Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prezintă astăzi, în perspectiva Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, care va avea loc la 4 februarie, primele profiluri de țară în materie de cancer din Registrul european privind inegalitățile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia și Islanda.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, profilurile arată că țările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde EUR, pentru îngrijiri oncologice (în 2018).

O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar. Există, de asemenea, inegalități mari în ceea ce privește ratele mortalității cauzate de cancer atât între țările din UE, cât și în interiorul lor.

Acest lucru se poate explica parțial prin expunerea variabilă la factorii de risc ai cancerului, dar și prin capacitatea diferită a sistemelor de sănătate de a oferi acces rapid și gratuit la diagnosticarea timpurie, precum și la îngrijiri și tratamente oncologice de înaltă calitate.

Profilurile arată că identificarea provocărilor și schimbul de bune practici între statele membre pot ajuta țările să abordeze inegalitățile în materie de cancer.

Profilurile vor fi lansate cu ocazia unei conferințe la nivel înalt, desfășurate în cadrul Planului de combatere a canceruluiConferința privind cancerul – Echitate, excelență și inovare: îngrijiri oncologice moderne pentru toți”, organizată în comun de Comisie și de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

Profil de țară privind cancerul – România

OCDE relevă în raportul pentru România că mortalitatea prin cancer este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000.

Mai mult, cancerul reprezintă a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor. În anul 2019, 50 324 de persoane au murit prin cancer în România, arată documentul.

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

© OCDE

România, progrese modeste în prevenirea mortalității prin cancer 

În timp ce, în România, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1 % în rândul bărbaților și a crescut cu 1 % în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în UE ea a scăzut cu 10 % în rândul bărbaților și cu 5 % în rândul femeilor. Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1 % la 7 % în cursul deceniului, ca urmarea progresului modest înregistrat în România. Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.

© OCDE

Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt primele două cauze de mortalitate prin cancer

Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.

© OCDE

Ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE

În 2018, în România au fost raportate 15 589 de decese prevenibile  și 6 999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6 % din decesele prevenibile, respectiv prin cauze tratabile din UE, în condițiile în care populația României reprezintă 4 % din populația UE. În anul 2011 existau diferențe procentuale substanțiale între ratele mortalității prevenibile, respectiv între ratele mortalității de cauze tratabile între România și UE (în particular pentru mortalitatea prevenibilă) și aceste diferențe au crescut în timp.

© OCDE

Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.

OCDE recomandă acordarea unei priorități ridicate controlului cancerului în viitor și intensificarea colaborării cu UE în acest domeniu pentru accelerarea progreselor din țara noastră.

În martie 2022 au avut loc o serie de dezbateri publice privind Strategia Națională de Sănătate 2022-2030. Strategia conține obiective pentru controlul cancerului care includ prevenția primară, screeningul, accesul la servicii de diagnostic, tratament, reabilitare și îngrijiri paliative, îmbunătățirea infrastructurii și sporirea calității asistenței medicale. În plus, a fost prezentat spre adoptare Planul național de combatere a cancerului pentru perioada 2022-2027, plan bazat pe cei patru piloni ai Planului european de combatere a cancerului.

Pentru perioada de programare 2021-2027 a UE, România a propus un program specific, Programul Sănătate 2021-2027, care alocă aproximativ 400 de milioane EUR pentru prevenție, depistare timpurie și screening, diagnostic și tratament, infrastructură de cercetare, formarea profesioniștilor și elaborarea de standarde și protocoale de practică în domeniul cancerului.

Factorii de risc și politicile de prevenție

În 2019, principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, constată OCDE, care recomandă intensificarea eforturilor pentru prevenție. În anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat 1,9 % din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4 % din UE.

© OCDE

Depistarea precoce

Depistarea precoce și screeningul pentru cancer au fost recunoscute drept priorități ale intervențiilor de sănătate publică în cadrul strategiei anterioare, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

Cu toate acestea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că în România nu există practici sistematice de screening pentru cancer, iar cheltuielile cu măsurile de prevenție sunt scăzute.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.

În ultimii ani s-a îmbunătățit, de asemenea, informarea publicului cu privire la screeningul pentru cancer.

OCDE amintește de un sondaj național referitor la atitudinile față de cancer, care relevă că peste 50 % din populație consideră că depistarea precoce a cancerului este posibilă, iar 80 % consideră că prevenirea cancerului este posibilă (Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, 2020).

Așadar, oamenii ar fi dispuși să participe la programe de screening pentru cancer, cu condiția ca serviciul să fie disponibil și ușor accesibil.

De altfel, acestea se numără printre principalele provocări identificate de OCDE.

Performanța îngrijirii pacienților oncologici

Chiar dacă îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici, se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile, deplânge organizația, care explică că aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii.

Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire.

Planul european de combatere a cancerului este un pilon esențial al Uniunii europene a sănătății, anunțată de președinta von der Leyen în 2020.

Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabilește o abordare nouă a UE în ceea ce privește prevenirea cancerului și tratamentele și îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile și prin asocierea cu părți interesate din diverse sectoare.

Planul propune 10 inițiative emblematice și numeroase acțiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

Published

on

© European Union, 2010/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat vineri, 24 mai, concluzii privind „O industrie europeană competitivă – motor al viitorului nostru verde, digital și rezilient”. Concluziile analizează situația sectorului industrial al UE, explorează modalități de îmbunătățire a inovării, a accesului la finanțare și a mediului de afaceri pentru producători și propun principiile elementare care să stea la baza unei viitoare politici industriale a UE.

Obiectivele ambițioase ale Uniunii privind poziția de lider în domeniul digital și neutralitatea climatică oferă oportunități importante de consolidare a poziției de lider în sectorul industrial și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. În perspectiva începerii următorului mandat al Comisiei Europene, acum este momentul să punem bazele unei politici industriale europene și să oferim orientări cu privire la calea de urmat către un nou pact pentru competitivitatea europeană”, a declarat Jo Brouns, ministrul flamand al economiei, inovării, muncii, economiei sociale și agriculturii.

În concluziile sale din 17 și 18 aprilie 2024, Consiliul European a subliniat hotărârea Uniunii Europene de a-și asigura competitivitatea pe termen lung, prosperitatea și poziția de lider pe scena mondială și pentru a-și consolida suveranitatea strategică. O parte importantă a acestui obiectiv ar trebui realizată prin elaborarea unei politici industriale eficace.

UE: spațiul unei industrii competitive

Concluziile Consiliului au pus bazele unei politici industriale orientate spre viitor. În contextul unor schimbări tehnologice, economice și geopolitice semnificative, Europa are nevoie de o industrie competitivă, cu o bază de producție solidă, pentru a stimula inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă de calitate, durabilitatea și creșterea. Cu toate acestea, industria UE s-a confruntat cu numeroase provocări, inclusiv cu creșterea concurenței la nivel mondial și cu crize succesive (de exemplu, COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, tensiunile din Marea Roșie etc.), care au pus la grea încercare lanțurile de aprovizionare și au determinat creșterea prețurilor la energie. Documentul adoptat astăzi subliniază importanța Pactului Verde, care este o sursă de oportunități pentru întreprinderi și cetățeni. Concluziile recomandă să se acorde prioritate domeniilor tehnologice care sunt esențiale pentru securitatea economică a UE.

Inovare și competitivitate

Concluziile Consiliului consideră că inovarea este forța motrice a competitivității europene. În acest sens, concluziile solicită identificarea unui număr limitat de priorități strategice în cadrul politicii de cercetare și inovare industrială a UE. O sarcină esențială pentru viitoarea Comisie va fi aceea de a încerca să reducă „paradoxul inovării” (și anume, faptul că cunoștințele nu se traduc întotdeauna în produse și servicii comercializabile).

Finanțare și politică industrială

Finanțarea este considerată, de asemenea, un element esențial al politicii industriale a UE. Prin urmare, concluziile analizează modalitățile de stimulare a instrumentelor de finanțare private și publice, menținând în același timp politicile în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat. Pentru a îmbunătăți finanțarea, printre altele, concluziile solicită promovarea uniunii piețelor de capital și utilizarea organismelor și a instrumentelor existente, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, politica de coeziune, proiectele importante de interes european comun (PIIEC) și programul InvestEU.

Îmbunătățirea mediului de afaceri

Concluziile Consiliului subliniază necesitatea stabilirii condițiilor adecvate pentru ca industria să aibă succes. Printre acestea se numără funcționarea corespunzătoare a pieței unice, un cadru de reglementare clar care facilitează investițiile, protejând în același timp concurența, o piață a energiei care oferă energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile, o forță de muncă bine pregătită și cu înaltă calificare, o politică comercială deschisă și ambițioasă, standarde, protecția drepturilor de proprietate intelectuală și valorificarea cunoștințelor.

Acțiuni viitoare comune

În sfârșit, concluziile solicită o politică industrială europeană cuprinzătoare, care să fie în conformitate cu prioritățile verzi și digitale ale Uniunii pentru 2030. Viitorul cadru de politică industrială al Europei ar trebui să se întemeieze pe instrumente bazate pe dovezi, pe indicatori, pe principii bazate pe piață și pe previziuni și constatări economice de bază. De asemenea, acesta ar trebui să integreze cele mai recente rezultate economice într-o analiză a politicii industriale și să includă factorii de mediu, de durabilitate, de reziliență și sociali în modelele sale de referință, pentru a identifica potențiale piețe strategice de creștere viitoare. Viitoarea politică industrială a UE ar trebui să se bazeze pe actuala Strategie industrială a UE din 2020, pe actualizarea sa din 2021, pe Planul industrial al Pactului verde și pe programul de politică privind deceniul digital și ar trebui, de asemenea, să țină seama de legislația recentă, cum ar fi Actul privind cipurile, Actul privind materiile prime critice și Regulamentul privind industria „zero net”.

Concluziile Consiliului adoptate astăzi invită următoarea Comisie să facă din politica industrială un element-cheie al agendei sale pentru următorul mandat legislativ. Concluziile prezintă elementele pe care statele membre ar dori să le vadă incluse într-un viitor cadru de politică industrială europeană care să fie cuprinzător, orientat spre viitor și proactiv.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană cere României să își îndeplinească obligația de a coopera cu alte state în privința transparenței fiscale a veniturilor realizate prin intermediul platformelor digitale

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva Germaniei, Ungariei, Poloniei și României pentru că nu au făcut schimb de informații în timp util cu privire la veniturile obținute de persoane fizice și juridice prin utilizarea platformelor online.

Potrivit unui comunicat al executivului european, Directiva din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC7) a introdus, începând cu 1 ianuarie 2023, noi norme de transparență fiscală pentru tranzacțiile pe platformele digitale. Obiectivul este de a identifica mai bine situațiile în care ar trebui să se plătească impozit. Raportarea ar trebui să aibă loc în două etape.

În primul rând, platformele online au fost obligate să colecteze informațiile privind veniturile obținute de persoanele fizice și juridice pe tot parcursul anului 2023 și să le raporteze statului membru al platformei.

 Apoi, statul membru respectiv trebuia să facă schimb de informații până la 29 februarie 2024. Raportarea și schimbul în timp util sunt esențiale pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în Uniune și pentru buna funcționare a CAD7 în toate statele membre.

Germania, Ungaria, Polonia și România nu și-au îndeplinit obligația de a face schimb de informații necesare cu autoritățile fiscale din alte state membre, ceea ce le împiedică să aplice legislația fiscală locală.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere Germaniei, Ungariei, Poloniei și României, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător din partea statelor membre, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

De asemenea, România se numără printre cele 18 țări împotriva cărora a fost deschisă o procedură de infringement pentru că nu au desemnat autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a Legii privind guvernanța datelor sau care nu au reușit să demonstreze că acestea din urmă sunt împuternicite să îndeplinească sarcinile prevăzute de lege.

Legea privind guvernanța datelor facilitează schimbul de date între sectoare și țările UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Ea va spori încrederea în schimbul de date prin stabilirea unor norme de neutralitate a intermediarilor de date care fac legătura între persoane și întreprinderi și utilizatorii de date.

Activitățile de intermediere a datelor trebuie să fie strict independente de orice alte servicii pe care le furnizează, să fie înregistrate și să poată fi identificate printr-un logo comun al UE.

Legea va facilita, de asemenea, reutilizarea anumitor date deținute de sectorul public și va stimula schimbul voluntar de date. Altruismul datelor permite cetățenilor să își dea consimțământul pentru a pune la dispoziție datele pe care le generează pentru binele comun, de exemplu pentru proiecte de cercetare medicală.

Organizațiile de promovare a altruismului în materie de date pot decide să fie incluse într-un registru public și să utilizeze logo-ul comun al UE.

Acestea trebuie să aibă un caracter non-profit și să îndeplinească cerințele de transparență, precum și să ofere garanții specifice pentru a proteja drepturile și interesele cetățenilor și ale întreprinderilor care decid să le partajeze datele. Aplicabile începând cu 24 septembrie 2023, autoritățile responsabile sunt însărcinate cu înregistrarea organizațiilor de altruism de date și cu monitorizarea conformității furnizorilor de servicii de intermediere a datelor. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere către 18 țări, printre care și România, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

O altă procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României, Bulgariei, Greciei, Lituania, Maltei, Portugaliei și Sloveniei se referă la obligațiile pe care le au în ceea ce privește clădirile eficiente din punct de vedere energetic.

Statele membre trebuie să stabilească cerințe minime de performanță energetică a clădirilor pentru a obține cea mai bună combinație între investiții și economii, cunoscute și sub denumirea de ”niveluri optime din punctul de vedere al costurilor”.

Calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor este esențială pentru ca statele membre să exploateze pe deplin potențialul de eficiență energetică și de energie regenerabilă al parcului național de clădiri și să evite ca oamenii și întreprinderile să cheltuiască mai mulți bani decât este necesar pentru îmbunătățirea eficienței locuințelor și birourilor lor.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere țărilor în cauză, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Cetățenii UE recomandă Comisiei Europene să înființeze un oficiu în fiecare stat membru care să fie responsabil de combaterea urii sub toate formele sale și de promovarea respectului reciproc

Published

on

© European Union, 2018

În cadrul sesiunii finale a Grupului de dezbatere al cetățenilor europeni pe tema „Combaterea urii din societate”, care a avut loc în perioada 17-19 mai la Bruxelles, un număr de 150 de cetățeni europeni au adresat Comisiei Europene și autorităților naționale 21 de recomandări menite să combată ura sub toate formele sale și să promoveze respectul reciproc, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România printr-un comunicat.

Toate formele de ură și de intoleranță sunt incompatibile cu valorile demnității umane, libertății, democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului, consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.

În ultimele luni și în ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură în întreaga UE, atât în mediul online, cât și în afara acestuia.

La 6 decembrie 2023, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare intitulată ”Ura nu își are locul aici – O Europă unită împotriva urii” care stimulează intensificarea eforturilor de combatere a urii, prin consolidarea acțiunilor la nivelul unei game variate de politici, inclusiv securitatea, mediul digital, educația, cultura și sportul.

Comunicarea lansează un apel la crearea unui spațiu de dialog paneuropean, care să reunească cetățeni din întreaga UE pentru a găsi răspunsuri la întrebarea „Cum am putea trece de la ură și dezbinare la egalitate și la respectarea drepturilor omului și a demnității umane, valori europene atât de importante?”. Comisia a răspuns imediat acestui apel, prin intermediul Grupului de dezbatere al cetățenilor europeni pe tema „Combaterea urii din societate”.

Începând din aprilie 2024, cetățenii s-au reunit pentru a discuta despre cauzele profunde și despre factorii determinanți ai urii, precum și despre modalitățile de abordare a acestora, atât în persoană, cât și online.

Contribuțiile colectate atât de la grupul de dezbatere, cât și de pe Platforma de implicare civică vor fi luate în considerare de colegiul comisarilor și vor sprijini activitatea viitoare a Comisiei Europene în ceea ce privește combaterea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură.

La o dată ulterioară va avea loc un eveniment de feedback, ocazie cu care factorii de decizie politică din cadrul Comisiei vor prezenta grupului de dezbatere un raport cu privire la modul în care au fost luate în considerare recomandările cetățenilor.

Recomandările finale încurajează Comisia să se concentreze în special pe următoarele aspecte:

  • Creșterea gradului de conștientizare cu privire la ură și la măsurile și căile de atac existente pentru a o combate, printr-o campanie publică
  • Crearea unei platforme la nivelul UE care să combine informații, resurse, măsuri și sisteme de sprijin în ceea ce privește ura
  • Cardul UE de navigare în siguranță
  • Pregătire pentru toleranță (T4T)
  • Consolidarea competențelor sociale și emoționale ale copiilor și ale tinerilor pentru a preveni ura
  • Educație pentru fiecare generație și pentru fiecare nație în ceea ce privește comunicarea nonviolentă
  • Anunțuri publicitare – Ajutor împotriva urii
  • Fiabilitate, fapte și transparență: verificarea și clarificarea finanțării informațiilor
  • Europa îți vine în întâmpinare: mijloace media participative pentru cetățeni
  • Soluționarea problemei anonimatului online pentru a combate ura
  • O singură Europă, o singură definiție: incriminarea discursului de incitare la ură
  • Moderarea IA: protejarea platformelor de comunicare socială împotriva discursurilor de incitare la ură
  • Sparge bula: promovarea unor perspective diverse pe platformele de comunicare socială
  • Ajutor pentru revenirea la sensul vieții
  • Instituirea unui comitet de încredere independent
  • Având grijă de oameni: combaterea inegalității sociale pentru a combate ura în UE
  • Oficiu național pentru combaterea urii în statele membre
  • Protocol european de răspuns eficace pentru notificările de infracțiuni motivate de ură
  • Răspândirea unei culturi a dezbaterii în școli, inspirată de grupurile de dezbatere ale cetățenilor
  • Crearea unor grupuri de dezbatere ale cetățenilor pentru tineri (16-25 de ani) în vederea combaterii urii
  • Dezvoltarea de servicii civice voluntare pentru adulți în comunitățile locale

Participanții la grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni sunt recrutați cu ajutorul unor instrumente care generează în mod aleatoriu numere de telefon mobil valabile. Pentru a se asigura că grupurile de dezbatere reflectă componența sociodemografică a Europei, în cadrul procesului se garantează faptul că recrutarea este reprezentativă pentru diversitatea UE.

Se aplică un sistem de cote, pentru a alcătui un grup echilibrat din punctul de vedere al genului și se specifică faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani trebuie să reprezinte o treime din grup. Alte caracteristici sociodemografice luate în calcul sunt nivelul de educație, localizarea geografică și ocupația. 

Cetățenii lucrează împreună în grupuri mici de 10-15 persoane și în sesiuni plenare. O echipă de facilitare le oferă sprijin, alături de un comitet de experți care oferă contribuții suplimentare.

Pe baza discuțiilor, cetățenii formulează recomandări pe care Comisia Europeană să le ia în considerare în definirea politicilor și a inițiativelor. 

Platforma de implicare civică este o componentă esențială a noului ecosistem de implicare civică, concretizând un angajament asumat în comunicarea ulterioară Conferinței privind viitorul Europei. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

ICI București a prezentat soluții digitale inovative pentru monitorizarea și managementul personalizat al persoanelor vârstnice

NATO10 hours ago

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

NATO10 hours ago

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

NATO11 hours ago

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Județean de Urgență Timișoara va fi finalizat până la sfârșitul anului

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, prezent la UCM Reșita: Acest Guvern şi-a asumat că va reindustrializa România, astfel încât să producem mai mult la noi acasă

SECURITATE1 day ago

Directorul general al ICI București, prezent la BSDA: IA și quantum computing schimbă paradigma pentru atacatori și apărare

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Șeful diplomației SUA merge săptămâna viitoare la Chișinău pentru a reafirma sprijinul pentru aderarea R. Moldova la UE

SUA1 day ago

SUA anunță un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 275 milioane de dolari

U.E.2 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.2 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA3 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL4 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL5 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA6 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

Trending