Connect with us

RUSIA

Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Published

on

© Wikipedia

Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial, informează agenţia EFE într-o corespondenţă transmisă joi, relatează Agerpres și Digi24.

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939.

Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, scrie negru pe alb în documentul expus în aceste zile în capitala rusă.

Documentul, cunoscut şi ca ”Pactul Commu-nazi” (asociere a termenilor ”comunism” şi ”nazism”), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei.

Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. Kremlinul a admis existenţa protocolului secret în anul 1989. În anul 2009, președintele rus Vladimir Putin cataloga drept ”imoral” Pactul din anul 1939.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Forumul Mondial al Holocaustului. Vladimir Putin propune un summit al statelor care au creat ordinea mondială postbelică: Avem ”o responsabilitate specială în salvarea civilizaţiei”

Published

on

© Yad Vashem/ Twitter

Preşedintele rus Vladimir Putin a îndemnat la organizarea unui summit în 2020 al liderilor celor cinci ţări cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU – Rusia, SUA, Franţa, Marea Britanie şi China – pentru a ”apăra pacea” şi ”civilizaţia” în faţa instabilităţii în lume, potrivit France Presse.

Un summit al statelor care au făcut cel mai mult pentru a-l învinge pe agresor şi au creat ordinea mondială postbelică ar juca un rol important în căutarea de răspunsuri comune la provocările şi crizele contemporane”, a declarat preşedintele rus în cadrul discursului susținut la Forumul liderilor internaționali pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului, ocazionat și de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz.

”În orice ţară, oriunde în lume, acolo unde ar fi convenabil colegilor, Rusia este pregătită pentru o astfel de discuţie serioasă”, a afirmat şeful statului rus, precizează Agerpres. Putin adăugat că le-a propus ideea ”unora” dintre şefii de stat în cauză şi ”a văzut o reacţie pozitivă”.

”Uitarea lecţiilor trecutului, dezbinarea în faţa ameninţărilor pot avea consecinţe teribile. Trebuie să avem curajul nu numai să vorbim despre aceasta, dar trebuie să facem totul pentru a apăra şi menţine pacea”, a insistat el.

Potrivit preşedintelui rus, cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, Marea Britanie, Franța și China – au ”o responsabilitate specială în salvarea civilizaţiei”.

”Consider că organizarea unui astfel de summit în 2020 ar fi importantă şi simbolică, dat fiind faptul că marcăm 75 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi de la fondarea ONU”, a argument Vladimir Putin, în contextul în care acesta pregătește festivităţi grandioase la Moscova la 9 mai, pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în prezenţa a numeroşi lideri străini.

Peste 40 de lideri mondiali care au participat la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – “Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”. 

În cadrul evenimentului au avut intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier și vicepreședintele SUA Mike Pence.

România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Au mai fost prezenţi, printre alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

Evenimentul intitulat ”Comemorarea Holocaustului, luptând cu antisemitismul” (“Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”) a fost organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului, condusă de dr. Moshe Kantor, în cooperare cu Institutul Yad Vashem, sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin, conform www.yadvashem.org.

Continue Reading

RUSIA

Charles Michel, prima conversație telefonică cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului European

Published

on

© kremlin.ru

Charles Michel, președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au avut o discuție telefonică joi, 16 ianuarie, înainte cu trei zile de conferința internațională privind situația din Libia, potrivit unui comunicat.

Apelul telefonic este primul contact de acest tip între președintele Consiliului European și Vladimiri Putin, de la preluarea mandatului de către Charles Michel.

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Conferinţa are loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

În acest context, Charles Michel a abordat criza din Libia și din Orientul Mijlociu pe larg, subliniind faptul că situația din Libia prezintă riscuri regionale semnificative, iar cei doi președinți au discutat despre importanța încetării ostilităților.

În ceea ce privește asigurarea stabilității Libiei, președintele Consiliului European a reiterat faptul că Uniunea Europeană sprijină pe deplin inițiativele ONU și procesul de la Berlin.

Procesul de la Berlin își propune să sprijine eforturile secretarului general al ONU António Guterres și ale reprezentantului său special, Ghassan Salamé, de a pune capăt conflictului.

Atât Charles Michel, cât și Vladimir Putin speră ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și pentru a relansa procesul politic.

De asemenea, Michel a punctat faptul că pentru el este esențial să se adreseze tuturor partenerilor internaționali pentru a discuta opțiunile de dezescaladare în Iran și Irak. Totodată, a subliniat că Uniunea Europeană sprijină pe deplin acordul nuclear cu Iranul ca o contribuție importantă la securitatea regională și un pilon cheie al arhitecturii globale de non-proliferare.

Nu în ultimul rând, președintele Michel a reamintit poziția UE cu privire la punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk în contextul progreselor de la Summit-ul de la Paris, organizat în decembrie 2019 în format Normandia, și a salutat acordul de tranzit pe gaz încheiat între Ucraina și Rusia. Astfel, Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin că UE susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia: Vladimir Putin l-a desemnat prim-ministru pe directorul Fiscului, Mikhail Mishustin

Published

on

© Kremlin

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a desemnat miercuri ca nou premier pe directorul fiscului, Mikhail Mishustin, relativ necunoscut marelui public, au anunţat agenţiile ruse de presă, citând Kremlinul, transmit AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

Numirea, care a fost remisă spre aprobare legislativului, a survenit la scurt timp după anunţul-surpriză venit de la Moscova privind demisia premierului Dmitri Medvedev și a întregului guvern, imediat după discursul preşedintelui rus în care au fost anunţate o serie de importante reforme constituţionale.

Principala măsură anunţată de Putin în acest sens vizează consolidarea rolului Parlamentului în formarea guvernului, oferindu-i-se prerogativa alegerii şefului guvernului pe care preşedintele va fi apoi obligat să-l numească. În prezent, Duma confirmă alegerea făcută de şeful statului.

Între numele vehiculate anterior pentru succesiunea lui Medvedev se numărau Serghei Sobianin, primarul Moscovei, Maksim Oreşkin, ministrul economiei, sau Aleksandr Novak, ministrul energiei, mai notează sursa citată

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending