Connect with us

NATO

MSC 2022 | Jens Stoltenberg: Dacă scopul Kremlinului este de a avea mai puțin NATO la granițele Rusiei, nu va obține decât mai mult NATO

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat sâmbătă, de pe scena Conferinței de Securitate de la München, importanța unei relații transatlantice puternice pentru securitatea europeană, în timp ce situația de securitate din estul Ucrainei se înrătăuțește.

Constatând riscul real de conflict, secretarul general a făcut apel la Rusia să schimbe cursul, să se retragă de pe marginea prăpastiei, să înceteze să se pregătească pentru război și să înceapă să lucreze pentru o soluție pașnică.

“Rusia a masat neîncetat trupe în Ucraina și în jurul acesteia, în cea mai mare consolidare militară de la Războiul Rece încoace. Nu știm ce se va întâmpla. Dar riscul de conflict este real. Aliații NATO își continuă eforturile diplomatice puternice pentru a găsi o soluție politică. Cu toate acestea, în ciuda afirmațiilor Moscovei, nu am văzut până acum niciun semn de retragere sau de dezescaladare. Dimpotrivă, consolidarea Rusiei continuă”, a spus el, într-un discurs susținut la München, la forumul pe care Rusia îl boicotează în acest an, într-un nou semnal al tensiunilor dintre Federația Rusă, pe de o parte, și SUA, NATO și UE, pe de altă parte.

El a subliniat că actuala criză se referă la viitorul Ucrainei, dar și la securitatea globală pentru că Rusia încearcă să își refacă sferele de influență.

“Libertatea și democrația sunt contestate, iar concurența strategică este în creștere”, a spus el, subliniind că “aceasta este o nouă normalitate și trebuie să fim pregătiți”. 

Secretarul general a spus că, în timp ce Moscova încearcă să dea înapoi istoria și să își recreeze sfera de influență, aliații NATO vor fi uniți și vor face ceea ce este necesar pentru a se proteja și apăra reciproc.

NATO este o alianță defensivă. Nu amenințăm Rusia sau pe altcineva. (…) Dacă scopul Kremlinului este de a avea mai puțin NATO la granițele Rusiei, nu va obține decât mai mult NATO”, a spus Stoltenberg.

Dovezi ale afirmațiilor sale stau în dislocarea inițială a 3.000 de militari americani în Europa, 1.700 în Polonia, 1.000 în România și 300 în Germania, dislocarea suplimentară a încă 3.000 de soldați în Polonia, pregătirea deciziei instalării unui grup de luptă al NATO în România condus de Franța și desfășurarea de avioane de luptă ale SUA în România și Polonia.

“Iar dacă vrea să divizeze NATO, nu va obține decât o Alianță și mai unită“, a afirmat el, în condițiile în care s-a întâlnit la München cu vicepreședinta SUA Kamala Harris și a participat la o nouă convorbire de coordonare cu cu președintele american Joe Biden și cu liderii transatlantici, inclusiv președintele României, în urma căreia și Klaus Iohannis a subliniat că “trebuie să ne demonstrăm unitatea și să continuăm să întărim capacitățile de descurajare și apărare ale NATO pe flancul estic”

Stoltenberg a primit premiul Ewald von Kleist al Conferinței de Securitate de la München pentru realizările sale în calitate de secretar general al NATO.

Secretarul general a primit premiul în cadrul unor remarci laudative din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În discursul său, von der Leyen a avertizat sâmbătă și că gândirea periculoasă a Kremlinului poate costa Rusia un viitor prosper, că UE și SUA sunt unite în fața încercărilor Moscovei de a diviza comunitatea transatlantică și a anunțat că Uniunea Europeană poate rezista fără gazul rusesc, resursă pe care Moscova o utilizează și ca armă geopolitică pentru a diviza Europa.

Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, și-a deschis vineri ușile la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Președintele Joe Biden a semnat instrumentele de ratificare prin care SUA aprobă aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© White House - Twitter

Președintele american Joe Biden a parafat marţi ratificarea de către Statele Unite a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, urându-le bun-venit celor două țări în „cea mai puternică și defensivă alianță din istoria lumii.”

„Două țări mândre și independente, fiecare cu o tradiție îndelungată – o tradiție îndelungată de nealiniere, care își exercită dreptul suveran de a lua propriile decizii cu privire la securitatea lor au răspuns voinței cetățenilor lor, în urma proceselor lor democratice,  și au ales să adere la NATO. Cred că a fost și este un moment de cotitură pentru Alianță și pentru o mai mare securitate și stabilitate nu numai a Europei și a Statelor Unite, ci și a lumii”, a precizat președintele Joe Biden înaintea semnării acordului. 

De asemenea, acesta a precizat jurnaliștilor că a discutat telefonic cu liderii Finlandei și Suediei: „Împreună, ne-am angajat că Statele Unite, Finlanda și Suedia vor continua să rămână vigilente împotriva oricăror amenințări la adresa securității noastre comune și să descurajeze orice confruntare și să înfrunte orice agresiune sau amenințare de agresiune care ar putea apărea”, a mai adăugat acesta. 

Șeful de la Casa Albă îi îndeamnă pe ceilalți aliați să își finalizeze cât mai repede posibil propriile progrese în materie de ratificare.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a salutat semnarea instrumentele de ratificare de către Statele Unite ale Americii a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda și Suedia: „Sărbătorim acest moment istoric, care subliniază angajamentul SUA față de securitatea noastră transatlantică comună.”

„Suntem mulțumiți de progresele rapide înregistrate de Finlanda și Suedia pentru a deveni aliați NATO. Există un puternic sprijin aliat și bipartizan pentru cererile de aderare ale Finlandei și Suediei și așteptăm cu nerăbdare să le aducem rapid în cea mai puternică alianță defensivă din istorie. Apreciem acțiunea rapidă a tuturor aliaților care au ratificat deja protocoalele de aderare și îi încurajăm pe toți să finalizeze procesul în curând, astfel încât Finlanda și Suedia să poată adera la Tratatul Atlanticului de Nord și să se alăture Alianței NATO”, a mai transmis Antony Blinken. 

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

Votul din SUA a avut loc după cele mai recente ratificări ale celor două protocoale de aderare de către Franţa şi Italia.

Cu SUA, 23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care și CanadaGermania, Lituania, și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.7 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA7 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA8 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.10 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA11 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA11 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE13 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA13 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA8 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending