Connect with us

G7

MSC 2022 | Olaf Scholz, mesaj către Vladimir Putin: Cărțile de istorie nu pot fi folosite pentru a justifica o redesenare a granițelor europene

Published

on

© Munich Security Conference

Există “indicii importante” că un atac rusesc asupra Ucrainei poate fi evitat prin diplomație, având în vedere interesul aparent al Kremlinului pentru negocieri privind cererile sale de securitate, a declarat sâmbătă cancelarul german Olaf Scholz, în primul său discurs de pe podiumul Conferinței de Securitate de la München în calitate de șef al guvernului de la Berlin.

Cancelarul german a urcat pe scena Conferinței, pe care Rusia o boicotează în acest an, după o dezbatere transatlantică la care au luat parte președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pregătind terenul pentru discursurile vicepreședintei americane Kamala Harris și premierului britanic Boris Johnson. El i s-a adresat direct președintelui rus Vladimir Putin, subliniindu-i că nu se poate prevala de niciun context istoric pentru a reconfigura frontierele europene.

În contextul în care Statele Unite au avertizat cu privire la o invazie iminentă, Scholz a declarat la Conferința de Securitate de la Munchen că orice atac ar fi o “greșeală gravă” cu “costuri politice, economice și geostrategice” ridicate, informează Reuters, în timp ce Rusia neagă că ar plănui o invazie.

 

Dar nu există “nicio justificare” pentru acumularea a peste 100.000 de soldați ruși la granițele Ucrainei, a declarat Scholz, respingând drept “ridicole” afirmațiile președintelui Vladimir Putin privind genocidul din regiunile separatiste din estul Ucrainei.

Cu toate acestea, Rusia a semnalat atât în discuția dintre Scholz cu Putin la Moscova la începutul acestei săptămâni, cât și în răspunsul său la propunerile de securitate ale Washingtonului, că încă dorește să negocieze.

Între timp, Occidentul este pregătit să negocieze cu privire la cererile de securitate ale Rusiei “fără a fi naiv”, a spus Scholz, adăugând că “vom face o diferență clară între cererile nesustenabile și interesele legitime de securitate”, a spus el.

Putin a făcut în mod clar în ultima vreme o incursiune în istoria Rusiei, a spus Scholz, amintind de textele sale publicate în care deplângea prăbușirea Uniunii Sovietice și dispariția “Rusiei istorice”, precum și de discuțiile din această săptămână.

Dar trecutul nu poate fi folosit pentru a justifica o redesenare a granițelor europene care ar submina pacea pe continent, a spus liderul german.

“Dacă te duci suficient de departe în cărțile de istorie, poți găsi motive pentru războaie care durează câteva sute de ani și care distrug întregul nostru continent”, a spus Scholz.

Pacea poate fi păstrată în Europa doar dacă nu mai sunt schimbate granițele“, a subliniat el.

Scholz a declarat în cadrul conferinței că o lume multipolară este în mod clar în curs de apariție, pe măsură ce apar noi puteri. Dar acest lucru nu ar trebui să însemne că țările își revendică sfere de influență pentru ele însele, a spus el.

Olaf Scholz a efectuat marți vizita sa inaugurală în calitate de cancelar german la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, o reuniune a cărei agendă a fost dominată de criza de securitate cu care se confruntă Europa pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina și la capătul căreia ambii lideri și-au exprimat dorința de a continua să abordeze problemele de securitate europeană prin dialog.

Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, și-a deschis vineri ușile la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Statele G7, îngrijorate de acțiunile militare anunțate de China în jurul Taiwanului: Nu există nicio justificare pentru a folosi o vizită ca pretext pentru o activitate militară agresivă

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe din G7 sunt îngrijorați de recentul anunț al Beijingului privind efectuarea unor exerciții militare cu muniție reală în Strâmtoarea Taiwan, sub pretextul necesității de a-și proteja suveranitatea teritorială, și îndeamnă SUA și China la dialog pentru a evita o escaladare a tensiunilor exacerbate pe fondul vizitei în Taiwan a președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi. 

„Noi, miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, reafirmăm angajamentul nostru comun pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe reguli, a păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și dincolo de aceasta. Suntem îngrijorați de acțiunile amenințătoare recente și anunțate ale Republicii Populare Chineze (RPC), în special exercițiile cu muniție reală și coerciția economică, care riscă o escaladare inutilă. Nu există nicio justificare pentru a folosi o vizită ca pretext pentru o activitate militară agresivă în strâmtoarea Taiwan. Este normal și de rutină ca legislatorii din țările noastre să călătorească la nivel internațional. Răspunsul escaladat al RPC riscă să sporească tensiunile și să destabilizeze regiunea”, se arată într-o declarație comună. 

Vizita surpriză a președintei Camerei Reprezentanților a înfuriat Beijingul după ce aceasta a promis președintei Tsai Ing-wen că SUA „nu vor abandona” Taiwanul, insulă care are aspirații privind obținerea formală a independenței față de China.

Taiwanul și China s-au despărțit în 1949, după ce comuniștii au câștigat un război civil pe continent. Statele Unite mențin relații informale și legături de apărare cu Taiwanul, chiar dacă recunosc Beijingul ca fiind guvernul Chinei.

Totuși, China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a renunțat niciodată la folosirea forței pentru a-l aduce sub controlul său. Însă, Statele Unite au avertizat China să nu folosească vizita ca pretext pentru o acțiune militară împotriva insulei.

Ca răspuns, China a anunțat „operațiuni militare țintite” și exerciții cu muniție reală în șase perimetre din apele și spațiul aerian din jurul Taiwanului, în perioada 4 august – 7 august. În același timp, a acuzat SUA de provocări. 

În context, șefii diplomațiilor din G7 au făcut apel la China „să nu schimbe unilateral status quo-ul prin forță în regiune și să rezolve diferendele dintre cele două maluri ale strâmtorii prin mijloace pașnice”. De asemenea, au dat asigurări privind faptul că nu există nicio schimbare în politicile respective privind o singură Chină, acolo unde este cazul, și în pozițiile de bază privind Taiwanul ale membrilor G7.

Mai mult, aceștia au reiterat angajamentul comun și ferm al G7 față de menținerea păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și au încurajat toate părțile „să își păstreze calmul, să dea dovadă de reținere, să acționeze cu transparență și să mențină liniile de comunicare deschise pentru a preveni neînțelegerile.”

Continue Reading

G7

Miniștrii de externe G7 și Josep Borrell condamnă încercările Rusiei de a-și transforma exporturile de energie în „arme”: Nu este un furnizor de încredere

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe ai Canadei, Franței, Germaniei, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii, precum și Înaltul Reprezentant al UE, condamnă cu fermitate războiul brutal, neprovocat, nejustificat și ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se arată într-o declarație comună.

„Condamnăm și nu vom recunoaște încercările continue ale Rusiei de a redesena frontierele prin forță. Acest lucru constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional, în special o încălcare gravă a Cartei Organizației Națiunilor Unite, și subminează grav sistemul internațional bazat pe reguli. Reiterăm cererea noastră ca Rusia să pună capăt acestui război la alegere, să înceteze imediat și necondiționat toate ostilitățile și să își retragă trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, au transmis aceștia. 

De asemenea, miniștrii de externe G7 și șeful diplomației europene condamnă încercările Rusiei de a-și transforma exporturile de energie în arme și de a folosi energia ca instrument de coerciție geopolitică.

„Prin urmare, Rusia nu este un furnizor de energie de încredere. Vom acționa în solidaritate și în strânsă coordonare pentru a atenua impactul întreruperilor aprovizionării asupra economiilor și cetățenilor la nivel mondial și în țările noastre, în special pentru a proteja grupurile vulnerabile. Lucrăm pentru a ne asigura că Rusia nu își exploatează poziția de producător de energie pentru a profita de pe urma agresiunii sale pe seama țărilor vulnerabile. Ne vom baza pe acțiunile noastre recente pentru a asigura aprovizionarea cu energie, pentru a stabiliza piețele și pentru a atenua creșterile prețurilor la energie determinate de acțiunile Rusiei și de condițiile extraordinare de pe piață”, se menționează în declarația comună. 

Miniștrii G7 își mențin angajamentul față de diversificarea energiei și a resurselor și promovează piețe energetice competitive, fiabile și accesibile, care sunt transparente și respectă standarde înalte de mediu, sociale și de guvernanță.

„Reiterăm sprijinul pentru o tranziție globală ambițioasă și accelerată către o energie curată, care să ducă la un nivel net zero până în 2050, în conformitate cu o limită de încălzire de 1,5°C și cu punerea în aplicare a Pactului de la Glasgow privind clima. Acest lucru este esențial pentru atingerea obiectivelor noastre comune în materie de climă, securitate și redresare economică. Cu cât realizăm mai repede această tranziție, cu atât mai sigure vor fi societățile noastre”, au punctat aceștia.

Miniștrii de externe ai statelor G7 și Josep Borrell continuă să exploreze măsuri suplimentare pentru a împiedica Rusia să profite de pe urma războiului său de agresiune și pentru a reduce capacitatea Moscovei de a purta un război.

„Pe măsură ce eliminăm treptat energia rusă de pe piețele noastre interne, vom căuta să dezvoltăm soluții care să reducă veniturile rusești din hidrocarburi, să sprijine stabilitatea pe piețele energetice globale și să minimizeze impactul economic negativ, în special asupra țărilor cu venituri mici și mijlocii. Ne menținem angajamentul de a lua în considerare o serie de abordări, inclusiv opțiuni pentru o interdicție completă a tuturor serviciilor care permit transportul de țiței și produse petroliere rusești pe mare la nivel global, cu excepția cazului în care petrolul este cumpărat la un preț sau sub un preț care urmează să fie convenit în urma consultării cu partenerii internaționali. Atunci când luăm în considerare această opțiune și alte opțiuni, vom lua în considerare, de asemenea, mecanisme de atenuare, alături de măsurile noastre restrictive, pentru a ne asigura că țările cele mai vulnerabile și cele mai afectate își mențin accesul la piețele energetice, inclusiv la cele din Rusia”, au subliniat aceștia.

Ei au dat asigurări că vor reduce dependența de produsele nucleare civile și de produsele conexe din Rusia și vor ajuta țările care doresc să își diversifice aprovizionarea.

„În toate aceste acțiuni, ne vom sprijini reciproc și ne vom coordona acțiunile pentru a păstra unitatea G7 și pentru a ne consolida securitatea și rezistența energetică colectivă. Salutăm eforturile depuse de parteneri în vederea refacerii rezervelor de gaze și a creșterii securității și rezilienței energetice, în contextul în care Rusia își intensifică armarea energiei. În același timp, ne vom continua eforturile cu partenerii din întreaga lume pentru a face din economiile și eficiența energetică o prioritate globală. Rămânem fermi în solidaritatea noastră cu Ucraina și ne reafirmăm angajamentul de nezdruncinat de a sprijini guvernul și poporul ucrainean în apărarea curajoasă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și în lupta lor pentru un viitor pașnic, prosper și democratic”, au conchis miniștrii de externe ai G7.

Continue Reading

G7

G7 pregătesc un mecanism de plafonare a prețurilor la exporturile de țiței din Rusia. China și India s-ar putea alătura coaliției

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Grupul celor mai bogate șapte economii din lume intenționează să pună în aplicare un mecanism de plafonare a prețurilor la exporturile de petrol rusesc până la 5 decembrie, când vor intra în vigoare sancțiunile Uniunii Europene care interzic importurile maritime de țiței rusesc, a declarat miercuri un oficial de rang înalt al G7, informează Reuters, preluat de Digi24.

„Scopul în acest caz este de a ne alinia la calendarul pe care UE l-a pus deja în aplicare. Vrem să ne asigurăm că mecanismul de plafonare a prețurilor intră în vigoare în același timp”, a declarat oficialul, care a cerut să nu fie numit.

G7 – Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Italia, Franța, Italia și Marea Britanie – au declarat luna trecută că vor lua în considerare stabilirea unui plafon de preț pentru țițeiul rusesc pentru a limita veniturile din petrol pe care Moscova le folosește pentru a-și finanța invazia din Ucraina.

De atunci, s-au depus eforturi pentru a implica China și India, care cumpără deja petrol rusesc la un preț redus față de prețul pieței.

„Am primit deja vești de la o serie de țări asiatice care sunt interesate fie să se alăture coaliției, fie să înțeleagă mai bine punctul de referință la care va fi stabilit prețul pentru a-și întări poziția în negocierile cu rușii pentru viitoarele contracte”, a declarat oficialul G7.

Prețul stabilit de G7 va fi făcut public din acest motiv, a precizat acesta.

China și India sunt interesate de ideea de a-și reduce la minimum costurile de import al petrolului, deoarece sunt îngrijorate de impactul bugetar generat de prețurile de vânzare cu amănuntul adesea subvenționate și de inflație, a mai spus oficialul.

G7 dorește ca prețul la țițeiul rusesc să fie stabilit de către membrii cartelului cumpărătorilor la un nivel superior costurilor de producție rusești, astfel încât să ofere un stimulent Kremlinului pentru a continua să exporte, dar cu mult sub prețurile ridicate actuale de pe piață.

În acest fel, Rusia s-ar confrunta cu o alegere dificilă între a accepta venituri mai mici, dar continue, și aproape niciun venit odată ce embargoul UE asupra țițeiului va intra în vigoare în decembrie.

Oficialul a precizat că Rusiei îi va fi greu să își vândă țițeiul în altă parte, deoarece sancțiunile UE prevăd interzicerea tuturor serviciilor financiare legate de comerțul cu petrolul său, inclusiv asigurarea, reasigurarea și finanțarea încărcăturilor și a navelor.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL20 mins ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE2 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE3 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA4 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO4 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.4 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA5 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending