Connect with us

ROMÂNIA

Monica Macovei: Noul proiect de la Rosia Montana nu are licenta

Published

on

Potrivit unei declaratii de presa, Monica Macovei  a declarat:

”Inteleg ca saptamanile care urmeaza vor fi decisive pentru soarta proiectului minier de la Rosia Montana – care intentioneaza sa foloseasca cianuri.  Am citit ca Ministerul Mediului si Padurilor va lua o decizie in privinta acordului de mediu pentru proiect.

Vreau sa insist asupra unui aspect despre care nu s-a vorbit foarte mult: expirarea licentei de exploatare.

Reamintesc ca Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) sustine ca are o licenta de exploatare valida (47/1999), acordata prin HG 458/10.06.1999, ale carei prevederi sunt, in mod nejustificat, inca secrete.

In realitate:

1. Legea minelor (art.22) spune ca pentru inceperea activitatii miniere prevazute in licenta este necesara obtinerea unui acord de mediu in maximum 180 de zile de la acordarea licentei de exploatare. Conform unui simplu calcul, acest termen a fost depasit cu circa 12 ani (!). In aceste conditii, orice activitate miniera la Rosia Montana ar fi ilegala, iar autoritatile competente trebuie sa constate expirarea licentei de exploatare 47/1999 si obligativitatea reluarii procedurilor pentru o noua licenta.

2. In plus, din informatiile primite, licenta de exploatare 47/1999 a fost acordata societatii Minvest Deva (statul roman), ca titular, si companiei RMGC, ca afiliat, iar ulterior licenta a fost transferata de la Minvest (statul roman) la RMGC, Minvest ramanand companie afiliata. Licenta nr. 47/1999 era, insa, pentru mina veche, exploatata de Minvest (statul roman) si inchisa in 2006. Pentru noul proiect minier pe care il promoveaza RMGC, perimetrul a fost modificat de cateva ori, astfel ca toate operaţiile de explorare, cercetare arheologica, descarcari de sarcina arheologica,  certificat de urbanism etc. se bazeaza pe un perimetru ilegal. Logic, asta inseamna ca  pentru noul proiect nu exista licenta de exploatare.

In aceste conditii, are Ministerul Mediului si Padurilor calitatea de a acorda un aviz de mediu pentru un proiect minier a carui licenta este inexistenta?

In opinia mea, intreaga procedura ar trebui reluata si intoarsa la Agentia Nationala de Resurse Minerale si Guvern. Iar Agentia trebuie sa verifice  daca se poate exploata aurul si prin alte metode, nu cu cianura, iar daca nu, sa se renunte la acest proiect.

In final, fac 2 propuneri:

1. sa creăm locuri de munca la Rosia Montana prin inscrierea in patrimoniul UNESCO, refacerea galeriilor antice si investitii in turism in aceasta zona;

2. daca chiar trebuie sa exploatam aurul de la Rosia Montana, sa o facem spre beneficiul Romaniei, adica a fiecarui cetaten roman si cu mijloace care nu pun in pericol sanatatea noastra si a celor care vin dupa noi.  Deci: fara cianuri si statul roman sa fie cel care exploateaza aurul de la Rosia Montana, iar cetatenii sa primeasca anual divindende din exploatarea aurului (asa cum procedeaza Norvegia cu exploatarea petrolului de catre stat).”

Sursa foto: monica-macovei.ro

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Calin

    February 2, 2012 at 4:25 pm

    ar fi trebuit dat un raspuns legat de avizul de mediu mai devreme, intr-adevar, o amanare de 12 ani de zile e pur si simplu inacceptabila. Dar introducerea in UNESCO nu are niciun sens, mai bine dupa ce se termina exploatarea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu: Serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate atât în 2018, cât și 2019

Published

on

@European Commission

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a precizat ieri, într-o conferință de presă că serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj-Napoca până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate în aprilie și octombrie 2018, precum și mai recent, în martie anul acesta.

Amintim că aceasta a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, în martie, prin care îi solicita acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Înaltul oficial european invita autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

,,Neprimind nici un răspuns, am retrimis această scrisoare în martie 2019, cu speranța accelerării procesului de realizare a acestor proiecte. Comisia Europeană și eu personal suntem, ca întotdeauna, la dispoziția autorităților naționale și sper că acest subiect de importanță primordială pentru cetățenii României să nu fie politizat”, a precizat Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu preciza că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene: deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții; revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate; proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Crețu așteaptă ca autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu o delegație a Comisiei de la Veneția

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte miercuri, la Palatul Cotroceni, cu o delegaţie a Comisiei de la Veneţia aflată în vizită în România.

Potrivit agendei şefului statului, primirea delegaţiei Comisiei de la Veneţia va avea loc la ora 11:00.

O întrevedere cu grupul de raportori ai Comisiei de la Veneția o va avea și ministrul demisionar al Justiţiei, Tudorel Toader.

“Miercuri, 24 aprilie – întrevedere cu grupul de raportori ai Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), la sediul Ministerului Justiţiei”, arată agenda ministrului.

Vizita în România a Comisiei de la Veneția are loc după ce PNL a semnalat, în luna martie, într-o scrisoarea către APCE modificările aduse sistemului judiciar din România prin adoptarea celor trei ordonanțe OUG 92/2018, OUG 90/2018 și OUG 7/2019 și atrag atenția asupra protestelor fără precedent ale magistraților generate de de Ordonanța 7.

„Noua sesizare a Comisiei de la Veneția trasează o linie roșie în atacul PSD-ALDE la independența Justiției, întrucât orice pas înainte făcut de această guvernare va duce la reacții extrem de dure ale partenerilor europeni”, au transmis atunci liberalii.

Aceasta este a treia oară când PNL sesizează cu succes Comisia de la Veneția privind legile justiției din România.

Amintim că anul trecut, în luna octombrie, Comisia de la Veneția și-a publicat luni raportul final privind modificările aduse Codului Penal și celui de Procedură Penal și legilor Justiției, menținându-și recomandările din raportul preliminar din iulie 2018.

Continue Reading

ROMÂNIA

Gabriel Leş, la ceremonia militară dedicată împlinirii a 160 de la înființarea Forțelor Terestre Române: România are obligaţia să intensifice eforturile naţionale pe dimensiunea de apărare şi securitate, iar Forţele Terestre trebuie să dispună de capabilităţi și sisteme moderne interoperabile cu cele ale statelor aliate

Published

on

@MApN
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, şi şeful Statului Major al Apărării, general Nicolae Ciucă, au participat marți, 23 aprilie, la ceremonia militară dedicată împlinirii a 160 de la înființarea Forțelor Terestre Române, organizată la sediul Statului Major al Forțelor Terestre-SMFT, din București, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN) remis CaleaEuropeană.ro
„Suntem cu gândul, în această zi importantă, la militarii noștri din teatrele de operații, dintre care cei mai mulți sunt camarazi de-ai dumneavoastră, din Forțele Terestre. Urmărim cu atenție și optimism starea celor doi răniți transferați la Spitalul militar Landstuhl din Germania, precum și a celor rămași în Baza militară din Kandahar, și suntem cu gândul alături de familiile acestora și ale tuturor militarilor aflați în misiuni și operații externe, departe de casă, pe timpul celei mai mari sărbători creștine, Sfintele Paști” a declarat ministrul Gabriel Leș.
În ceea ce privește contextul actual de securitate, ministrul Leș a afirmat că România are obligaţia să continue şi să intensifice eforturile naţionale pe dimensiunea de apărare şi securitate, în calitatea sa de stat membru al NATO şi UE, iar „Forţele Terestre trebuie să dispună, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, de capabilităţi și sisteme moderne, flexibile şi eficiente, interoperabile cu cele ale altor state aliate”.

@MApN

În cadrul ceremoniei, condusă de şeful SMFT, generalul-maior Ovidiu-Liviu Uifăleanu, a avut loc decorarea Drapelului de Luptă al Statului Major al Forţelor Terestre cu Ordinului ,,Virtutea Militară” în grad de Ofiţer cu însemn pentru militari, de pace, conferit de către Președintele României, Klaus Iohannis.
De asemenea, familia regretatului general Ioan Sorin i-a fost conferită Emblema de Onoare a Forţelor Terestre. Generalul Ioan Sorin a fost una dintre personalitățile militare de excepție ale acestei categorii de forţe din ultimele decenii, acesta aflându-se la comanda Forţelor Terestre Române în perioadele 2004 – 2006 şi 2012 – 2013.
Data de 23 aprilie 2019 are, în actualul context istoric aniversar naţional, profunde semnificaţii organizaţionale pentru Forţele Terestre Române. Sărbătoarea Forţelor Terestre Române din prezent marchează trecerea a 160 de ani de la implementarea, în Principatele Române Unite, a politicii militare a lui Alexandru Ioan Cuza.
Citiți și 
Astăzi se poate afirma că Forţele Terestre Române, cea mai numeroasă componentă a armatei, se prezintă ca o structură combativă contemporană cu exigenţele militare ale secolului XXI, cu personal experimentat, format profesional în instituţii de învăţământ de profil din ţară şi străinătate, în procesul de instruire din cazărmi şi poligoane naţionale şi internaţionale şi, mai ales, în misiunile complexe din teatrele de operațiuni din ultimele decenii.
Fostul ofiţer al armatei imperiale romane, devenit, ulterior, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, este o valoare creştină preluată de Forţele Terestre Române, prin tradiţie, din timpuri străvechi, menţionându-se ca referinţă istorică, epoca medievală. Dat fiind simbolismul evident al faptelor Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, acesta a fost asimilat ca patron spiritual pentru oştire, încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending