Singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și energetice este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU, și-a început discursul președintele Consiliului European, Charles Michel, susținut înainte de summitul G20, găzduit de Bali, Indonezia, care se desfășoară într-o ”lume foarte diferită” de cea de anul trecut, de la Roma.

”Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și membru al G20, atacă Ucraina, o națiune liberă și suverană. Războiul Rusiei ne afectează pe toți, indiferent unde trăim, din Europa până în Africa sau Orientul Mijlociu. Iar cel mai bun mod de a pune capăt crizei acute de alimente și energie este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU”, a amintit Michel.

This year’s @g20org takes place in a very different world compared to last year.

The EU & G20 can make a real difference in key areas from tackling the consequences of Russia’s war in Ukraine to climate and health.

My press conference ahead of the G20 🔽 https://t.co/nKf2j51hr3

— Charles Michel (@CharlesMichel) November 15, 2022

Acesta a atras atenția asupra numărului în creștere de persoane care ”se confruntă cu foamete severă și malnutriție”, fapt alimentat de hotărârea Kremlinului de a ”transforma alimentele în arme, sporind foametea, sărăcia și instabilitatea”.

”Acest lucru are, de asemenea, consecințe globale dramatice asupra lumii în curs de dezvoltare, inclusiv aici, în Asia. Și permiteți-mi să fiu clar, repet încă o dată, sancțiunile UE adoptate împotriva Rusiei nu vizează agricultura și produsele alimentare și nu vizează exportul de îngrășăminte din Rusia. Pe de altă parte, Rusia a impus restricții asupra exportului propriilor produse alimentare și, chiar înainte de a lansa războiul, a impus restricții asupra îngrășămintelor. În UE, depunem eforturi susținute pentru a aborda consecințele globale ale acestui război și de aceea mobilizăm fonduri de 8 miliarde de euro pentru a aborda securitatea alimentară, în special pentru țările în curs de dezvoltare”, a punctat președintele Consiliului European.

Într-o pledoarie pentru menținerea în vigoare a Inițiativei privind exportul de cereale prin porturile de la Marea Neagră, Charles Michel a amintit că, înainte de război, Ucraina a exportat 45 de miliarde de tone de produse agricole în lume prin intermediul culoarelor de solidaritate ale UE.

”Trebuie să abordăm, de asemenea, problema creșterii prețurilor la îngrășăminte și a întreruperii aprovizionării cu îngrășăminte, și aștept cu nerăbdare să particip mâine la un eveniment secundar dedicat acestui subiect. Sunt în continuare convins că putem și ar trebui să sprijinim țările în curs de dezvoltare să își producă propriile îngrășăminte durabile la nivel local, așa cum am făcut cu vaccinurile COVID”, și-a exprimat convingerea oficialul european.

Făcând trimitere la ”criza energetică” ale cărei efecte se răsfrâng asupra familiilor și companiilor, Charles Michel a evidențiat că G20 are ”responsabilitatea colectivă de a ne asigura că lumea dispune de energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile pentru toți”.

”Neutralitatea climatică până în 2050 este și rămâne busola noastră călăuzitoare. UE a rămas, în mod colectiv, cel mai mare contribuabil la fondurile publice pentru climă, care s-au ridicat la 23 de miliarde de euro în 2021. În calitate de G20, ar trebui să depunem eforturi pentru a direcționa o contribuție la fondurile pentru climă și trebuie să duce la îndeplinire (n.r. angajamentul) de 100 de miliarde de dolari pe an. Este timpul ca și ceilalți parteneri dezvoltați să își plătească partea lor echitabilă. Sprijinim, de asemenea, țările să decarbonizeze industria. Încercăm să le ajutăm să își accelereze tranziția către energia și tehnologia verde”, a conchis Charles Michel.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazului folosit în producția de energie electrică, susținute de o analiză cost-beneficiu.

Prezent în Parlamentul European, care a dezbătut miercuri concluziile summitului Consiliului European din 20-21 octombrie, Michel a semnalat că ”prețul gazului pe piața internațională a scăzut substanțial din august, dar rămâne mult mai mare decât înainte de războiul din Ucraina”.

”Este esențial să reducem aceste prețuri, asigurându-ne în același timp securitatea aprovizionării. Comisia Europeană are sarcina de a pregăti un nou cadru de referință până la începutul anului 2023. Acest cadru ar trebui să reflecte mai bine realitatea pieței europene a gazelor naturale. De asemenea, Comisia este însărcinată să elaboreze cât mai curând posibil un coridor dinamic al prețurilor pentru a reduce volatilitatea prețurilor în tranzacțiile cu gaze naturale”, a detaliat președintele Consiliului European.

Făcând referire la cursa subvențiilor, Charles Michel a semnalat că este nevoie de o coordonare strânsă privind politicile naționale, în contextul unor prime astfel de stimulente pentru ca întreprinderile să își relocheze activitatea, în special peste Atlantic.

El a amintit și de ”dezbaterea strategică, absolut esențială, privind relația dintre Uniunea Europeană și China”, ce a avut loc la scurtă distanță după ce Xi Jinping a fost reales lider al Partidului Comunist, consolidându-și astfel puterea.

”Dorim să observăm că sistemul politic și instituțional chinez, este evident, complet diferit de modelul pe care îl avem la nivel european. În calitate de europeni, susținem drepturile omului, aceste valori ale libertăților personale fundamentale: libertatea presei, libertatea de exprimare. Cenzura nu își are locul în Uniunea Europeană și toți liderii și-au reafirmat angajamentul de a se ridica întotdeauna, de a nu privi niciodată în jos atunci când vine vorba de susținerea acestor valori fundamentale, deoarece credem că avem responsabilitatea de a apăra întotdeauna drepturile omului, principiile democratice”, a mai spus Michel.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți luna trecută la Bruxelles, au stabilit o foaie de parcurs pentru a răspunde crizei energetice și creșterii prețurilor la energie.

Actuala criză energetică din Uniunea Europeană (UE) poate fi depăşită doar în mod solidar, a susţinut cancelarul federal german Olaf Scholz joi, la Atena, în condiţiile în care Berlinul se opune unei plafonări a preţurilor la gaz în Europa, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Obiectivul nostru: preţurile trebuie să scadă”, a subliniat social-democratul german la Atena, la finalul unei întrevederi cu omologul său grec Kyrakos Mitsotakis.

“Suntem de acord asupra faptului că această criză nu poate fi depăşită decât de o manieră solidară”, a afirmat Scholz, la o zi distanță după ce s-a aflat la Paris pentru a depăși împreună cu Emmanuel Macron dezacordurile franco-germane privind  aprovizionarea energetică europeană și creşterea preţurilor la energie.

“Am ajuns, consider eu, la decizii inteligente şi foarte bune” în timpul summitului european de săptămâna trecută, a insistat cancelarul federal.

Într-o postare pe Twitter, Scholz a arătat că Europa își dorește să devină mai puțin dependentă de importurile de energie.

“Unul dintre obiective este extinderea masivă a energiilor regenerabile. Dar este, de asemenea, clar că prețurile trebuie să scadă. Vom aborda acest aspect împreună în UE”, a spus el, deși Germania se numără printre ţările care se opun unei plafonări a preţurilor la gaz, care au crescut puternic în ultimele luni în majoritatea ţărilor, din cauza războiului din Ucraina şi a sancţiunilor economice impuse Rusiei.

În timpul summitului de săptămâna trecută, cele 27 de ţări membre ale UE au convenit asupra unei “foi de parcurs” pentru a pune în aplicare măsuri menite să încerce să limiteze explozia preţurilor la energie.  Înțelegerea pe care liderii UE au convenit-o asupra unei foi de parcurs solide și a unui mandat clar pentru stoparea creșterii prețurilor la energie prevede achiziții comune voluntare de gaze, dar cu un prag minim obligatoriu de 15%, și un plafon temporar pentru prețul gazelor folosite în producția de electricitate.

După ce trupele ruse au invadat Ucraina pe 24 februarie, Europa a reacţionat cu lentoare în această problemă energetică spinoasă, fiind slăbită de interesele divergente ale statelor membre, în timp ce iarna se apropie.

Reuniţi marţi, miniştrii europeni ai energiei au afişat în mod clar divergenţe persistente asupra unei plafonări a preţurilor la gaz, însă au decis să se reunească din nou pe 24 noiembrie, pentru a încerca să adopte un pachet de măsuri în încercarea de a depăşi această criză energetică.

Cancelarul federal german a fost acuzat de “egoism” după ce a anunţat la sfârşitul lui septembrie un plan de susţinere de 200 de miliarde de euro pentru economia germană, fără a se pune de acord cu partenerii săi europeni, care au acuzat că această intervenție va distorsiona piața, creând concurență neloială. Mai mult, pachetul a fost adoptat săptămâna trecută de Parlamentul de la Berlin.