Connect with us

INTERNAȚIONAL

Moment simbolic pentru relația transatlantică: SUA au restabilit rangul de ambasadă al misiunii diplomatice a Uniunii Europene la Washington

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Statele Unite au restabilit rangul de ambasadă al misiunii diplomatice a Uniunii Europene la Washington, a anunţat luni ambasadorul american la Bruxelles, Gordon Sondland, într-un comunicat publicat pe contul său de Twitter.

“UE este o organizaţie de o importanţă unică şi unul din cei mai valoroşi parteneri ai Americii în asigurarea securităţii şi prosperităţii globale”, a declarat reprezentantul diplomatic american la Uniunea Europeană.

“De la crearea de locuri de muncă la creşterea economică, stabilirea standardelor internaţionale şi menţinerea presiunii asupra regimurilor destabilizatoare, SUA şi UE sunt o forţă puternică, dacă colaborăm”, a adăugat Sondland, cel care a făcut recent un apel ca UE și țara sa să depășească tensiunile comerciale și să își unească forțele împotriva Chinei.

Ca urmare a deciziei, reprezentanţa UE în SUA este considerată, cu efect imediat, de rang egal cu al ambasadelor naţionale, precizează comunicatul.

Măsura a fost luată în momentul în care Stavros Lambrinidis, fost reprezentant al UE pentru drepturile omului, preia postul de ambasador european la Washington în locul lui David O’Sullivan, remarcă DPA, potrivit Agerpres.

Reamintim că, la sfârșitul anului 2018, administrația americană a președintelui Donald Trump a redus statutul diplomatic al delegației Uniunii Europene în Statele Unite. În ultimele luni, delegaţia Uniunii Europene a fost considerată ca reprezentantă a unei organizaţii internaţionale, ceea ce presupune un statut inferior în protocolul invitaţiilor şi al locurilor la evenimente, care poate fi foarte semnificativ în relaţiile diplomatice.

Un moment grăitor în acest sens a avut loc la funeraliile naționale pentru fostul președinte George H.W. Bush. La acel moment, în timp ce diplomații s-au adunat la Washington pentru a-și prezenta condoleanțele, ambasadorul UE la Washington, David O’Sullivan, nu a fost chemat în ordinea cronologică obișnuită, de la cel mai vechi la cel mai nou ambasador acreditat în capitala SUA.

Anul 2018 a fost marcat de tensiuni, atât în contextul G7, cât și la nivelul NATO, între președintele american Donald Trump și partenerii săi din Uniunea Europeană. Summit-ul Alianței Nord-Atlantice a produs dezacorduri majore între liderul SUA și mai mulți lideri europeni, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, iar criza comercială generată de impunerea de tarife Uniunii Europene pentru importul de aluminiu și oțel a fost dezamorsată după o întrevedere Trump-Juncker, la Washington.

Recent, relațiile dintre SUA și UE au suferit și de pe urma opticii diferite cu care cei doi parteneri tradiționali se raportează la Iran. În timp ce Washington-ul s-a retras din acordul nuclear și a impus noi sancțiuni regimului de la Teheran, UE și țările sale parte a înțelegerii nucleare din 2015 au pregătit mecanisme pentru ca firmele europene ce desfășoară afaceri în Iran să nu fie afectate de măsurile restrictive americane.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care va avea loc și în România: 28.000 de soldați din 26 de țări se vor antrena în 12 țări NATO și partenere

Published

on

© U.S. European Command Public Affairs

Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani, a început marți, cu ocazia unei ceremonii de deschidere desfășurate în Portul Durres, din Albania, unde au participat președintele Ilir Meta, prim-ministrul albanez Edil Rama și comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Tod D. Wolters.

Bazându-se pe succesul exercițiului de anul trecut, desfășurat la scară mult mai mică din cauza pandemiei, Defender-Europe 21 include un număr mai mare de țări aliate și partenere ale NATO care desfășoară activități într-o zonă mai largă decât cea planificată pentru 2020. Peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv România, pentru a exersa apărarea flancului estic al NATO. Din cei peste 28.000 de soldați, 2.900 vor fi militari americani.

“Pe tot parcursul Defender 21, (…) vom îmbunătăți apărarea integrată la nivel aerian și împotriva rachetelor, ne vom angaja în exerciții de foc și vom culmina cu un exercițiu de comandă. Aceste evenimente ne obligă să ne îmbunătățim mușchii și intelectul”, a afirmat generalul Wolters.

Defender Europe este un exercițiu anual pe scară largă al Armatei SUA în Europa și Africa, multinațional, menit să construiască pregătirea strategică și operațională și interoperabilitatea dintre SUA, aliații și partenerii NATO.

O galerie foto a evenimentului de deschidere poate fi vizualizată aici.

Anul trecut, armata americană planificase pentru acest exerciţiu cea mai mare desfăşurare militară în Europa din ultimii 25 de ani, cu 20.000 de soldaţi trimişi din Statele Unite pentru a se alătura celor 9.000 de militari aflaţi deja pe continent.

Primele exerciţii practice vor începe în luna mai şi vor dura la finalul lunii iunie. Cele mai importante module ale exercițiului vor fi:

  • Swift Response – la începutul luni mai, incluzând operaţii aeriene în Estonia, Bulgaria şi România, cu peste 7.000 de militari din 11 ţări;
  • Immediate Response – la începutul lunii mai până la jumătatea lunii iunie, la care participă peste 5.000 de militari din opt ţări în 31 de poligoane în 12 ţări unde vor avea loc exerciţii cu trageri reale;
  • Saber Guardian – se va desfășura de la mijlocul lunii mai până la începutul lunii iunie, unde peste 13.000 de militari din 19 țări vor desfășura operațiuni de apărare împotriva incendiilor și aeriene și antirachete, plus o evacuare medicală la scară largă;
  • Command Post Exercise — în luna iunie, cu participarea a 2.000 de militari, comandamente din 14 ţări, de pe două continente, se vor antrena în planificarea şi conducerea operaţiilor militare întrunite.

Conectate cu Defender Europe 2021 vor fi și alte două exerciţii:

  • African Lion – de la jumătatea lunii mai până la jumătatea lunii iunie, la care vor participa 5.000 de militari din 24 de ţări, majoritatea din Maroc;
  • Steadfast Defender – de la jumătatea lunii mai până la finalul lunii iunie, fiind un exerciţiu nou al NATO pentru a demonstra capabilităţile Alianţei de a răspunde la o ameninţare pe scară largă.

© US Army Europe and Africa

Manevrele pe scară largă a trupelor și echipamentelor pentru aceste exerciții implică un sprijin extins din partea fiecărei națiuni gazdă, demonstrând importanța investițiilor aliate și partenere în pregătirea și apărarea militară europeană.

O strategie strictă de prevenire și atenuare a COVID implementată de SUA și națiunile participante va fi esențială pentru execuția DEFENDER-Europe 21. În consecință, soldații din SUA vor efectua teste COVID înainte de operații, o carantină în Europa la sosire și vor efectua un alt test COVID în timp ce călătoresc pe tot continentul.

DEFENDER-Europe 21 este dovada angajamentului ferm al SUA față de NATO, este un prim exemplu al capacităților colective și demonstrează că aliații și partenerii NATO sunt mai puternici împreună, conchide sursa citată.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OMS și Germania înființează, la Berlin, un Centru de informaţii privind pandemiile şi epidemiile, cerând o ”resetare globală” a luptei împotriva pandemiilor

Published

on

© Bundesregierung

Germania şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au anunţat miercuri crearea la Berlin a unui nou Centru de Informaţii privind Pandemiile şi Epidemiile, cu obiectivul de a răspunde viitoarelor provocări sanitare cu ajutorul celor mai recente instrumente tehnologice, precum analiza datelor sau inteligenţa artificială, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

“Creăm împreună un mediu unic pentru cercetare privind sănătatea și pandemiile”, a spus Angela Merkel.

Vorbind la o conferinţă de presă online la care au mai participat cancelarul german Angela Merkel şi directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, ministrul german a subliniat că omenirea este încă insuficient pregătită în faţa pandemiilor şi ”trebuie să identificăm riscurile epidemice şi pandemice cât mai repede posibil, oriunde ele apar în lume”, cerând o ”resetare globală” a luptei împotriva pandemiilor, informează Agerpres.

”În acest scop, trebuie să consolidăm sistemul de supraveghere global de alertă timpurie printr-o colectare îmbunătăţită a datelor sanitare şi analize de risc interdisciplinare”, a mai spus Jens Spahn, referindu-se la activitatea noului centru de la Berlin.

Acesta din urmă, aducând laolaltă instituţii guvernamentale, academice şi din sectorul privat, va căuta să valorifice datele globale pentru a anticipa, preveni şi răspunde riscurilor epidemice şi pandemice la nivel global. Printre altele, vor fi elaborate modele predictive de analiză a riscurilor şi vor fi monitorizate măsurile de control a epidemiilor, dar şi a infodemiilor (ştirile false despre aceste crize).

”Vor apărea şi alţi viruşi cu potenţial de declanşare a unor pandemii”, a avertizat la rândul său directorul general al OMS, instituţie criticată pentru modul în care a gestionat pandemia COVID-19.

Trei paneluri independente vor încheia luna aceasta evaluări despre reacţia OMS şi a statelor membre şi vor propune schimbări. Tedros Ghebreyesus a spus de mai multe ori că OMS este deschisă reformelor. 

De altfel, 25 de lideri mondiali, între care Angela Merkel, Emmanuel Macron sau Klaus Iohannis, și directorul OMS au solicitat recent crearea unui tratat internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea, subliniind că criza “COVID-19 ne arată de ce este nevoie de acțiuni unitare pentru o arhitectură internațională mai solidă în domeniul sănătății”.

Obiectivul principal al acestui tratat ar fi acela de a promova o abordare care integrează ansamblul administrației unui stat și ansamblul societății, consolidând capacitățile naționale, regionale și mondiale și reziliența la viitoarele pandemii. Aceasta presupune o consolidare semnificativă a cooperării internaționale pentru a se îmbunătăți, de exemplu, sistemele de alertă, schimbul de date, cercetarea, precum și producerea și distribuirea la nivel local, regional și mondial a unor măsuri de contracarare medicale și de sănătate publică – cum ar fi vaccinurile, medicamentele, metodele de diagnosticare și echipamentele individuale de protecție. Ar presupune, în plus, recunoașterea unei abordări de tip „o singură sănătate” care corelează sănătatea oamenilor, a animalelor și a planetei noastre. Mai mult, un astfel de tratat ar trebui să conducă la consolidarea răspunderii reciproce și a responsabilității partajate, a transparenței și a cooperării în cadrul sistemului internațional și în raport cu regulile și normele acestuia.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

România donează Republicii Moldova încă 100.000 de doze de vaccin și oferă Chișinăului posibilitatea de a cumpăra 200.000 de doză pe lună la prețul negociat de Uniunea Europeană

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

România va dona Republicii Moldova încă 100.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 și va oferi Chișinăului spre vânzare câte 200.000 de doze de vaccin pe lună, a anunțat miercuri președinta Maia Sandu, mulțumind președintelui Klaus Iohannis și prim-ministrului Florin Cîțu pentru acest sprijin. Un anunț în acest sens a fost făcut și de prim-ministrul Florin Cîțu, care a precizat că România va dona 100.000 de doze produse de AstraZeneca.

“O veste bună pentru cetățeni! România va oferi țării noastre încă o donație generoasă – 100.000 de doze de vaccin. Suntem profund recunoscători României pentru solidaritatea fără margini. De asemenea, autoritățile de la Bucureşti au aprobat decizia de a oferi Republicii Moldova spre revânzare câte 200.000 de doze de vaccin pe lună. Astfel, începând cu această lună, vom putea cumpăra cantitățile necesare de vaccin din loturile disponibile în România, la prețul negociat de Uniunea Europeană. Le mulțumesc din suflet domnului Președinte Klaus Iohannis, Prim-ministrului Florin Cîțu, tuturor românilor pentru ajutorul imens în aceste vremuri”, a scris Maia Sandu, pe Facebook, despre un gest pe care recent l-a denumit drept “podul de vaccinuri” peste Prut.

Președinta Republicii Moldova a solicitat pe această cale Guvernului să deschidă și să anunțe posibilitatea de a se vaccina pentru toate categoriile de cetățeni pentru a imuniza cât mai mulți oameni cât mai repede.

“Vaccinarea, alături de respectarea în continuare a măsurilor de protecție, în special purtarea măștii, reprezintă calea prin care putem reveni la normalitate. Vă îndemn pe toți să vă vaccinați și să puneți umărul la eforturile comune de oprire a pandemiei. Vin vremuri mai bune”, a conchis Sandu.

 

La 17 aprilie, România a trimis Republicii Moldova cea mai mare donație de vaccin anti-COVID-19, 132.000 de doze de vaccin produse de compania AstraZeneca fiind transportate către Chișinău pentru a veni în în sprijinul autorităților implicate în lupta de combatere a pandemiei COVID-19.

Ajutorul umanitar oferit Republicii Moldova, reprezentat de echipamente medicale și vaccinuri împotriva COVID-19, a venit ca parte a pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale din luna decembrie 2020, la Chișinău, când a precizat că Bucureștiul va dona 200.000 de doze de ser anti-COVID-19.

Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, acestea fiind primele doze de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 primite de Republica Moldova.

Cea de-a doua tranșă de 50.400 de doze a fost livrată simbolic la 27 martie când s-au împlinit 103 ani de la unirea Basarabiei cu România. Aceste forme de sprijin au fost descrise de președinta R. Moldova drept “podul de vaccinuri” peste Prut. Un ajutor umanitar a fost acordat și la 19 februarie, în cadrul unei vizite efectuate de ministrul de externe Bogdan Aurescu la Chișinău, când România a donat Republicii Moldova 1.500.000 de măști chirurgicale, 100.000 de măști de protecție de tip FFP3, 100.000 de combinezoane, 100.000 de mănuși de unică folosință, în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO15 hours ago

A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care va avea loc și în România: 28.000 de soldați din 26 de țări se vor antrena în 12 țări NATO și partenere

JUSTIȚIE16 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Raportul GRECO spune că România este ”pe drumul cel bun”. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate

INTERNAȚIONAL17 hours ago

OMS și Germania înființează, la Berlin, un Centru de informaţii privind pandemiile şi epidemiile, cerând o ”resetare globală” a luptei împotriva pandemiilor

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Florin Cîțu anunță că România va dona Ucrainei 100.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19

REPUBLICA MOLDOVA17 hours ago

România donează Republicii Moldova încă 100.000 de doze de vaccin și oferă Chișinăului posibilitatea de a cumpăra 200.000 de doză pe lună la prețul negociat de Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană a adoptat actualizarea noii Strategii industriale 2020 pentru o piață unică mai puternică, îndeosebi în perioade de criză

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Klaus Iohannis merge în Portugalia: Președintele participă la Summitul social al UE, la reuniunea Consiliului European și la Summitul UE – India

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană a propus un nou regulament menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Șeful diplomației SUA, întâlniri cu omologii francez și german la Londra: Cooperarea transatlantică, esențială în fața acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei și Chinei

U.E.20 hours ago

Eurostat: Prețurile producției industriale au crescut în luna martie cu 1.2% în UE și cu 1.1% în zona euro. România a înregistrat o creștere de 1.6%

CHINA7 days ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.1 week ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending