele radio prezentată astăzi, portul de încărcare și tehnologia încărcare rapidă vor fi armonizate: USB-C va deveni portul standard pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căștile, difuzoarele portabile și consolele video portabile. În plus, Comisia propune separarea vânzării încărcătoarelor de vânzarea de dispozitive electronice. Acest lucru va îmbunătăți confortul consumatorilor și va reduce amprenta de mediu asociată producției și eliminării încărcătoarelor, sprijinind astfel tranziția verde și cea digitală.

„Consumatorii europeni au fost frustrați suficient de mult în ceea ce privește încărcătoarele incompatibile care le umplu sertarele. Am acordat industriei destul timp pentru a-și găsi propriile soluții, acum este momentul să se ia măsuri legislative pentru un încărcător comun. Acesta este un câștig important pentru consumatorii noștri și pentru mediu și în conformitate cu ambițiile noastre verzi și digitale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al instituției, însărcinată cu pregătirea Europei pentru era digitală.

Mai mult, luni, Margrethe Vestager a anunțat că instituția „dă tușa finală” unui proiect de reglementare pentru impunerea unui încărcător de telefon universal. 

„Încărcătoarele alimentează toate dispozitivele noastre electronice esențiale. Cu tot mai multe dispozitive existente pe piață, se vând din ce în ce mai multe încărcătoare care nu sunt interschimbabile sau nu sunt necesare. Dorim să punem capăt acestei situații. Datorită propunerii noastre, consumatorii europeni vor putea utiliza un singur încărcător pentru toate produsele electronice portabile – un pas important pentru a spori confortul și a reduce deșeurile”, a punctat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

Astfel, Comisia Europeană propune:

• Un port de încărcare armonizat pentru dispozitivele electronice: USB-C va fi portul comun. Aceasta va permite consumatorilor să își încarce dispozitivele cu același încărcător cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului.
• Tehnologia de încărcare rapidă armonizată va contribui la prevenirea faptului că diferiți producători limitează în mod nejustificat viteza de încărcare și va ajuta la asigurarea faptului că viteza de încărcare este aceeași atunci când se utilizează orice încărcător compatibil pentru un dispozitiv.
• Separarea vânzării unui încărcător de vânzarea dispozitivului electronic: consumatorii vor putea cumpăra un nou dispozitiv electronic fără un încărcător nou. Acest lucru va limita numărul încărcătoarelor nedorite sau neutilizate. Se estimează că reducerea producției și eliminării noilor încărcătoare va reduce cantitatea de deșeuri electronice cu aproape o mie de tone pe an.
• Informații mai pertinente pentru consumatori: producătorii vor trebui să furnizeze informații relevante cu privire la performanța de încărcare, inclusiv informații privind puterea cerută de dispozitiv și dacă acesta permite încărcarea rapidă. Astfel, consumatorii vor putea vedea mai ușor dacă încărcătoarele lor pe care le posedă îndeplinesc cerințele noului lor dispozitiv sau vor putea să aleagă un încărcător compatibil. Împreună cu celelalte măsuri, acest lucru ar ajuta consumatorii să limiteze numărul de încărcătoare noi achiziționate și i-ar ajuta să economisească 250 de milioane EUR pe an care ar fi cheltuiți cu achiziții inutile de încărcătoare.

Revizuirea Directivei privind echipamentele radio face parte din acțiunea mai amplă a Comisiei de abordare a durabilității produselor, în special a produselor electronice de pe piața UE, care se va afla în centrul unei viitoare propuneri privind produsele durabile.

De-a lungul ultimului deceniu, Parlamentul European a făcut presiuni la Comisia Europeană pentru a prezenta o propunere pentru un încărcător universal în vederea combaterii deșeurilor electronice, pentru a ușura viața consumatorilor și pentru a le permite acestora să facă alegeri durabile, se arată într-un comunicat de presă. 

„Trebuie să scăpăm, în sfârșit, de dezordinea de cabluri din sertarele noastre. Cablurile de încărcare universale îi vor ajuta pe consumatori să economisească bani și să salveze resursele planetei”, a transmis președinta Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European, Anna Cavazzini. 

Reamintim că la finalul lunii ianuarie 2020, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene printr-o rezoluție să vină cu reguli mai ferme privind încărcătoarele comune pentru telefoane mobiel.

Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere Poloniei și României pentru că nu au încorporat corect anumite aspecte ale Directivei privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore (Directiva 2013/30/UE) în sistemele lor juridice, informează executivul de la Bruxelles într-un comunicat.

Prin această directivă, UE a instituit un set de norme pentru a contribui la prevenirea accidentelor și pentru a reacționa prompt și eficient în cazul în care astfel de accidente se produc.

Conform sursei citate, statele membre trebuie să se asigure că societățile cărora le acordă o licență de explorare sau de producție sunt bine finanțate și dispun de expertiza tehnică necesară și că păstrează resursele disponibile pentru a le pune în funcțiune atunci când este necesar.

“Trebuie să existe o autoritate independentă care să se asigure că sunt respectate cerințele de siguranță, precum și un sistem adecvat pentru a gestiona cererile de despăgubire în caz de accident”, mai arată Comisia.

Potrivit executivului european, companiile sunt pe deplin răspunzătoare pentru daunele de mediu cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate. 

România și Polonia au la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Tot joi, Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală.

Citiți și Aplicarea dreptului UE în 2020: Comisia Europeană a deschis anul trecut 40 de proceduri de infringement care au vizat România

Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă prima etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială.

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.

Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.