Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Monica Macovei, împreună cu comisarul pentru Justiție și cel pentru Bugete ai Comisiei Europene: “Avem nevoie urgent de un Procuror Public European”

Published

on

Eurodeputatul PPE, Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru înființarea Biroului Procurorului European împreună cu Věra Jourová, Comisar pentru Justiție și Kristalina Georgieva, Comisar pentru Buget și Resurse Umane au scris un articol pentru Euractiv.com în care se sublinia necesitatea creării acestei instituții, se arată într-o informare transmisă CaleaEuropeana.ro.

monica-macovei

Redăm mai jos articolul integral al celor trei oficiali europeni:

În fiecare an există riscul de a pierde sute de milioane de euro din bugetul UE din cauza fraudei, corupţiei şi a altor infracţiuni. Aceste infracţiuni subminează statul de drept, erodează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi iau din banii pentru dezvoltare economică și socială.

Bugetul UE are ca scop combaterea şomajului tinerilor, extinderea infrastructurii digitale sau  sprijinirea cercetării ştiinţifice. Atunci când fondurile UE ajung în buzunarele criminalilor, cetăţenii şi întreprinzătorii pierd, deoarece aceștia nu pot beneficia de programele Uniunii Europene. De aceea, autorităţile de aplicare a legii din toate statele membre trebuie să acţioneze ca un singur organism pentru combaterea fraudei din banii cetăţenilor şi să asigure o recuperare rapidă şi completă a fondurilor.

În prezent, Uniunea Europeană nu poate cerceta penal activităţi infracţionale împotriva propriului său buget. Anchetele și trimiterile în judecată rămân în întregime în mâinile statelor membre, iar eforturile depuse de autorităţile naţionale pentru a combate criminalitatea financiară împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat la altul. Diferențele dintre legile aplicabile în statele membre, cazurile transfrontaliere şi strângerea de probe în afara unui stat măresc complexitatea investigaţiilor pe teritoriul Uniunii Europene. Există, de asemenea, numeroase obstacole practice, din cauza lipsei de expertiză și resurse la nivel naţional pentru anchetele transfrontaliere.

Dimensiunea problemei este europeană. Prin urmare, avem, de asemenea, nevoie de un răspuns european: un Procuror Public European cu o misiune clară, cu puteri de investigare oriunde în UE şi de a trimite în faţa judecătorilor cazurile penale împotriva bugetului Uniunii, împotriva banilor cetăţenilor noștri. Respectând în totalitate Carta Drepturilor Fundamentale în investigaţiile sale, Biroul Procurorului European va lucra în colaborare cu autoritaţile de aplicare a legii din statele membre și va trimite în judecată pe cei acuzați de fraudă, pentru a fi judecaţi de instanţele competente – cu respectarea deplină a legislaţiei statelor membre.

Autorităţile de aplicare a legii (procurorii) din statele membre nu vor fi înlocuiţi, ci sprijiniţi în anchetarea cazurilor de fraudă. Beneficiile sunt clare: anchete penale și trimiteri în judecată coerente la nivelul Uniunii, cumularea expertizei şi a resurselor necesare acestor investigaţii. Biroul Procurorului European va schimba rapid informaţii şi dovezi, fără procedurile lungi și uneori greoaie de asistență juridică reciprocă între statele membre.

Parlamentul European a susţinut ieri cu o majoritate covârşitoare iniţiativa Comisiei Europene pentru crearea Biroului Procurorului Public European.Negocierile cu statele membre sunt în curs de desfăşurare.

Ceea ce ne dorim și avem nevoie este un Procuror European care aduce valoare adăugată reală. Pentru a lupta eficient împotriva infracţiunilor de fraudare a bugetului UE, Procurorul European are nevoie de competenţe de supraveghere clar definite și trebuie să fie complet independent. Acesta trebuie să fie capabil să efectueze investigații, liber de orice tip de interferenţe politice, şi trebuie să fie eficient, cu o structură flexibilă şi inteligentă.De asemenea, Procurorul European trebuie să respecte standardele ridicate ale UE de garantare a drepturilor procedurale pentru suspecţi în cadrul procedurilor penale.

Suntem încrezători că Statele Membre sunt de acord cu aceste obiective care protejează banii cetățenilor şi cresc încrederea oamenilor în UE. De aceea, cerem guvernelor naţionale să accelereze negocierile fără a reduce Biroul Procurorului European la cel mai mic numitor comun. Vrem ca fondurile UE să fie utilizate în scopul pentru care s-au vrut finanţate iniţial, şi nu deturnate. Dorim ca Procurorul European să protejeze eficient banii contribuabililor.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac: În 2018, am fost singurul parlamentar român care a renunțat la pensia specială. PMP, singurul partid care a cerut eliminarea pensiilor speciale

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac, președinte al Partidului Mișcarea Populară, a reamintit joi că în 2018 a fost singurul parlamentar național care a renunțat la pensia specială votată de legislativul de la București.

“Cum am renunțat la pensia specială. Sunt singurul parlamentar care, atunci când s-a votat legea prin care s-au instituit pensiile speciale pentru politicieni, am fost la tribuna Parlamentului și am spus că renunț la pensia specială. Pentru că este un furt! Acest fapt este consemnat în stenograma Parlamentului României din 19 decembrie 2018 și publicat în Monitorul Oficial, deci eu am renunțat la pensia specială. PMP a fost primul partid care a propus un proiect de lege, semnat de toți parlamentarii noștri, prin care am cerut eliminarea tuturor pensiilor speciale. Și nu am renunțat niciodată la aceasta ințiativă. Acum, când toți se înghesuie din nou să spună că vor eliminarea pensiilor speciale, vreau doar să reamintesc că noi am fost întotdeauna împotriva acestei nedreptăți și sperăm ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, când recesiunea bate la ușă și ne amenință cu sugrumarea economiei, să oprim risipa banilor și să eliminăm toate pensiile speciale”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Partidul Național Liberal a depus  miercuri un proiect de lege privind impozitarea progresivă a pensiilor speciale de la 10% și până la 95%, banii urmând să fie direcționați spre nevoile medicale actuale.

Florin Roman, liderul deputaților PNL, și Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali au depus un amendament la OUG 29/2020.

Propunerea vizează impozitarea cu 10% a pensiilor speciale între 2001-4000 lei, cu 60% a pensiilor speciale cuprinse între 4001-7000 lei și cu 95% a pensiilor speciale care depășesc cuantumul de 7000 lei.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri europene pentru combaterea COVID-19

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat miercuri profesionalismul și implicarea României și a delegației române din Parlamentul European în reprezentarea intereselor naționale în fața Comisiei Europene, în contextul în care România va beneficia de a patra cea mai mare alocare din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro lansat de executivul european și aprobat de Parlamentul European și țările UE.

România și delegația română au dat dovadă de profesionalism și implicare în ceea ce privește reprezentarea intereselor țării în fața Comisiei Europene. Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri nerambursabile care vin în țara noastră!“, a scris Falcă, pe pagina sa de Facebook.

 

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, recunoscător comisarului Mariya Gabriel pentru că a ținut cont de sugestiile sale privind alocarea rapidă de fonduri europene pentru cercetare și IMM-uri

Published

on

© Cristian Bușoi/Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentului European, i-a transmis aprecieri comisarului european pentru inovare și cercetare, Mariya Gabriel, pentru implicarea sa și pentru că a ținut cont de sugestiile pe care acesta le-a transmis prin scrisoarea din 27 martie, unde sublinia necesitatea alocării rapide a unor fonduri suplimentare pentru cercetare și sprijinirea IMM-urilor. 

Amintim că Executivul European a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro, în prezent 18 proiecte de cercetare fiind finanțate cu bani europeni în cadrul programului Orizont 2020.

„Decizia ne-a fost comunicată astăzi de comisarul pentru Inovare Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, cu care am discutat alături de coordonatorii grupurilor politice din comisia ITRE a Parlamentului European în cadrul unei teleconferințe”, spune Cristian Bușoi, care precizează că în cadrul celor 18 proiecte lucrează 136 de echipe de cercetători, „care au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus”.

De asemenea, eurodeputatul informează că pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020, Comisia așteaptând un răspuns similar și de la industria farmaceutică.

„Această colaborare între sectorul public și cel privat aduce laolaltă nu doar resursele financiare ale fiecărei părți, ci și expertiza unor cercetători, extrem de necesară în lupta împotriva focarului de Coronavirus”, explică președintele ITRE.

Acesta mai spune că, în paralel, Comisia Europeană, împreună cu BERD, a decis să aloce până la 80 de milioane de euro către CUREVAC, „care face pași promițători în dezvoltarea unui vaccin anti-coronavirus, estimând că în iunie 2020 va putea efectua deja testele clinice”.

„În calitate de medic și de președinte al Comisie pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European voi sta în permanentă legătură cu comisarii europeni și voi monitoriza evoluția programelor, așa cum am făcut și până acum”, mai transmite Cristian Bușoi. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending