Connect with us

RUSIA

Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Published

on

© Wikipedia

Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial, informează agenţia EFE într-o corespondenţă transmisă joi, relatează Agerpres și Digi24.

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939.

Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, scrie negru pe alb în documentul expus în aceste zile în capitala rusă.

Documentul, cunoscut şi ca ”Pactul Commu-nazi” (asociere a termenilor ”comunism” şi ”nazism”), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei.

Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. Kremlinul a admis existenţa protocolului secret în anul 1989. În anul 2009, președintele rus Vladimir Putin cataloga drept ”imoral” Pactul din anul 1939.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Comandantul suprem al forțelor NATO și șeful Statului Major rus s-au întâlnit la Baku pentru a discuta ”prevenirea incidentelor militare”

Published

on

©️ SHAPE NATO

Comandantul suprem al forțelor NATO în Europa şi şeful Statului Major al armatei ruse s-au întâlnit joi la Baku, capitala Azerbaidjanului, angajându-se să menţină contactul pentru a evita în special orice “incident” militar, în contextul în care Alianţa Nord-Atlantică urmează să efectueze în lunile mai şi iunie exerciţii militare majore – Defender Europe 20 – care vor constitui cea mai mare desfăşurare de trupe americane în Europa în ultimii 25 de ani.

Generalul american Tod Wolters şi omologul său rus Valeri Gherasimov au făcut “schimb de opinii asupra unor probleme de stabilitate strategică, situaţii din regiuni aflate în criză şi au discutat despre măsuri practice pentru a preveni incidente militare”, potrivit unui comunicat al armatei ruse, citat de AFP, potrivit Agerpres.

NATO a publicat un comunicat aproape similar, precizând că cei doi responsabili militari “au făcut un schimb de opinii asupra activităţilor şi exerciţiilor militare aferente”, astfel încât “să promoveze predictibilitatea militară şi transparenţa”.

Aceasta a fost a doua întâlnire între generalul Gherasimov şi generalul Wolters, devenit în martie 2019 comandantul suprem al forţelor aliate în Europa. Prima întâlnire datează din iulie 2019, şi a avut loc tot la Baku, cei doi militari comunicând de atunci mai ales telefonic.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări luni că Rusia nu este ţinta exerciţiului militar american de amploare Defender-Europe 20, care va avea loc în lunile mai şi iunie ale acestui an și care reprezintă cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani.

Armata americană a început pe 23 ianuarie pregătirile pentru Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani, la care vor participa peste 28.000 de militari americani.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite desfăşoară, în premieră, o armă nucleară de slabă putere pe un submarin, pentru a descuraja Rusia

Published

on

© US Navy/ Flickr

Statele Unite au desfăşurat, pentru prima oară, o armă nucleară de putere slabă, la bordul unui submarin, vrând astfel să descurajeze Rusia să folosească armament similar, relatează AFP, potrivit Adevărul.

”Marina americană (US Navy) a desfăşurat focosul nuclear de slabă putere (de tip) W16-2 pe o rachetă balistică lansată dintr-un submarin”, a anunţat marţi într-un comunicat numărul doi în ierarhia Pentagonului John Rood.  

”Adversari potenţiali, ca Rusia, cred că folosirea armelor nucleare de putere slabă le va oferi un avantaj asupra Statelor Unite şi aliaţilor şi partenerilor acestora”, a adăugat Rood, care confirma astfel informaţii dezvăluite de către un grup de experţi, Federation of American Scientists (FAS).  

La publicarea noii ”posturi nucleare” a Statelor Unite, în februarie 2018, Pentagonul a avertizat că va modifica aproximativ 50 de ogive nucleare, reducându-le puterea, şi le va îmbarca la bordul unor submarine, pentru a răspunde unei ameninţări percepute din partea Rusiei.  

Potrivit Washingtonului, Moscova este pe cale să-şi modernizeze un arsenal de 2.000 de arme nucleare tactice, ameninţând ţările europene de la frontierele sale şi ocolindu-şi obligaţiile pe care şi le-a asumat prin Tratatul de dezarmare New START.   Acest tratat numără doar armele strategice care servesc drept fundament al doctinei disuadiunii bazate pe ”distrugerea reciprocă asigurată”.  

Aceste arme nucleare tactice – de o putere inferioară bombei de la Hiroshima – ar permite Moscovei să se afle în avantaj în faţa Occidentului în cazul unui conflict, întrucât Washingtonul ar ezita să răspundă cu o armă nucleară cu putere deplină, mult mai devastatoare.  

Potrivit Washingtonului, Rusia se teme, de fapt, că ar fi rapid dominată în cazul unui conflict convenţional cu Occidentul. Pentru a compensa acest lucru, Moscova a adoptat o doctrină de ”escaladare-dezescaladare”, care ar consta în a folosi prima o armă nucleară de putere slabă, cu efecte mai limitate.

Continue Reading

RUSIA

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 pentru a proteja companiile europene din proiect de sancțiunile SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului, informează Agerpres

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

„Proiectul Nord Stream 2, care este deja finalizat în proporție de 94%, va fi finalizat de partea rusă”, a declarat vicepreședinta Gazprom, Elena Burmistrova, la Conferința Europeană a Gazelor din Viena, după ce compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a suspendat lucrările de instalare a celor 160 km de conducte rămase su presiunea sancțiunilor impuse de SUA.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin declarase în urmă cu două săptămâni, cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel la Moscova, că speră ca, „până la finalul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor, lucrările să fie finalizate și gazoductul să fie funcțional”, precizând că Rusia „cu siguranță” va putea să finalizeze Nord Stream 2 fără ajutor străin. 

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Legea oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending