Ministerul Sănătății anunță finalizarea unui program de screening oncologic care va avea o finanțare prin Proiectul Băncii Mondiale în valoare de 11 milioane de euro, în contextul în care cancerul rămâne cea de-a doua cauză principală a mortalității în România, informează platforma Împreună Învingem Cancerul.

Potrivit celui mai recenet raport al OCDE privind starea de sănătatea în rândul statelor membre, principalele cauze ale mortalității provocate de cancer, în cazul României, sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații). 

      Citiți și: Raport OCDE: România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate. Doar 5,7% din PIB merg la serviciile medicale, față de 12,6% în Germania

Finanțat prin Proiectul Băncii Mondiale, programul aduce echipamente medicale în peste 60 de unități sanitare și centre regionale de screening din România.

Principalele echipamente medicale achiziționate sunt:

• Echipamente pentru citologie și HPV
• Colposcoape digitale și mobile
• Dispozitive de electrocauterizare și electrochirurgie
• Mamografe;
• Linii de colonoscopie;
• Mese ginecologice.

„Investițiile cheie în sistemul de sănătate românesc trebuie să continue pe axele prioritare, una dintre acestea este cu certitudine Planul Național de Combatere și Control al Cancerului. Românii trebuie să știe că depistarea precoce și screeningul sunt indispensabile atât pentru creșterea gradului de succes al tratamentului cât și pentru eficientizarea întregului sistem de răspuns la boală”, a precizat ministrul Sănătății, prof.dr. Alexandru Rafila.

„Pentru că putem să reducem costurile de tratament atunci când detectăm această cumplite afecțiuni din timp. Sunt foarte multe state europene care au înțeles, în timp, că programele naționale de screening sunt indispensabile atât pentru salvarea de vieți, cât și pentru economia de resurse în sistem. Noi nu suntem acolo, dar este clar că mergem pe drumul cel bun cu parteneri puternici, precum Banca Mondială”,  a completat și dr. Alexandru Rogobete, secretar de stat și coordonatorul proiectului Băncii Mondiale în Ministerul Sănătății.

Miniștrii sănătății ai statelor membre UE se reunesc marți, 3 decembrie, într-o nouă reuniune a Consiliului UE pentru a discuta despre stadiul actual al revizuirii legislației farmaceutice a UE, pachet legislativ care vizează îmbunătățirea accesului pacienților la medicamente în întreaga UE și securitatea aprovizionării cu medicamente pentru a diminua riscul unor eventuale penurii, informează comunicatul oficial al Consiliului. 

Propunerea de revizuire a legislației farmaceutice a UE se bazează pe nivelul ridicat de protecție a sănătății publice și de armonizare deja obținut în ceea ce privește autorizarea medicamentelor. Obiectivul general al reformei este de a se asigura că pacienții din întreaga UE au acces în timp util și echitabil la medicamente.

Un alt obiectiv al propunerii este de a spori securitatea aprovizionării și de a aborda deficitele prin măsuri specifice, inclusiv obligații mai stricte pentru titularii autorizațiilor de introducere pe piață de a notifica deficitele potențiale sau reale și retragerile, încetările și suspendările de pe piață înainte de o întrerupere prevăzută în vederea continuării aprovizionării cu un medicament pe piață. Pentru a sprijini competitivitatea globală și puterea inovatoare a sectorului, trebuie găsit un echilibru adecvat între acordarea de stimulente pentru inovare, cu un accent mai mare pe nevoile medicale nesatisfăcute, și măsuri privind accesul și accesibilitatea financiară.

   Citiți și: Sectorul farmaceutic european pierde teren în fața SUA din cauza investițiilor reduse și reglementărilor fragmentate, avertizează raportul Draghi. Recent, raportul Letta constata că “nu există o piață unică reală pentru medicamente”

Legislația farmaceutică a UE a permis autorizarea unor medicamente sigure, eficace și de înaltă calitate. Cu toate acestea, accesul pacienților la medicamente în întreaga UE și securitatea aprovizionării reprezintă preocupări din ce în ce mai mari, reflectate în recentele concluzii ale Consiliului și în rezoluțiile Parlamentului European.

Reamintim că pacienții din România au acces la doar 17% din medicamentele inovative aprobate la nivel european, pentru care așteaptă 778 de zile.

Prin urmare, obiectivele propunerii de revizuire a legislației farmaceutice a UE sunt următoarele:

• Obiective generale:
  • Garantarea unui nivel ridicat de sănătate publică prin asigurarea calității, a siguranței și a eficacității medicamentelor pentru pacienții din UE.
  • Armonizarea pieței interne pentru supravegherea și controlul medicamentelor, precum și a drepturilor și obligațiilor care revin autorităților competente ale statelor membre.
• Obiective specifice:
  • Asigurarea faptului că toți pacienții din întreaga UE au acces în timp util și în mod echitabil la medicamente sigure, eficace și la prețuri accesibile;
  • Îmbunătățirea securității aprovizionării și asigurarea faptului că medicamentele sunt întotdeauna disponibile pentru pacienți, indiferent de locul în care locuiesc în UE;
  • Oferirea unui mediu atractiv, favorabil inovării și competitivității pentru cercetare, dezvoltare și producția de medicamente în Europa;
  • Creșterea durabilității medicamentelor din punct de vedere al mediulu.

Toate obiectivele generale și specifice prezentate mai sus sunt, de asemenea, relevante pentru domeniul medicamentelor pentru boli rare și pentru copii.

Strategia farmaceutică pentru Europa reprezintă un răspuns global la provocările actuale ale politicii farmaceutice, prin acțiuni legislative și nelegislative care interacționează împreună pentru a-și atinge obiectivul general de a asigura aprovizionarea UE cu medicamente sigure și accesibile financiar și de a sprijini eforturile de inovare ale industriei farmaceutice din UE. Revizuirea legislației farmaceutice este esențială pentru atingerea acestor obiective.

Comisia Europeană și OCDE au publicat astăzi, 18 noiembrie, un nou raport ce oferă o analiză cuprinzătoare a sistemelor de sănătate în rândul statelor membre Uniunii Europene, oferind detalii despre starea de sănătate a cetățenilor europeni, dar și cu privire la finanțarea sectorului sănătății. Executivul European și OCDE își mențin angajamentul de a sprijini statele UE în construirea unor sisteme de sănătate reziliente, competitive și care să ofere acces echitabil la servicii inovative. Sistemul românesc  de sănătate a fost din nou analizat, iar cifrele rămân în continuare îngrijorătoare. România, țară în plin proces de aderare la OCDE, trebuie să se alinieze urgent la standardele OCDE în materie de sănătate, pentru a încheia cu succes acest proces, dar și pentru a reconstrui un sistem de sănătate inovativ și echitabil pentru pacienții români. Alinierea la cerințele OCDE presupune îmbunătățirea infrastructurii, a calității serviciilor medicale și adoptarea celor mai bune practici internaționale în acest sector.

„Țările europene pot dezvolta sisteme de sănătate rezistente, care să ofere asistența medicală accesibilă și de înaltă calitate pe care toți cetățenii europeni – indiferent de statutul socio-economic sau de localizarea geografică – o așteaptă și o merită. Acest raport marchează un pas important în această călătorie, oferind o reflecție și o bază solidă de dovezi pentru activitatea crucială care ne așteaptă. Prin abordarea provocărilor urgente din prezent în materie de sănătate, putem crea o Europă mai sănătoasă și mai rezistentă pentru ziua de mâine”, au transmis într-o declarație comună Stefano Scarpetta, Director pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, OCDE și Sandra Gallina, director general pentru sănătate și siguranță alimentară, Comisia Europeană. 

Calea Europeană vă prezintă cele mai importante concluzii din cel mai recent raport „Health at a Glance: Europe 2024 STATE OF HEALTH IN THE EU CYCLE”, privind „starea” sistemului de sănătate din România, dar și o comparație cu rapoartele publicate în 2023 și 2021.

Speranța de viață a românilor crește ușor de la an la an, dar tot rămâne printre cele mai mici din UE

În ceea ce privește starea de sănătate în România, raportul de țară arată că în 2022, speranța medie de viață la naștere în România era de 76,6 ani (71,3 ani pentru bărbați și 79,2 ani pentru femei). În acest clasament mai suntem urmați doar de Latvia și Bulgaria. Prin urmare, față de rapoartele publicate în 2023, respectiv 2021, speranța de viață în România a crescut, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, cu mult sub media europeană. 

• În raportul publicat în 2021, speranța medie de viață la naștere în România era de 75,3 ani.
• În raportul publicat în 2019, speranța medie de viață la naștere în România era de 74,2 ani. 

© HEALTH AT A GLANCE: EUROPE 2024 © OECD/EUROPEAN UNION 2024

Principalele boli cu care se confruntă pacienții români: Bolile cardiovasculare și cancerul

Bolile sistemului circulator și cancerul rămân cele două cauze principale ale mortalității în România și UE, bolile sistemului circulator reprezentând 32% din totalul deceselor în 2021 (peste 1,7 milioane de decese), iar cancerul 22% (1,1 milioane de decese). Dintre bolile aparatului circulator, principalele cauze ale mortalității sunt bolile cardiace ischemice și accidentele vasculare. Principalele cauze ale mortalității provocate de cancer sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații). 

România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate

În raportul publicat astăzi, România a cheltuit în 5,7% din PIB pentru sănătate (date pentru anul 2022) – al doilea cel mai mic procent din rândul țărilor UE. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2022, România a cheltuit pentru sănătate 1.632 euro pentru fiecare persoană  (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 3.533 euro. Germania a cheluit 5.317 euro pentru sănătate pentru fiecare persoană, adică de trei ori mai mult decât țara noastră. 

HEALTH AT A GLANCE: EUROPE 2024 © OECD/EUROPEAN UNION 2024

• În 2021, România a cheltuit 6,5% din PIB pentru sănătate – cel mai mic procent din rândul țărilor UE. România a cheltuit 1.663 euro pentru fiecare persoană (mai puțin de jumătate din media UE de 4.030 euro).
• În 2019, România a cheltuit 5,7 %  din PIB pentru sănătate – al doilea cel mai scăzut nivel din țările UE. România a cheltuit 1.310 euro pentru fiecare persoană (mai puțin de jumătate din media UE de 3.523 euro).
• În 2017, România a cheltuit 5% din PIB pentru sănătate – cel mai scăzut, din nou, nivel din rândul țărilor UE. România a cheltuit 1.029 euro pentru fiecare persoană (mai puțin de media UE de 1.884 euro).

HEALTH AT A GLANCE: EUROPE 2024 © OECD/EUROPEAN UNION 2024

OCDE avertizează că presiunea tot mai mare asupra bugetelor sistemului de sănătate reflectă un „climat economic dificil, cu priorități competitive care restrâng fondurile publice disponibile pentru sănătate.” Pe termen lung, se preconizează o creștere a cheltuielilor pentru sănătate din surse publice în rândul țărilor OCDE. Prin urmare, s-ar putea ajunge la un potențial maxim de 11,8 % din PIB alocat cheltuielilor de sănătate până în 2040.

     Citiți și: Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne

Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. 

Linkuri utile: 

• Raport: România rămâne țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate. Speranța de viață a românilor, cu mult sub media europeană
• Raport Comisia Europeană: Speranța de viață a românilor continuă să scadă. România, a doua țară din UE cu cele mai mici investiții în sănătate
• Românii au acces la doar 17% din medicamentele inovative aprobate la nivel european, pentru care așteaptă 778 de zile (Studiu W.A.I.T 2023)
• Uniunea Europeană a Sănătății. Comisia Europeană publică progresele înregistrate în ultimii 4 ani în politica de sănătate a UE