Connect with us

G7

MSC 2022 | De la München, țările G7 cer Rusiei să aleagă calea diplomației și să retragă cea mai mare desfășurare de forțe din Europa de la finalul Războiului Rece

Published

on

© Secretary Antony Blinken/ Twitter

Miniştrii de externe din cadrul țărilor G7 au furnizat sâmbătă o nouă dovadă a unității occidentale în fața acțiunilor Rusiei, cerând Moscovei să aleagă calea diplomaţiei pentru dezescaladarea tensiunilor şi să retragă trupele de la graniţa cu Ucraina. Într-o declarație comună semnată de șefii diplomațiilor din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA și Uniunea Europeană, părțile menționate au subliniat că nu au observat o reducere a activităţilor militare ale Rusiei la frontieră, deși Moscova clamează acest lucru, şi că Rusia va fi judecată în funcţie de faptele sale.

“Îi cerem Rusiei să aleagă calea diplomaţiei pentru dezescaladarea tensiunilor, să retragă în mod substanţial forţele militare din proximitatea graniţelor Ucrainei şi să se respecte pe deplin angajamentele internaționale, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea riscurilor şi transparenţa activităţilor militare. Ca un prim pas, aşteptăm ca Rusia să implementeze anunțată reducere a activităţilor sale militare la graniţele cu Ucraina. Nu am văzut dovezi ale acestei reduceri. Vom judeca Rusia în funcţie de faptele sale”, se arată într-un comunicat semnat de miniştrii de externe din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA și de Înaltul Reprezentant al UE.

Sub președinția germană a G7, miniștrii s-au reunit în marja Conferinței de Securitate de la München, forum pe care Rusia îl boicotează în acest an, într-un nou semnal al tensiunilor dintre Federația Rusă, pe de o parte, și SUA, NATO și UE, pe de altă parte.

În declarația semnată, miniștrii G7 atenționează că “masarea forţelor militare de către Rusia neprovocată şi nejustificată, cea mai mare desfăşurare de forţe de pe continentul european de la finalul Războiului Rece, reprezintă o provocare pentru securitatea globală şi pentru ordinea internaţională”.

“Suntem profund îngrijoraţi de activităţile militare ameninţătoare ale Rusiei în jurul Ucrainei, în Crimeea anexată ilegal şi în Belarus”, au precizat miniștrii țărilor G7, aceștia primindu-l separat și pe ministrul de externe al Ucrainei.

În comunicat se precizează că se doreşte o soluţie a crizei paşnică, pe calea diplomaţiei, şi Rusiei i se cere să accepte oferta de dialog prin intermediul Dialogului pentru Stabilitate Strategică dintre SUA și Rusia, Consiliul NATO-Rusia şi OSCE.

“Rusia ar trebui să nu aibă nicio îndoială că orice atac militar împotriva Ucrainei va avea consecinţe masive, inclusiv sancţiuni financiare şi economice, ceea ce va duce la costuri severe şi fără precedent pentru economia Rusiei”, adaugă miniştrii, menţionând că îşi reafirmă solidaritatea cu poporul ucrainean şi susţinerea faţă de eforturile Ucrainei de întărire a democraţiei şi instituţiilor sale, de încurajare a progresului şi reformelor.

“Rusia trebuie să dezescaladeze situaţia şi să îşi respecte datoria de implementare a acordurilor de la Minsk. Este îngrijorătoare creşterea numărului de încălcări ale armistiţiului în ultimele zile. Condamnăm folosirea armelor şi atacarea unor zone civile, ceea ce constituie o încălcare clară a acordurilor de la Minsk. Condamnăm şi faptul că Federaţia Rusă le oferă în continuare paşapoarte ruseşti locuitorilor din zone ale Ucrainei controlate nu de guvern”, se mai arată în comunicat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Japonia anunță sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, în coordonare cu G7, și condamnă desfășurarea armelor nucleare în Belarus

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Japonia va aplica sancțiuni suplimentare Rusiei după ce liderii din G7 au convenit la summitul care s-a desfășurat săptămâna trecută la Hiroshima că trebuie intensificare măsurile de pedepsire a Moscovei pentru declanșarea războiului împotriva Ucrainei, a anunțat vineri Hirokazu Matsuno, șeful de cabinet al premierului nipon, conform Reuters, citat de Agerpres.

Acesta a condamnat, în egală măsură, anunțul de jos privind desfășurarea de arme nucleare tactice de către Rusia în Belarus, precizând că această decizie va intensifica și mai mult circumstanțele create de invadarea Ucrainei.

”Fiind singura ţară care a suferit bombardamente atomice în timpul războiului, Japonia nu acceptă niciodată ameninţarea nucleară a Rusiei, cu atât mai puţin utilizarea acesteia”, a declarat Matsuno într-o conferinţă de presă zilnică.

Citiți și: Liderii G7 vor impune noi sancțiuni pentru a slăbi „mașinăria de război” a Rusiei și asigură Ucraina de sprijin militar și financiar în 2023 și 2024

Într-o acțiune coordonată cu G7, Japonia va îngheța activele a 78 de grupuri și 17 persoane, inclusiv ofițeri de armată din Rusia și va interzice exporturile către 80 de entități rusești, cum ar fi laboratoarele de cercetare afiliate armatei, potrivit unui comunicat publicat vineri de Ministerul de Externe.

Japonia va interzice, de asemenea, furnizarea de servicii de construcţii şi inginerie Rusiei, mai multe detalii referitoare la această măsură urmând să fie anunţate la o dată ulterioară, se arată într-un comunicat al Ministerului Comerţului de la Tokyo.

În contextul summitului G7, Uniunea Europeană a anunțat că va limita comerțul cu diamante rusești” ca parte a sancțiunilor împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Decizia UE venea după ce Marea Britanie anunțase cu câteva ore înainte că ”va legifera în cursul acestui an interzicerea importurilor de diamante rusești și va pune capăt tuturor importurilor de cupru, aluminiu și nichel de origine rusească, pe baza interdicțiilor existente asupra fierului și oțelului” din țara invadatoare.

O hotărâre de suplimentare a sancțiunilor a fost făcută publică și de Statele Unite, Departamentul Trezoreriei și cel de Stat plasând ”peste 300” de persoane, companii, nave şi avioane din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia pe lista neagră.

Continue Reading

G7

Premierul britanic califică China drept ”cea mai mare provocare a epocii noastre la adresa securității și prosperității globale”

Published

on

© No 10/ Flickr

Premierul britanic, Rishi Sunak, a descris China drept cea mai mare provocare la adresa lumii, într-o declarație susținută la finalul unui summit G7, desfășurat la Hiroshina, unde liderii acestui format au cerut Beijingului să facă presiuni asupra Rusiei pentru a înceta războiul din Ucraina, informează Politico Europe.

”China reprezintă cea mai mare provocare a epocii noastre la adresa securității și prosperității globale. Sunt din ce în ce mai autoritari acasă și mai imperativi în străinătate”, le-a spus Sunak reporterilor la reuniunea G7, care s-a încheiat duminică.

Premierul britanic s-a abținut de la a solicita o ”decuplare” a Occidentului de China, dar a susținut ”reducerea riscurilor”, expresie folosită de liderii G7 în comunicat comun emis sâmbătă.

Citiți și: Ursula von der Leyen, către liderii G7: Trebuie să ne reducem vulnerabilitățile față de China, dar decuplarea de Beijing nu este în interesul nostru

”Vom coopera, în cadrul G7 și cu alte țări, pentru a ne asigura că putem reduce riscul și vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare pe care am văzut-o din partea Chinei, vom lua măsurile necesare pentru a ne proteja împotriva investițiilor ostile și vom face acest lucru într-un mod care să nu ne dăuneze reciproc”, a declarat Sunak.

Liderii G7 au emis o declarație dură la adresa Beijingului, în care au convenit să diversifice sursele de minerale critice și să creeze o nouă platformă de coordonare pentru a contracara coerciția economică, și au condamnat încercările de a schimba status quo-ul în Marea Chinei de Sud.

Acest lucru a declanșat un răspuns critic din partea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, care a acuzat țările G7 că se amestecă în afacerile interne ale Chinei.

Citiți și: Un Război Rece cu China ar fi “o trădare a interesului național” al Regatului Unit, avertizează șeful diplomației britanice într-un discurs mult așteptat

Sunak se află sub o presiune tot mai mare din partea unor figuri din cadrul propriului său Partid Conservator pentru a înăspri linia guvernului față de China. Miercuri, fostul prim-ministru Liz Truss i-a cerut lui Sunak să includă China pe lista ”amenințărilor” la adresa securității Regatului Unit.

La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, prim-ministrul a descris China drept o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”.

Continue Reading

G7

Sprijin de până la 275 de milioane de dolari din SUA, Japonia, Coreea de Sud și EAU pentru reactorul modular din România. SUA au lansat și scrisori de interes pentru un sprijin de 4 miliarde de dolari

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Măsurile anunțate sâmbătă de președintele american Joe Biden pentru a pune în aplicare viziunea Parteneriatului pentru infrastructură și investiții globale de a mobiliza 600 de miliarde de dolari până în 2027 în investiții în infrastructură în întreaga lume au inclus sprijin public-privat pentru proiectul reactorului modular mic (SMR) din România din partea Statelor Unite, Japoniei, Republicii Coreea și Emiratelor Arabe Unite, în valoare de până la 275 de milioane de dolari, precum și lansarea unor scrisori de interes pentru finanțări de proiecte în valoare de până la 4 miliarde de dolari, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Sprijinul de până la 275 de milioane de dolari, include o scrisoare de interes din partea U.S. Export-Import Bank (EXIM) pentru o sumă de până la 99 de milioane de dolari din cadrul programului EXIM Engineering Multiplier. În plus, EXIM și Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internațională (DFC) din SUA au emis scrisori de interes pentru un sprijin potențial de până la 3 miliarde de dolari și, respectiv, 1 miliard de dolari pentru desfășurarea proiectelor.

“Împreună cu noile promisiuni ale României, aceste angajamente demonstrează puterea cooperării multinaționale și a parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură transformatoare și vor face să avanseze proiectul SMR de vârf al României, bazat pe tehnologia firmei americane NuScale Power LLC, în vederea implementării în 2029”, arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis salută anunțul lui Biden de la summitul G7 privind sprijinul SUA, Japoniei, Coreei de Sud și EAU pentru reactoarele modulare mici din România

Proiectul SMR din România va înlocui o fostă centrală pe cărbune de la Doicești cu energie curată și va valorifica experiența acumulată în cadrul primului proiect SMR aflat în curs de dezvoltare în Statele Unite, la Carbon Free Power Project din Idaho. Proiectul SMR de la Doicești se bazează pe o experiență de peste un sfert de secol în ceea ce privește exploatarea în condiții de siguranță și securitate a centralelor nucleare din România.

Printre partenerii care avansează proiectul SMR se numără Japan Bank for International Cooperation (Japonia); DS Private Equity (Republica Coreea); EXIM Bank România, S.N. Nuclearelectrica S.A., Nova Power & Gas S.R.L. (România); Emirates Nuclear Energy Corporation (ENEC, Emiratele Arabe Unite); DFC și EXIM (Statele Unite).

Angajamentele vor sprijini achiziția de materiale de lungă durată, finalizarea lucrărilor de inginerie și proiectare preliminară (FEED), furnizarea de expertiză în domeniul managementului de proiect, caracterizarea amplasamentului și analize de reglementare, precum și estimări precise ale calendarului și bugetului pentru executarea proiectului. Implicarea ENEC în proiectul românesc SMR, prin contribuția în natură a experților în domeniul nuclear, reprezintă prima activitate axată pe energia nucleară întreprinsă în cadrul platformei Parteneriatul SUA – Emiratele Arabe Unite pentru accelerarea energiei curate (PACE).

PACE a fost lansat în noiembrie 2022 pentru a cataliza 100 de miliarde de dolari în finanțare, investiții și alte tipuri de sprijin pentru a desfășura 100 de noi gigawați de capacitate de energie curată până în 2035, oferind un impuls și un impact suplimentar pe drumul către Conferința părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP28), pe care Emiratele Arabe Unite o vor găzdui în noiembrie 2023.

Acest efort multilateral de implementare a unei tehnologii nucleare civile sigure și securizate este o dovadă a rolului esențial pe care îl joacă energia nucleară în tranziția globală către o energie curată și în atingerea obiectivului nostru colectiv de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Statele Unite se angajează să sprijine utilizarea tehnologiilor inovatoare de energie curată pentru a alimenta eforturile globale de decarbonizare și pentru a oferi securitate și independență energetică partenerilor din întreaga lume.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA49 seconds ago

Comisia Europeană anunță că nu va prelungi măsurile de sprijin pentru prețurile la energie

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șeful Pentagonului afirmă că “Indo-Pacificul este zona de interes numărul 1 a armatei SUA”: China reprezintă cea mai mare provocare

ROMÂNIA3 hours ago

SUA și România găzduiesc la Washington o reuniune a “Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate”, un forum transregional al Agenției ONU pentru emanciparea femeilor

MEDIU22 hours ago

Ziua Mondială a Mediului. Klaus Iohannis: România a aderat recent la Coaliția de înaltă ambiție pentru a stopa poluarea cu plastic

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis participă marți la summitul “București 9” din Slovacia: Pe agendă, consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic

INTERNAȚIONAL24 hours ago

Dorin Recean: Suntem recunoscători României pentru susţinerea şi contribuţia la organizarea excelentă a summitului CPE Moldova

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului. Suma de 10.000 de euro aferentă premiului, donată de șeful statului Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din București

ROMÂNIA2 days ago

Jean-Claude Juncker: Klaus Iohannis este unul dintre acei oameni de stat din Europa Centrală care vor avea un impact dincolo de timpul lor

ROMÂNIA2 days ago

Bogdan Aurescu, la ceremonia de învestire a lui Erdogan: România și Turcia au obiectivul transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu al păcii, stabilităţii şi creşterii economice

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

MAREA BRITANIE4 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL4 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO5 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA5 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO2 weeks ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending