Politicile președintelui american Donald Trump provoacă mai multă incertitudine pentru economie decât era în perioada pandemiei de COVID-19, a menționat vicepreședintele Băncii Centrale Europeane, Luis de Guindos, pentru publicația Sunday Times, anunță Bloomberg, citat de Agerpres.

”Trebuie să ținem cont de incertitudinea contextului actual, care este mai mare decât era în perioada pandemiei. Ceea ce vedem este că noua administrație americană nu este foarte deschisă la continuarea multilateralismului, care este despre cooperarea între jurisdicții și găsirea de soluții comune la probleme comune. Aceasta este o schimbare foarte importantă, și o sursă importantă de incertitudine”, a spus Guindos.

Președintele american Donald Trump a declanșat un război comercial prin impunerea de tarife suplimentare de 25% asupra importurilor de oțel și de aluminiu.

Uniunea Europeană, în persoana președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la aceste taxe suplimentare care afectează comerțul liber și a dezvăluit un pachet de retorsiune ce va viza produse americane precum băuturi alcoolice, motociclete și ambarcațiuni.

Într-un gest de escaladare a conflictului pe care el l-a pornit, Donald Trump a amenințat că va impune taxe de 200% pentru vinul și șampania din țările UE.

Între timp, comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, a avut o discuție telefonică cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick în încercarea de a înțelege mai bine partenerul american.

🇪🇺🇺🇸 Important exchange with U.S. Secretary @howardlutnick and Ambassador @jamiesongreer – a key part of better understanding each other. There’s a lot of work ahead but let’s stay focused and explore the best ways to move forward in the right direction.

— Maroš Šefčovič🇪🇺 (@MarosSefcovic) March 14, 2025

”Este încă mult de muncă, dar să rămânem concentrați și să explorăm cele mai bune căi de a avansa în direcția corectă”, a menționat Sefcovic într-un mesaj publicat pe platforma X.

Comisia Europeană ia în considerare o nouă rețea de sateliți pentru a consolida serviciile de informații militare, pe fondul îndoielilor cu privire la sprijinul susținut din partea Statelor Unite, a declarat comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, într-un interviu acordat Financial Times, citat de Politico Europe.

”Având în vedere schimbările din situația geopolitică, Comisia Europeană ia în considerare extinderea capacităților sale de sateliți pentru a îmbunătăți sprijinul în materie de informații geospațiale pentru securitate”, a declarat Kubilius pentru FT.

Rețeaua de sateliți ar putea fi utilizată, de exemplu, pentru a urmări mișcările militare, ceea ce necesită actualizări mai frecvente decât serviciul prin satelit Copernicus al UE.

Comisarul lituanian a declarat, de asemenea, că va ridica ideea unei „abordări comerciale temporare” cu țările UE, deoarece proiectul ar necesita mult timp și ar fi costisitor.

UE ia deja măsuri pentru a dezvolta o nouă constelație de sateliți de comunicații securizate care să poată rivaliza cu Starlink al lui Elon Musk, denumită IRIS².

Observațiile lui Kubilius vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a întrerupt temporar schimbul de informații militare cu Ucraina pentru a face presiuni asupra acesteia în vederea negocierilor de pace, punând în evidență dependența Europei de SUA.

Kubilius urmează să prezinte săptămâna viitoare un plan de ”investiții masive” pentru a construi industria de apărare a UE, pentru a sprijini Ucraina și a descuraja Rusia, deoarece ”Europa nu poate considera garanția de securitate a SUA ca fiind de la sine înțeleasă”, potrivit unui proiect obținut de Politico.

Proiectul de document include prevederi pentru a favoriza producția de arme în cadrul blocului și de către ”companii similare din țări terțe”, pentru a încuraja achizițiile comune de arme, pentru a facilita finanțarea proiectelor de apărare și pentru a se concentra asupra domeniilor-cheie în care blocul are un deficit de capacitate, cum ar fi apărarea aeriană și mobilitatea militară.

Zeci de mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Budapesta pentru a protesta împotriva premierului Viktor Orban, fluturând drapelul național, în timp ce liderul partidului de opoziție Tisza, aflat în plină ascensiune, a promis să facă Ungaria parte dintr-o Europă puternică și să pună capăt celor 15 ani de guvernare ai lui Orban, informează Reuters, Radio Free Europe , AP și Agerpres.

Peter Magyar, un fost membru al guvernului, și-a lansat mișcarea în urmă cu un an, iar partidul său Tisza – numit după al doilea râu ca mărime din Ungaria – detronează partidului lui Orban, Fidesz, în majoritatea sondajelor, cu un an înainte de alegerile din 2026 și în timp ce economia se confruntă cu dificultăți.

Peste 50.000 de opozanți ai săi au înfruntat vremea rece și ploioasă pentru a se aduna la Budapesta, strigând ”Fidesz mizerabil” și ”Tisza se inundă”.

”Cei care își înșală propria națiune ar trebui să ajungă în coșul de gunoi al istoriei. Timpul nostru a sosit”, a declarat Magyar mulțimii.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a promis sâmbătă că va lua măsuri drastice împotriva ”armatei din umbră” formată din opozanți politici, jurnaliști, judecători și activiști din țară, despre care a spus că lucrează pentru puteri străine, informează Politico Europe.

Într-un discurs incendiar rostit la un miting de partid din Budapesta, care a marcat revoluția de la 1848 din Ungaria împotriva dominației austriece, Orban și-a comparat adversarii politici cu ”insecte” care au „supraviețuit prea mult timp”.

El i-a acuzat pe ”politicieni, judecători, jurnaliști, pseudo-ONG-uri și activiști politici” că iau ”dolari corupți” în detrimentul propriei lor țări și a promis să ”elimine întreaga armată a umbrelor”.

Liderul maghiar a adoptat o poziție dură în cadrul discuțiilor UE pentru sprijinirea Ucrainei – și o poziție mult mai blândă față de Rusia lui Vladimir Putin – exprimând opoziția la începutul acestei luni, în cadrul summitului Consiliului European, față de o inițiativă europeană privind acordarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina, liderii UE reuniți la Bruxelles fiind nevoiți să adopte concluziile fără Budapesta.

”Conducătorii Europei au decis că Ucraina trebuie să continue războiul cu orice preț, iar în schimb va obține o aderare rapidă la UE, folosind banii noștri. Nu putem avea decât un singur răspuns la asta: o Uniune, dar fără Ucraina”, a spus el.

Comentariul a reluat o listă a lucrurilor pe care maghiarii le doresc de la Bruxelles, pe care Orbán a publicat-o mai devreme sâmbătă. Lista includea un ”veto puternic” pentru guvernele naționale, oprirea migrației, eliminarea a ceea ce el a numit ”agenții Soros” din Comisia Europeană și pacea în Europa, precum și o ”Uniune fără Ucraina”.

Ungaria urmează să organizeze alegeri generale anul viitor, iar comentariile incendiare ale lui Orban ar putea fi alimentate de emoțiile electorale. Partidul Tisza al aliatului lui Orban, devenit rival, Peter Magyar, ar putea reprezenta o amenințare reală pentru partidul Fidesz al lui Orban, după o ascensiune abruptă în sondaje pentru partidul intrat în opoziție.

Deși Fidesz a rămas cel mai mare partid în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European de anul trecut, acesta a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa în cadrul alegerilor europene, Tisza obținând 30 % din voturi. Anul acesta, ambele partide au fost cotate la aproximativ 40 %, cu Tisza conducând în sondajele recente.