Connect with us

ONU

MSC 2022 | Secretarul general ONU avertizează că un război în Europa “ar fi catastrofal” și cere părților implicate să respecte Carta Națiunilor Unite

Published

on

© Munich Security Conference

Secretarul general al ONU a avertizat vineri, în discursul cu care a deschis cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, că ar fi “catastrofal” ca actuală criză dintre Rusia şi Ucraina să degenereze în război.

“Diviziunile geopolitice continuă să crească și să se adâncească. Aceste diviziuni paralizează adesea Consiliul de Securitate și creează un mediu de impunitate în care actorii statali și nestatali cred că pot face tot ce vor”, a spus Guterres, la o zi distanță după ce SUA și Rusia, membri permanenți ai CS ONU, s-au confruntat la New York pe marginea situației din Ucraina, cu secretarul de stat al SUA detaliind scenarii pe care Rusia le-ar putea utiliza ca pretext pentru a invada țara vecină.

Secretarul general al ONU a afirmat că lumea nu se află într-un nou Război Rece pentru că atunci “existau mecanisme care permiteau protagonistului să calculeze riscurile și să folosească canale secundare pentru a preveni crizele”.

“Astăzi, multe dintre aceste sisteme nu mai există, iar majoritatea oamenilor instruiți să le folosească nu mai sunt printre noi. Așadar, o comunicare și un calcul eronat pot face ca un incident minor între puteri să scape de sub control”, a atras el atenția.

“În contextul concentrării de trupe ruseşti în jurul Ucrainei, sunt profund îngrijorat de amplificarea tensiunilor şi de speculaţiile privind un conflict militar în Europa”, a afirmat el, după ce a fost introdus pe scenă de ambasadorul Wolfgang Ischinger.

Dacă se va întâmpla asta, “ar fi catastrofal”, a avertizat şeful ONU, adăugând că “nu există alternativă la diplomaţie”.

 

Guterres, care a obținut anul trecut un nou mandat în fruntea secretariatului general al ONU și care deține o poziție imparțială, i-a îndemnat pe membrii Națiunilor Unite să aibă în vedere Carta ONU pe care trebuie să o respecte.

“Carta Națiunilor Unite, un pilon fundamental al dreptului internațional spune clar”, a spus el, citând apoi din documentul fundamental onusian.

“Toți membrii trebuie să își rezolve disputele internaționale prin mijloace pașnice, astfel încât pacea și securitatea internațională și justiția să nu fie puse în pericol. Toți membrii se vor abține în relațiile lor internaționale, de la puterea sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau independenței politice, diverse stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite”, arată articolul 2, aliniatele 3-4 din Carta ONU.

“Carta este clară”, a mai spus Antonio Guterres.

Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, își deschide vineri ușile la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. Importanți lideri și oficiali transatlantici – de la vicepreședintele SUA Kamala Harris și secretarul de stat Antony Blinken la triada germană “cancelar – ministru de externe – ministru al apărării” și până la liderii UE și NATO – vor urca pe scena Conferinței. România este reprezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Vasile Dîncu.

Prefațată încă de luni prin tradiționalul raport ce întâmpină fiecare ediție a MSC – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness” – , Conferința va primi mai puțini invitați, precum și delegații mai mici, pentru a asigura sănătatea și siguranța participanților săi și a publicului din München. Cu toate acestea, liderii transatlantici vor fi gata să ofere o nouă mostră de unitate în fața agresivității Rusiei.

“Cel mai mare risc este ca sentimentul de neputință în fața numeroaselor crize din ultimii ani să devină o profeție care se autoîmplinește”, a afirmat Wolfgang Ischinger.

Ediția din 2022 a Conferinței de Securitate de la München acoperă provocările de securitate din Afganistan, regiunea Sahel, Cornul Africii și Europa de Est, precum și riscurile reprezentate de dependențele din lanțurile de aprovizionare cu tehnologii critice și de inegalitatea în creștere.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

SUA acuză Beijingul că a „restrâns și manipulat” vizita Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în China: Nu a fost permisă evaluarea situației drepturilor omului

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite şi-au exprimat sâmbătă „preocuparea” în ceea ce priveşte posibilele limite impuse de Beijing vizitei în Xinjiang a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, citat de AFP, scrie Agerpres

„Statele Unite rămân preocupate de vizita Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, şi a echipei sale în Republica Populară Chineză şi de eforturile acesteia din urmă de a restrânge şi manipula această deplasare”, a afirmat Antony Blinken într-un comunicat, adăugând că condiţiile acestei vizite „nu au permis o evaluare completă şi independentă a situaţiei drepturilor omului, inclusiv în Xinjiang”, în estul ţării.

Antony Blinken a subliniat că SUA sunt deranjate de rapoartele conform cărora locuitorii din Xinjiang au fost avertizați să nu se plângă sau să vorbească deschis despre condițiile din regiune, că nu s-a oferit nicio informație despre locul unde se află sutele de uiguri dispăruți și despre condițiile în care se află peste un milion de persoane aflate în detenție.

„Înaltului Comisar ar fi trebuit să i se permită întâlniri confidențiale cu membrii familiilor uigurilor și ale altor comunități minoritare etnice din diaspora din Xinjiang care nu se află în centrele de detenție, dar cărora li se interzice să călătorească în afara regiunii. Observăm, de asemenea, că Înaltului Comisar nu i s-a permis accesul la persoanele care au făcut parte din programul de transfer al forței de muncă din Xinjiang și care au fost trimise în alte provincii din China”, a mai spus el. 

Michelle Bachelet a afirmat sâmbătă într-o videoconferinţă de presă că vizita sa în China „nu a fost o anchetă, dar „a îndemnat Beijingul să oprească măsurile „arbitrare” ce vizează minoritatea musulmană uigură din Xinjiang.

Vizita a fost prima în China după 17 ani a unui Înalt Comisar pentru drepturile omului.

În timp ce Rusia reprezintă o amenințare imediată, cea pe termen lung pe care o reprezintă China pentru ordinea globală este mult mai gravă, a declarat săptămâma trecută secretarul de stat american Antony Blinken, într-un discurs menit să mobilizeze comunitatea internațională pentru a descuraja și contracara China, pe care SUA o consideră o amenințare pe termen lung la adresa stabilității globale. 

Discursul a încercat să definească un echilibru între interesele economice și militare concurente, subliniind în același timp politica guvernului american față de China.

Luând cuvântul joi la Universitatea George Washington, Blinken a declarat: „China este singura țară care are atât intenția, cât și mijloacele economice, tehnologice, militare și diplomatice pentru a promova o viziune diferită a ordinii internaționale”.

Continue Reading

ONU

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Uniunea Europeană, România și alte 40 de state membre ONU, printre care Statele Unite și Regatul Unit, salută acțiunea Ucrainei împotriva Rusiei în fața Curții Internaționale de Justiție care ”urmărește să stabilească faptul că Rusia nu are niciun temei legal pentru a întreprinde acțiuni militare în Ucraina pe baza unor acuzații nefondate de genocid”.

”În cadrul acestei proceduri, Curtea Internațională de Justiție a emis o hotărâre semnificativă la 16 martie 2022, care ordonă Rusiei să își suspende imediat operațiunile militare în Ucraina. Salutăm hotărârea Curții și îndemnăm ferm Rusia să respecte acest ordin obligatoriu din punct de vedere juridic”, au amintit semnatarii declarației comune.

Reafirmându-ne ”angajamentul față de responsabilitate și față de ordinea internațională bazată pe reguli”, aceștia și-au exprimat ”intenția comună de a explora toate opțiunile pentru a sprijini Ucraina în eforturile sale în fața CIJ și de a lua în considerare o posibilă intervenție în aceste proceduri”.

”Credem cu tărie că aceasta este o chestiune care este adusă pe bună dreptate la CIJ, astfel încât aceasta să poată emite o hotărâre cu privire la acuzațiile de genocid ale Rusiei ca bază pentru invadarea neprovocată și brutală a Ucrainei. În calitate de principal organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, CIJ este un pilon al ordinii internaționale bazate pe reguli și are un rol vital în soluționarea pașnică a litigiilor. Facem apel la comunitatea internațională să exploreze toate opțiunile pentru a sprijini Ucraina în procedurile sale în fața CIJ”, au conchis aceștia mesajul.

Citiți și: 
Alături de Ucraina: Cinci țări, între care SUA și Regatul Unit, sprijină acțiunea Kievului de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”

Recent, România a anunțat că va interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Rusiei.

Astfel, autoritățile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenție în procedurile inițiate de Ucraina împotriva Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ),  la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția ONU privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Bogdan Aurescu respinge acuzațiile „nefondate” lansate de reprezentantul Rusiei la ONU potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale contra asistenței militare

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 19 mai 2022, la invitația secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, țară care deține președinția pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU, la sediul ONU din New York, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

Participarea ministrului român de externe la evenimentul de la New York are loc în continuarea participării la reuniunea ministerială cu tema „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală”, desfășurată la 18 mai 2022, precum și a dialogului său cu secretarul de stat al SUA pe tema securității alimentare, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Dezbaterea deschisă a CS ONU organizată de SUA a avut ca obiectiv analizarea modalităților de coagulare și eficientizare a eforturilor internaționale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii și securității internaționale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii și a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare legale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Referindu-se la situația umanitară din Ucraina, în continuă deteriorare, ministrul Aurescu a reafirmat solidaritatea României cu poporul ucrainean și a prezentat sprijinul umanitar acordat de țara noastră refugiaților ucraineni, menționând totodată hub-ul umanitar de la Suceava, funcțional din luna martie.

Ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția că România a facilitat acordarea sprijinului internațional pentru statul vecin inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenței sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaților ucraineni.

În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia, inclusiv din perspectiva securității alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creșterea prețurilor la alimente la nivel global, și fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii și securității internaționale.

„De la începutul războiului, peste un milion de refugiați au trecut granița româno-ucraineană, iar sprijinul umanitar oferit de România a fost foarte consistent. Un centru umanitar de colectare și distribuire a ajutorului umanitar internațional funcționează din luna martie în apropierea graniței româno-ucrainene. De asemenea, am răspuns solicitărilor internaționale de facilitare a ajutorului pentru Ucraina. De exemplu, am răspuns cu promptitudine solicitării Programului Alimentar Mondial de a stabili o prezență în România pentru a facilita ajutorul de urgență pentru Ucraina”, a precizat Bogdan Aurescu. 

Mai mult, a argumentat importanța abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurității alimentare și prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare și progresul în domeniul protecției climei, finanțării dezvoltării și al altor priorități cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Șeful diplomației române a arătat că piața de cereale este puternic afectată ca urmare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, având în vedere că cele două state sunt actori importanți în comerțul mondial în acest domeniu.

Astfel, ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile multidimensionale întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global, prin facilitarea transportului pe teritoriul României pentru transportatorii din Ucraina și prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din această țară, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. 

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat ideea conform căreia România este unul dintre statele cu cea mai bună poziție pentru a acționa ca un hub de tranzit și export pentru cerealele provenind din Ucraina și a precizat că, de la declanșarea conflictului din Ucraina, peste 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră. Șeful diplomației române a arătat că aceste eforturi consolidează profilul României de actor care contribuie în mod pragmatic la asigurarea stabilității regionale și globale, inclusiv a securității alimentare.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice și rutele și porturile românești, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinații terțe.  

Șeful diplomației române a anunțat, totodată, faptul că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizația Meteorologică Mondială. Acesta va juca un rol important în sprijinirea adaptării la schimbările climatice.

Ministrul român de externe a evidențiat, și în acest context, importanța coagulării și eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzațiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federației Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenței militare acordate Ucrainei. Șeful diplomației române a atras atenția că nu este prima dată când Federația Rusă încearcă să propage astfel de informații complet eronate, autoritățile române reacționând prompt pentru a le respinge ca false și manipulatorii.

„Căutăm toate soluțiile posibile pentru a asigura un acces mai bun la porturile românești de pe Dunăre și la portul Constanța de la Marea Neagră. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Constanța a devenit principala poartă de acces pentru transporturile de cereale ucrainene către lumea exterioară. Până în prezent, peste 240.000 de tone de cereale au fost exportate din Ucraina prin portul Constanța”, a spus el. 

În final, ministrul Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor și acțiunilor viitoare ale ONU și ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil și sigur la nivel global și a evidențiat inclusiv rolul actorilor neguvernamentali, în special al societății civile și al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienței și în abordarea insecurității alimentare la nivel mondial.

La eveniment au participat înalți demnitari din 75 de țări, reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum și ai altor state din diverse regiuni ale lumii, atât din state care sunt sau ar putea fi afectate în mod direct de insecuritatea alimentară, din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, a nutriției și a rezilienței la nivel global, inclusiv state membre ale G7, respectiv alte state, printre care și România. De asemenea, au participat și prezentat analize asupra tematicii în discuție Secretarul General al ONU, António Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley, directorul general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, Qu Dongyu.

Înalții oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecțională, dintre conflicte și insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurității alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, și au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniștrii de externe care au luat cuvântul au evocat situația gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și s-au concentrat pe acțiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual și colectiv, pentru atenuarea insecurității alimentare, inclusiv modalități de combatere a efectelor crizei energetice și financiare.

De asemenea, au evidențiat o serie de modalități prin care comunitatea internațională ar trebui să acționeze pentru stoparea accelerării insecurității alimentare la nivel mondial și pentru evitarea destabilizării statelor cu economii fragile și a unui impact disproporționat.

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending