Comisia Europeană a prezentat miercuri a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european. Prima parte, prezentată la 26 noiembrie, a marcat lansarea ciclului de punere în aplicare în temeiul noului cadru de guvernanță economică. Această a doua parte se bazează pe prima parte și include următoarele elemente: propunerea Comisiei de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025.

Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă

Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă confirmă faptul că piața forței de muncă din UE rămâne remarcabil de rezilientă. Rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nivel record de 75,3 % în 2023 și a continuat să crească până la 75,8 % în al doilea trimestru al anului 2024.

În același timp, rata șomajului a scăzut la un nivel minim istoric de 6,1 % în 2023, tendință care a continuat în 2024. Productivitatea muncii a continuat să încetinească în 2023, după o scădere semnificativă între 2010 și 2019. Acest lucru ar putea afecta capacitatea UE de a concura la nivel mondial și de a susține creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai.

Salariile au început să se redreseze în a doua jumătate a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste s-au atenuat. Totuși, aceste câștiguri nu au restabilit încă integral puterea de cumpărare pierdută în anii precedenți. Salariile minime adecvate rămân esențiale pentru a proteja persoanele cu venituri salariale mici și a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, stimulând cererea și consolidând stimulentele pentru muncă.

„Raportul publicat astăzi și tendințele identificate constituie bazele acțiunii noastre politice în anii următori. În pofida rezultatelor bune obținute pe piața forței de muncă, inclusiv a unei redresări a salariilor reale, există în continuare probleme în ceea ce privește distribuția locurilor de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile și subreprezentate, deficitul generalizat de competențe și de forță de muncă și tendințele stagnante în materie de sărăcie, care necesită acțiuni ambițioase. O strategie ambițioasă în materie de competitivitate necesită garantarea dezvoltării competențelor, promovarea locurilor de muncă de calitate și o strategie globală de combatere a sărăciei”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză.

Deficitul generalizat de forță de muncă și de competențe constituie în continuare blocaje în calea creșterii productivității, a inovării și a competitivității. În martie 2024, Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea remedierii deficitului de forță de muncă și de competențe, care se bazează pe inițiativele existente și stabilește noi măsuri ce urmează a fi puse în aplicare de UE, de statele membre și de partenerii sociali.

Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025 continuă să pună un accent puternic pe situația fiecărei țări în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, competențele și aspectele sociale, pe baza principiilor cadrului de convergență socială, astfel cum se prevede în noul cadru de guvernanță economică.

Raportul monitorizează, de asemenea, progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030 în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. UE este pe cale să își atingă, până în 2030, obiectivul principal privind o rată de ocupare a forței de muncă de 78 %. Cu toate acestea, sunt încă necesare progrese semnificative pentru a se asigura că 60 % dintre adulți participă la activități de învățare în fiecare an și pentru a se reduce cu cel puțin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Recomandarea privind zona euro oferă statelor membre din zona euro consiliere strategică cu privire la aspecte care au impact asupra funcționării zonei euro în ansamblul ei, iar Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) servește drept instrument de identificare a potențialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. În 2025, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate pentru cele nouă state membre în cazul cărora s-au constatat dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2024: Cipru, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovacia și Suedia.

Consiliul UE a convenit asupra poziției sale referitoare la un act legislativ al UE privind prevenirea și combaterea introducerii ilegale de migranți. Obiectivul propunerii respective este de a armoniza dreptul penal al statelor membre cu privire la aspecte precum definirea și sancționarea introducerii ilegale de migranți. Poziția convenită astăzi va servi drept bază pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European.

Potrivit comunicatului oficial, lupta împotriva introducerii ilegale de migranți este o prioritate a UE și un element esențial în abordarea migrației ilegale.

„Dacă dorim să dăm dovadă de seriozitate în ceea ce privește protejarea frontierelor noastre, trebuie să intensificăm lupta împotriva introducerii ilegale de migranți. Incriminarea uniformă a acestei infracțiuni în întreaga UE ar juca un rol esențial în domeniul respectiv. Adoptând o poziție fermă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți, putem proteja populația împotriva exploatării sale de către infractori”, a declarat ministrul ungar al justiției.

Infracțiunea de introducere ilegală de migranți

În conformitate cu textul convenit, statele membre trebuie să se asigure că asistarea intenționată a unui resortisant al unei țări terțe în vederea intrării, tranzitării sau a șederii pe teritoriul oricăruia dintre statele membre ale Uniunii Europene în schimbul unui beneficiu financiar sau material constituie o infracțiune în dreptul lor intern.

Sancțiuni

În ceea ce privește sancțiunile, țările UE trebuie să ia măsuri astfel încât infracțiunea de introducere ilegală de migranți să fie sancționată cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin trei ani. Nivelurile maxime ale sancțiunilor ar trebui să se extindă la cel puțin opt ani atunci când persoanele care introduc ilegal migranți își desfășoară activitatea ca parte a unei organizații criminale sau când recurg la acte grave de violență împotriva migranților. În cazul în care infracțiunea provoacă decesul unui migrant, durata maximă a pedepsei cu închisoarea ar trebui să fie de cel puțin zece ani. Statele membre pot decide să impună sancțiuni maxime mai mari.

Textul prevede, de asemenea, norme privind sancțiunile aplicabile persoanelor juridice: fie un procent din cifra de afaceri totală la nivel mondial, fie o sumă fixă de până la 40 de milioane de euro

Clauza umanitară

Statele membre au menținut propunerea inițială a Comisiei de a introduce, într-un considerent al propunerii, o așa-numită clauză umanitară. Scopul clauzei umanitare este de a specifica faptul că este posibil ca anumite tipuri de asistență acordată migranților aflați în situație ilegală, în special asistența acordată membrilor apropiați ai familiei sau sprijinul pentru asigurarea nevoilor umane de bază, să nu se califice drept infracțiune de introducere ilegală de migranți.

Deoarece această clauză va fi menținută în considerente, rămâne la latitudinea statelor membre să decidă modul de abordare a chestiunii sus-menționate în legislația națională. Textul accentuează, de asemenea, faptul că statele membre sunt libere să adopte sau să mențină o legislație națională care prevede măsuri mai stricte.

Etapele următoare

Poziția de astăzi a Consiliului va servi drept bază pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European, care încă lucrează la definirea poziției sale cu privire la proiectul de lege. Consiliul și Parlamentul European vor trebui să convină asupra unui text final.

În 2023, la frontierele externe ale UE au fost detectate aproximativ 380 000 de treceri ilegale ale frontierei. Europol estimează că peste 90 % dintre migranții aflați în situație ilegală care ajung în UE utilizează serviciile persoanelor care introduc ilegal migranți.

Introducerea ilegală de migranți este, de asemenea, o activitate infracțională foarte profitabilă. Pe baza cifrelor ONU, rețelele de persoane care introduc ilegal migranți obțin profituri anuale cuprinse între 4,7 și 6 miliarde de dolari.

Intrarea în spațiul Schengen este un semn de respect față de români și un câștig pentru companiile românești, care nu mai trebuie să piardă timp prin vămi, a declarat europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), după ce la Bruxelles a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025.

„România va adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Românii vor putea circula fără controale în spațiul Schengen. Decizia vizează eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria și între acestea. Românii nu vor mai fi supuși controlului de frontieră pentru verificarea documentelor. Intrarea în spațiul Schengen este un semn de respect față de români și este un câștig pentru companiile românești, care nu mai trebuie să piardă timp prin vămi”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Citiți și: Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în spațiul Schengen, rezultatul eforturilor depuse de miniștrii liberali

Dan Motreanu a reamtit că intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de miniștrii liberali: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe. 

„Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a adăugat eurodeputatul. 

Potrivit acestuia, în fața amânărilor repetate a deciziei, mulți români s-au simițit dezamăgiți, iar rezultatul de astăzi demonstrează că soluția „este reprezentată de continuarea negocierilor în interiorul UE, nu de amințări la televizor și de izolaționism”.

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat în luna martie la București”, a conchis Dan Motreanu. 

Reuniți joi la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au luat decizia aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre.

Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, și cu frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.

Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.