Europarlamentarul Monica Macovei susţine că situaţia dificilă în care sunt puşi pacienţii cu afecţiuni imunitare este cunoscută la Bruxelles, iar comisarul european pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis, i-a prezentat procedurile de urmat de către Guvernul României în ce priveşte criza imunoglobulinei.
„Comisarul pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis, a răspuns scrisorii pe care i-am trimis-o, în luna decembrie, prin care îi atrăgeam atenţia asupra situaţiei critice în care se află pacienţii cu boli de imunitate care nu mai primeau imunoglobulină. Situaţia era deja cunoscută la Bruxelles: <Doresc să încep prin a spune că ne este cunoscută situaţia dificilă în care sunt puşi pacienţii cu afecţiuni imunitare şi familiile lor, în România>, a răspuns Andriukaitis. Comisarul european s-a arătat surprins de <abandonarea completă a comercializării unor produse universale pe piaţa din România, din cauza politicii de stabilire a preţurilor>”, transmite Macovei într-un comunicat de presă.
Monica Macovei mai arată că Vytenis Andriukaitis a prezentat şi procedurile de urmat într-o astfel de situaţie, dar şi ce poate face Guvernul în criza imunoglobulinei.
Comisia consideră că „cea mai eficientă metodă de a rezolva această problemă este contactarea directă a producătorilor care fabrică produsele afectate de această lipsă, pentru a restabili neîntârziat aprovizionarea”.
Titularii autorizaţiilor de introducere pe piaţă, precum şi distribuitorii medicamentelor, au obligaţia legală, în limita propriilor responsabilităţi, să asigure furnizarea adecvată şi continuă a medicamentelor către farmacii, astfel încât nevoile pacienţilor să fie acoperite (în baza art. 81, Directiva 2001/83/CE).
În ceea ce priveşte problema exportului paralel, comisarul pentru Sănătate precizează că „statele membre dispun de prerogativele necesare pentru a proteja sănătatea publică, cum ar fi introducerea restricţiilor de export a medicamentelor”, ale căror stocuri riscă să se epuizeze.
Totodată, România ar putea lua în considerare „creşterea numărului şi diversificarea produselor aflate în sistemul compensat, pentru a asigura mai mulţi furnizori pe piaţa naţională”.
Macovei precizează că Vytenis Andriukaitis se referă şi la planul pentru reorganizarea Centrului de Transfuzie Sanguină: „Prin acest plan ar fi posibilă creşterea colectării plasmei de înaltă calitate. Aceasta din urmă poate deveni o sursă locală de imunoglobulină, reducând dependenţa de furnizorii străini. În contextul acestei reorganizări planificate, am sprijinit în 2017 un raport de audit care a detaliat o listă de acţiuni necesare pentru întărirea Centrului de Transfuzie Sanguină din România”.
În plus, statele membre au posibilitatea de a solicita asistenţă tehnică prin intermediul Serviciul de Sprijin pentru Reforme Structurale (SSRS), pe baza unei cereri adresate Comisiei Europene.
„Am câteva întrebări pentru Ministerul Sănătăţii/Guvernul României: ce a făcut pentru a evita criza imunoglobulinei? Ce a făcut din toate aceste proceduri aflate la îndemâna Guvernului ca pacienţii cu boli de imunitate să nu îşi rişte viaţa? Cine plăteşte pentru gesturile disperate ale tinerilor bolnavi lipsiţi de imunoglobulină şi care au încercat să se sinucidă, aşa cum povestea un medic român?, mai spune Macovei.
.
