Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Monica Macovei, împreună cu comisarul pentru Justiție și cel pentru Bugete ai Comisiei Europene: “Avem nevoie urgent de un Procuror Public European”

Published

on

Eurodeputatul PPE, Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru înființarea Biroului Procurorului European împreună cu Věra Jourová, Comisar pentru Justiție și Kristalina Georgieva, Comisar pentru Buget și Resurse Umane au scris un articol pentru Euractiv.com în care se sublinia necesitatea creării acestei instituții, se arată într-o informare transmisă CaleaEuropeana.ro.

monica-macovei

Redăm mai jos articolul integral al celor trei oficiali europeni:

În fiecare an există riscul de a pierde sute de milioane de euro din bugetul UE din cauza fraudei, corupţiei şi a altor infracţiuni. Aceste infracţiuni subminează statul de drept, erodează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi iau din banii pentru dezvoltare economică și socială.

Bugetul UE are ca scop combaterea şomajului tinerilor, extinderea infrastructurii digitale sau  sprijinirea cercetării ştiinţifice. Atunci când fondurile UE ajung în buzunarele criminalilor, cetăţenii şi întreprinzătorii pierd, deoarece aceștia nu pot beneficia de programele Uniunii Europene. De aceea, autorităţile de aplicare a legii din toate statele membre trebuie să acţioneze ca un singur organism pentru combaterea fraudei din banii cetăţenilor şi să asigure o recuperare rapidă şi completă a fondurilor.

În prezent, Uniunea Europeană nu poate cerceta penal activităţi infracţionale împotriva propriului său buget. Anchetele și trimiterile în judecată rămân în întregime în mâinile statelor membre, iar eforturile depuse de autorităţile naţionale pentru a combate criminalitatea financiară împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat la altul. Diferențele dintre legile aplicabile în statele membre, cazurile transfrontaliere şi strângerea de probe în afara unui stat măresc complexitatea investigaţiilor pe teritoriul Uniunii Europene. Există, de asemenea, numeroase obstacole practice, din cauza lipsei de expertiză și resurse la nivel naţional pentru anchetele transfrontaliere.

Dimensiunea problemei este europeană. Prin urmare, avem, de asemenea, nevoie de un răspuns european: un Procuror Public European cu o misiune clară, cu puteri de investigare oriunde în UE şi de a trimite în faţa judecătorilor cazurile penale împotriva bugetului Uniunii, împotriva banilor cetăţenilor noștri. Respectând în totalitate Carta Drepturilor Fundamentale în investigaţiile sale, Biroul Procurorului European va lucra în colaborare cu autoritaţile de aplicare a legii din statele membre și va trimite în judecată pe cei acuzați de fraudă, pentru a fi judecaţi de instanţele competente – cu respectarea deplină a legislaţiei statelor membre.

Autorităţile de aplicare a legii (procurorii) din statele membre nu vor fi înlocuiţi, ci sprijiniţi în anchetarea cazurilor de fraudă. Beneficiile sunt clare: anchete penale și trimiteri în judecată coerente la nivelul Uniunii, cumularea expertizei şi a resurselor necesare acestor investigaţii. Biroul Procurorului European va schimba rapid informaţii şi dovezi, fără procedurile lungi și uneori greoaie de asistență juridică reciprocă între statele membre.

Parlamentul European a susţinut ieri cu o majoritate covârşitoare iniţiativa Comisiei Europene pentru crearea Biroului Procurorului Public European.Negocierile cu statele membre sunt în curs de desfăşurare.

Ceea ce ne dorim și avem nevoie este un Procuror European care aduce valoare adăugată reală. Pentru a lupta eficient împotriva infracţiunilor de fraudare a bugetului UE, Procurorul European are nevoie de competenţe de supraveghere clar definite și trebuie să fie complet independent. Acesta trebuie să fie capabil să efectueze investigații, liber de orice tip de interferenţe politice, şi trebuie să fie eficient, cu o structură flexibilă şi inteligentă.De asemenea, Procurorul European trebuie să respecte standardele ridicate ale UE de garantare a drepturilor procedurale pentru suspecţi în cadrul procedurilor penale.

Suntem încrezători că Statele Membre sunt de acord cu aceste obiective care protejează banii cetățenilor şi cresc încrederea oamenilor în UE. De aceea, cerem guvernelor naţionale să accelereze negocierile fără a reduce Biroul Procurorului European la cel mai mic numitor comun. Vrem ca fondurile UE să fie utilizate în scopul pentru care s-au vrut finanţate iniţial, şi nu deturnate. Dorim ca Procurorul European să protejeze eficient banii contribuabililor.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Proiectele europene de gaz pentru 2020 vor primi în continuare finanțare de la UE

Published

on

© CaleaEuropeana-Zaim Diana

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei TRAN din Parlemntul European, anunță că finanțarea proiectelor de gaz în  Mecanismul de Conectare a Europei, nu va fi afectată pentru anul 2020.

”Am reușit să menținem finanțarea europeană a proiectelor europene de gaz pentru 2020, prin respingerea în Parlamentul European a unei rezolutii a Grupului verzilor care dorea exact contrariul”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că în cadrul sesiunii plenare a Legislativului European din luna februarie, Marian-Jean Marinescu nu a votat această propunere formulată de grupul Verzilor, deoarece ”este o soluție radicală și nerealistă”.

Grupul Verzilor a cerut printr-o rezoluție să se elimine finanțarea prin Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) a tuturor proiectelor care propun interconectarea rețelelor de gaze naturale.

Deputatul liberal menționează că inițiative asemănătoare vor mai avea loc din partea grupurilor politice din Parlamentul European, însă, potrivit lui Marian-Jean Marinescu, trebuie păstrată o abordare rațională și trebuie să fie respinse.

”Pentru țări ca Romania, gazul este important pentru tranziția de la cărbune la altă formă de producere a energiei electrice”, a mai subliniat în mesajul său.

De asemenea, partea de Sud a României nu este conectată la rețelele de gaze, ”va trebui să realizăm această conectare, folosind gazele din Marea Neagră”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu, membru în comisia TRAN a Parlamentului European, atrage atenția că exploatarea gazului natural reprezintă o soluție de tranzit spre o piață energetică verde, acestă situație fiind reflectată în Lista 4 privind proiectele de interes comun în energie (TEN-E): din 151 de proiecte selectate, 68% sunt proiecte pentru energie electrică și doar 21% sunt proiecte pentru gaze naturale (restul de 11% sunt pentru alte resurse), a mai menționat acesta în mesajul său.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew, Dacian Cioloș: Este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele

Published

on

© Dacian Cioloș/Facebook

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a declarat că este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele și să prevină, totodată, derapajele iliberale din Europa, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Dacian Cioloș a făcut aceste declarații, joi, cu prilejul întâlnirii de lucru cu șefii de stat și de guverne și cu comisarii europeni din grupul Renew Europe, familia politică europeană din care face parte și Alianța USR PLUS, înaintea Consiliului European dedicat bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

„Avem cu toții aceeași ambiție: aceea de a lansa un proces de reînnoire la nivel european. Reînnoirea Europei – am spus foarte clar că această ambiție trebuie să fie reflectată de viitorul buget UE. Doar cu un buget european solid vom putea face investiții pentru a moderniza industria si agricultura, vom putea lupta împotriva schimbărilor climatice, vom crea locuri de muncă pentru tineri, vom face din transformarea digitală a Europei o oportunitate. Un buget european veritabil are nevoie de mai multe resurse proprii”, transmite liderul Renew.

Totodată, a precizat Dacian Cioloș, bugetul european trebuie să reflecte valorile europene. De aceea, acesta a subliniat că „respectarea statului de drept nu poate fi o condiție facultativă – avem nevoie de un mecanism credibil și funcțional în cadrul bugetului UE, care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele, și să prevină derapajele iliberale din Europa”.

În ceea ce privește bugetul UE pentru următorii șapte ani, liderul Renew precizează că vor urma negocieri dure în Consiliul European și, ulterior, Parlamentul European.

„Grupul politic pe care îl conduc, Renew Europe, își va asuma pe deplin această responsabilitate în Parlamentul European. Nu peste mult timp ne vom întoarce către fermieri, către tineri, către cei care fac cercetare și inovare, către cei care muncesc pentru un trai mai bun și le vom explica ce am făcut pentru fiecare dintre ei. Trebuie să încetăm să mai vedem bugetul european ca pe o cheltuială. Este o investiție în viitorul Uniunii Europene și al cetățenilor ei”, a punctat Dacian Cioloș.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending