În calitate de co-președinți 2023 ai Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate (WPS-FPN) , Statele Unite și România vor găzdui cea de-a cincea reuniune la nivel de capital a WPS-FPN la Washington, D.C., în perioada 6-8 iunie, informează Departamentul de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Rețeaua se va reuni sub tema co-președinției: “Promovarea adaptabilității și evoluției Femeilor, Păcii și Securității (WPS) ca un cadru pentru implementarea schimbărilor politice”.

Lansată în 2016, WPS-FPN este un forum transregional coordonat de UN Women pentru a împărtăși cele mai bune practici și experiențe legate de avansarea agendei globale WPS.

În prezent, există 99 de membri ai WPS-FPN, inclusiv țări și organizații regionale, fiecare țară membră desemnând un oficial guvernamental care să servească drept coordonator, cunoscut sub numele de punct de contact național.

“Statele Unite ale Americii sunt onorate să servească, alături de România, în calitate de copreședinte WPS-FPN 2023, o dovadă a angajamentului nostru de a impulsiona agenda WPS la nivel mondial. Statele Unite sunt profund angajate în promovarea echității și egalității de gen ca element critic al păcii și securității. Siguranța femeilor și a fetelor, în toată diversitatea lor, în conflicte și crize, precum și participarea lor semnificativă la toate nivelurile proceselor de luare a deciziilor politice și de securitate sunt esențiale pentru realizarea unei păci și a unei securități globale durabile”, arată sursa citată.

Reuniunea la nivel de capital se va deschide cu o sesiune plenară la 6 iunie, între orele 9:45 și 12:30, la Departamentul de Stat al SUA. Printre vorbitorii la nivel înalt se numără subsecretarul pentru controlul armelor și securitate internațională, ambasadorul Bonnie Jenkins; asistentul președintelui și directorul Consiliului pentru politica de gen de la Casa Albă, Jennifer Klein; ambasadorul SUA pentru probleme globale ale femeilor, Geeta R. Gupta; președintele Hunt Alternatives și lector la Harvard Kennedy School of Government Eleanor Roosevelt Lecturer în domeniul politicilor publice, ambasadorul Swanee Hunt; șefa Biroului de gestionare a egalității de gen din România și punctul de contact românesc, locotenent-colonelul Manuela-Elena Bercea; și directorul executiv al UN Women, Sima Sami Bahous.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, că prin implementarea măsurilor asociate economiei circulare volumul de plastic care ajunge în oceane poate fi scăzut la nivel global cu peste 80% până în anul 2040, subliniind că România a aderat recent la Coaliţia de Înaltă Ambiţie pentru a Stopa Poluarea cu Plastic

“Ziua Mondială a Mediului contribuie la creşterea gradului de conştientizare cu privire la multiplele provocări la adresa mediului înconjurător şi constituie un imbold menit să mobilizeze cetăţenii pentru a acţiona în vederea limitării schimbărilor climatice, a protejării biodiversităţii şi pentru a combate poluarea aerului, a solului şi a apei. Protejarea mediului este de o importanţă crucială pentru sănătate şi pentru calitatea vieţii noastre”, a transmis Klaus Ioannis, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Ziua Mondială a Mediului 2023 are ca temă principală limitarea poluării cu plastic; estimările arată că aproximativ 20 de milioane de tone de plastic ajung anual în lacuri, râuri şi în mări din întreaga lume.

“Resursele de apă disponibile sunt deja supuse unei presiuni uriaşe, mai ales în contextul schimbărilor climatice care afectează regimul precipitaţiilor. Soluţiile pentru a limita poluarea cu plastic se bazează pe conştientizarea problemei, pe educaţie, pe utilizarea adecvată a resurselor naturale şi pe promovarea economiei circulare. România colaborează cu alte state în vederea identificării celor mai bune mecanisme de reglementare, economice şi tehnologice pentru reducerea poluării cu plastic, inclusiv prin aderarea recentă la Coaliţia de Înaltă Ambiţie pentru a Stopa Poluarea cu Plastic”, mai spune preşedintele Iohannis.

Introducerea Sistemului de Garanţie – Returnare pentru Ambalaje la nivelul României, începând cu 2023, va genera un comportament individual mai responsabil şi va susţine economia circulară a plasticului.

“Am înregistrat deja şi o serie de progrese în ceea ce priveşte protecţia mediului. În România, tot mai mulţi oameni sunt atenţi la utilizarea cât mai eficientă a resurselor energetice şi aleg să devină prosumatori, adică simultan producători şi consumatori de energie din surse regenerabile într-un sistem energetic naţional mai sărac în dioxid de carbon. Totodată, în ultimii ani, tot mai multe parteneriate între autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale şi şcoli au în vedere tematici legate de mediu şi au condus la înfiinţarea de parcuri, la campanii de colectare selectivă a deşeurilor ori la monitorizarea constantă a calităţii mediului în multe comunităţi”, a mai declarat Iohannis.

În opinia sa, toate acestea indică faptul că direcţia în care ne îndreptăm ca societate este cea corectă, iar eforturile trebuie să se concentreze în următoarea perioadă pe accentuarea ritmului acţiunii de protejare a mediului. 

Președintele Klaus Iohannis, va participa marți, la Bratislava, la summitul Formatului București 9 (B9), pe care îl va co-prezida alături de președintele Republicii Slovace, Zuzana Čaputová, și de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La eveniment va participa, de asemenea, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Reuniunea la vârf a statelor din Formatul București 9 se desfășoară cu aproximativ o lună înaintea Summitului NATO de la Vilnius și va oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată și obiectivele majore, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și pe intensificarea cooperării cu Ucraina.

Agenda discuțiilor va viza evaluarea progresului realizat în implementarea deciziilor aliate adoptate în cadrul summitului NATO de la Madrid, inclusiv în ceea ce privește angajamentele de investiții și cheltuieli pentru apărare, precum și sprijinul acordat Ucrainei în susținerea aspirațiilor sale euroatlantice.

O atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări crescute de securitate.

Summitul B9 la nivelul șefilor de stat din regiune urmează reuniunilor la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și unui summit extraordinar organizat la Varșovia în luna februarie, în prezența președintelui american Joe Biden.

În contextul summitului de la Vilnius din luna iulie, aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene.

De asemenea, aliații estici solicită un nou model de forțe, planuri de apărare îmbunătățite și apărare antiaeriană și antirachetă integrată pe flancul estic al NATO.