Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, la finalul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe aliați, care a avut la Berlin și pe a cărei agendă au figurat discuții privind aderarea Finlandei și Suediei la Alianță, sprijinirea Ucrainei în războiul declanșat de Federația Rusă și pregătirea viitorului Concept Strategic al NATO.

“Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO”, a declarat Baerbock într-o conferință comună de presă cu secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, aflat la Bruxelles.

Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, amintește Reuters.

NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea.

Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi.

Miniștrii de externe ai NATO s-au reuni la Berlin pentru a discuta despre posibila cerere de aderare a Finlandei și Suediei, precum și pentru a reafirma sprijinul NATO pentru Ucraina în urma invaziei brutale a Rusiei.

Adresându-se presei prin intermediul unei legături video, alături de ministrul german de externe Annalena Baerbock, Stoltenberg a declarat că Suedia și Finlanda sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO și că, în cazul în care vor decide să solicite aderarea, acest lucru ar fi “istoric”. “Aderarea lor la NATO ar spori securitatea noastră comună, ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că agresiunea nu plătește”, a spus dl Stoltenberg, reiterând că toate națiunile suverane au dreptul de a-și alege propria cale.

Încheind reuniunea de două zile a miniștrilor, Stoltenberg a declarat că aliații au discutat, de asemenea, despre sprijinul acordat Ucrainei, despre consolidarea în continuare a descurajării și apărării NATO, precum și despre implicațiile pe termen lung ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

După ce forțele rusești nu au reușit să cucerească Kievul, acestea se retrag din Harkov, iar ofensiva lor din Donbass a stagnat, a declarat dl Stoltenberg.

“Rusia nu își atinge obiectivele strategice“, a spus el.

“Președintele Putin vrea ca Ucraina să fie înfrântă, NATO să cadă, iar Europa și America de Nord să fie divizate. Dar Ucraina rămâne în picioare, NATO este mai puternică ca niciodată. Europa și America de Nord sunt solid unite. Ucraina poate câștiga acest război“, a declarat secretarul general, adăugând că aliații trebuie să continue să își majoreze ajutorul militar pentru Ucraina.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre viitorul Summit NATO de la Madrid, care se așteaptă să ia decizii privind consolidarea posturii Alianței, consolidarea sprijinului pentru partenerii globali și adoptarea următoarei strategii principale oficiale a Alianței, “Conceptul strategic” al acesteia.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită în oraşul japonez Hiroshima, primul din istorie care a fost atacat cu bombă nucleară, a declarat vineri că invazia rusă în Ucraina constituie o ameninţare la adresa securităţii globale și a denunțat faptul că Moscova face “referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”.

Charles Michel a subliniat că Hiroshima constituie “un memento puternic al urgenţei” de a întări regulile internaţionale pentru dezarmare nucleară şi controlul armelor.

“Dar în acest moment, securitatea globală este amenințată. Rusia, un stat înarmat nuclear și un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, atacă națiunea suverană a Ucrainei, făcând în același timp referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”, a spus Michel, conform unui discurs difuzat pe pagina web a Consiliului.

El a atenționat că acest lucru “nu numai că zguduie securitatea Europei, ci crește periculos miza pentru întreaga lume” și a invocat în această privință și “testele ilegale și provocatoare de rachete ale Coreei de Nord”

“Aceste provocări urgente sunt tocmai motivul pentru care parteneriatele bazate pe pace și pe o ordine internațională bazată pe reguli – precum parteneriatul nostru Japonia-UE – sunt atât de importante, sunt atât de vitale”, a explicat Michel, la o zi după ce a participat, la Tokyo, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de premierul nipon Fumio Kishida la summitul UE – Japonia.

În același context, președinta Comisiei Europene a afirmat că Rusia este astăzi cea mai directă amenințare la adresa ordinii mondiale, ducând un “război barbar împotriva Ucrainei” și având un pact “îngrijorător” cu China, alături de care face apel la “noi – și foarte arbitrare – relații internaționale”.

Președintele francez Emmanuel Macron a avut marți, la amiază, prima convorbire telefonică cu omologul rus Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina, de la realegerea sa în funcția de șef de stat, relatează Le Figaro, preluat de Adevărul. Cea mai recentă discuție între cei doi lideri a avut loc la 29 martie, cu câteva zile înaintea descoperirii masacrului de la Bucea.

Acest apel survine după ce șeful statului francez a avut sâmbătă o discuție telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, la mai bine de două luni de la invadarea țării sale de către armata rusă. Președinții francez și rus, care au discutat în numeroase ocazii – de aproape 20 de ori din decembrie 2021, dintre care de opt ori de la începutul războiului, la 24 februarie – nu au mai avut niciun schimb de replici de la descoperirea masacrului de la Bucea, la începutul lunii aprilie.

Calificând drept „insuportabile” imaginile cu numeroasele cadavre descoperite în acest oraș situat la nord-vest de Kiev după retragerea armatei de la Moscova, Emmanuel Macron a declarat că autoritățile ruse ar trebui să „răspundă pentru aceste crime “.

Cu câteva zile înainte, la 29 martie, președintele Franței a discutat cu omologul său rus despre punerea în aplicare a unei operațiuni de evacuare a locuitorilor din orașul ucrainean Mariupol, asediat de armata rusă. La finalul schimbului de replici, acesta a indicat faptul că condițiile „nu au fost îndeplinite”. La 25 aprilie, Vladimir Putin l-a felicitat pe Emmanuel Macron, reales în ziua precedentă, urându-i „succes” în noul mandat și „sănătate”.

Eforturile lui Macron de a menţine comunicarea deschisă cu liderul rus au dus la critici atât în ţară, cât şi în străinătate, inclusiv din partea premierului polonez, Mateusz Morawiecki. „Este de datoria mea să vorbesc cu el, avem nevoie de el. Nu mă voi opri din a face acest lucru”, a declarat președintele Franței pentru un cotidian francez în aprilie.

De asemenea, discuțiile cu liderul de la Kremlin i-au permis lui Emmanuel Macron „să rămână în contact”, ceea ce „nu este o dovadă de complezenţă şi nici de slăbiciune”, a explicat Palatul Elysee în martie, transmite Digi24.