Connect with us

RUSIA

Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Published

on

© Wikipedia

Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial, informează agenţia EFE într-o corespondenţă transmisă joi, relatează Agerpres și Digi24.

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939.

Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, scrie negru pe alb în documentul expus în aceste zile în capitala rusă.

Documentul, cunoscut şi ca ”Pactul Commu-nazi” (asociere a termenilor ”comunism” şi ”nazism”), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei.

Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. Kremlinul a admis existenţa protocolului secret în anul 1989. În anul 2009, președintele rus Vladimir Putin cataloga drept ”imoral” Pactul din anul 1939.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Rusia: Prima centrală nucleară plutitoare a țării a ajuns la destinație, în Extremul Orient, pentru a alimenta cu electricitate platformele petroliere din regiune

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare a Rusiei a ajuns la punctul final al destinaţiei sale din Extremul Orient, după o călătorie de trei săptămâni şi de 5.000 de kilometri, a anunţat sâmbătă Corporaţia pentru Energie Nucleară a Federaţiei Ruse, Rosatom, potrivit dpa şi agenţiilor de presă ruse, potrivit Agerpres.

Menită să alimenteze dezvoltarea producţiei de hidrocarburi în zonele extrem de izolate ale Rusiei, centrala este de fapt o barjă uriaşă denumita “Akademik Lomonosov”, după cercetătorul rus din secolul al 18-lea, Mihail Lomonosov. Ea a plecat în 23 august din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentată cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, mic oraş din Siberia, în districtul autonom Ciukotka.

“Akademik Lomonosov”, o barjă de 21.000 de tone fără motoare proprii, a fost tractată de mai multe nave de-a lungul călătoriei sale. Centrala nucleara plutitoare este compusă din doua reactoare cu o capacitate de 35 MW fiecare, apropiată de cea a spărgătoarelor de gheaţă cu propulsie nucleară, faţă de o capacitate de 1.000 de MW pentru un reactor obişnuit al unei centrale nucleare de ultimă generaţie.

Confrom AFP, ”Akademik Lomonosov” are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonosov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk, nord-vestul Rusiei, ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a confirmat, la întâlnirea cu omologul de la Chișinău, intențiile Moscovei de a retrage arsenalul militar din Transnistria

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat miercuri intenţiile Moscovei de a-şi retrage arsenalul sovietic din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova, transmite EFE, potrivit Agerpres.

“În ceea ce priveşte termenele, lucrările pregătitoare vor dura aproximativ un an pentru a putea pune (acordul anterior) pe hârtie şi a pregăti măsuri concrete. Avem nevoie de contacte între militari şi suntem pregătiţi pentru asta“, a spus Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său moldovean Nicolae Popescu.

Şeful diplomaţiei ruse a mai declarat că a discutat cu Nicolae Popescu despre acţiunile necesare pentru încheierea retragerii arsenalului, problemă cu care cele două ţări se confruntă de mai bine de 20 de ani.

Într-o postare pe Facebook, șeful diplomației de la Chișinău a precizat că ”referitor la problematica reglementării transnistrene și rolul Federaţiei Ruse, ca stat mediator în acest proces, am reiterat prioritatea retragerii trupelor ruse dislocate în regiunea transnistreană, prezența cărora pe teritoriul Republicii Moldova contravine principiului neutralității stipulat în Constituția țării”.

Am salutat disponibilitatea Federaţiei Ruse de a relansa dialogul privind retragerea și distrugerea munițiilor stocate în depozitul militar de la Cobasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Sperăm ca acest subiect să fie discutat cât mai curând posibil cu toți actorii internaționali, sub egida OSCE”, a completat Popescu.

Luna trecută, Republica Moldova a făcut publică propunerea rusă privind retragerea definitivă a armelor şi muniţiilor sovietice care se găsesc pe teritoriul transnistrean.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE român nu recunoaște legitimitatea alegerilor locale organizate în Crimeea de Rusia: Sprijinim suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

România nu recunoaște legitimitatea alegerilor locale organizate în Peninsula Crimeea de Federația Rusia, a transmis Ministerul român de Externe într-un mesaj postat pe pagina sa de Twitter.

MAE român și-a reiterat cu această ocazie sprijinul pentru ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.


Alegerile locale de duminică din Rusia au fost unul dintre cele mai atent monitorizate scrutine din ultimii ani după ce excluderea multor candidaţi de opoziţie a declanşat cele mai ample proteste din capitala Rusiei din ultimul deceniu.

În total, peste 5.000 de scrutine au avut loc duminică în întreaga ţară. Ruşii au avut de ales 16 guvernatori regionali şi parlamentari locali în 13 regiuni, între care şi Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Partidul Rusia Unită, care îl sprijină pe preşedintele Vladimir Putin şi care se află la putere, a pierdut un număr mare de mandate în consiliul local din Moscova.

Deşi local, scrutinul de la Moscova a fost prezentat de proeminentul politician de opoziţie Aleksei Navalnîi şi de aliaţii săi ca o oportunitate pentru o consolidare în faţa partidului Rusia Unită înaintea alegerilor parlamentare naţionale din 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending