Connect with us

ROMÂNIA

Mugur Isărescu, guvernator BNR, rezumă abordarea României privind aderarea la zona euro: Pentru a avea succes în adoptarea euro trebuie să fii un maratonist mai degrabă decât un sprinter. Proverbul latin “festina lente” se potriveşte perfect abordării noastre

Published

on

Banca Națională a României are o abordare de ,,maratonist mai degrabă decât de sprinter” în ceea ce privește abordarea pentru adoptarea monedei euro, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, menţionând că este nevoie de un nivel ridicat al convergenţei reale şi de păstrarea cadenţei după ce vom intra în Zona Euro. Declarația acestuia a venit în contextul participării la conferinţa “Convergence towards euro enlargement”, organizată de Banca Naţională a României în colaborare cu European League For Economic Cooperation România (ELEC), relatează Agerpres.

Guvernatorul BNR spune că abordarea României privind aderarea la zona euro treburie să fie una realistă, consecventă și care să prioritizeze atingerea și menținerea unui PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare  la ,,cel puțin 70-75% din media zonei euro”.

,,Abordarea Băncii Naţionale a României referitoare la adoptarea euro este una echilibrată. Pe de o parte, suntem pe deplin conştienţi că este nevoie de un nivel ridicat al convergenţei reale, de cel puţin 70-75% din media zonei euro în termen de PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare. Altfel, vom fi insuficient pregătiţi şi, în consecinţă, în cazul unor şocuri asimetrice nu vom fi capabili să sincronizăm sectorul nostru de afaceri cu cele din alte economii din zona euro. Pe de altă parte, un nivel ridicat nu înseamnă că noi suntem atât de ambiţioşi încât să ţintim nivelul de convergenţă de 90% din media Zonei Euro sau un nivel egal cu al Germaniei aşa cum este cazul cu unele abordări din Ungaria sau Polonia. Aşa că noi ne considerăm mai realişti, cu un PIB per capita care oricum considerăm că este la fel de important precum convergenţa nominală. Şi la fel de important, indiferent cât de sus sunt stabilite ţintele, este esenţial să menţinem cadenţa acestui proces”, a spus Mugur Isărescu.

De asemenea, guvernatorul BNR a subliniat faptul că, în cazul României, adoptarea monedei euro trebuie să fie precedată de un proces mai lent, dar stabil de convergență care să asigure stabilitatea economiei pe termen mediu și lung. Astfel, aderarea la zona euro ar fi mai degrabă un proces ,,de sedimentare” în cazul țării noastre care să devină, în timp, ireversibil. 

,,Odată ce s-au făcut paşi înainte nu trebuie să ne oprim sau să dăm înapoi şi asta este cu atât mai important în cazul României deoarece noi am mers înainte şi din când în când facem paşi laterali sau chiar înapoi. Pentru a avea succes în adoptarea euro trebuie să fii un maratonist mai degrabă decât un sprinter. As vrea să spun, fiind o ţară de sorginte latină, ca proverbul latin “festina lente” se potriveşte perfect abordării noastre. Să ne grăbim într-o maniera lentă pe calea convergenţei înseamnă să obţinem un ritm sustenabil pe termen mediu şi lung. În plus, ar trebui să fim conştienţi că procesul de convergenţă este unul continuu care se va derula şi după aderarea la zona euro. Este o lecţie pe care trebuie să o învăţăm din experienţele eşuate ale altor state care au considerat ca aderarea la zona euro este capătul liniei. Noi nu credem ca aderarea este un panaceu care rezolvă toate problemele şi că trebuie sa intrăm în zona euro pregătiţi nu nepregătiţi”, a spus Isărescu.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Președinții României și Finlandei, întâlnire la Tokyo: Sauli Niinisto l-a invitat pe Klaus Iohannis la Helsinki, apreciind ”rolul președintelui în apărarea statului de drept”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut luni, la Tokyo, o întrevedere cu omologul său finlandez, Sauli Niinisto, care l-a invitat să efectueze o vizită în Finlanda, anul viitor, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale între cele două ţări. Întâlnirea dintre cei doi președinți avut loc în marja participării la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea dialogului politic, în contextul în care anul viitor va avea loc aniversarea centenarului relaţiilor diplomatice bilaterale. La rândul său, preşedintele finlandez a arătat că relaţia bilaterală este foarte bună şi a evidenţiat importanţa acestei aniversări, context în care l-a invitat pe şeful statului român să efectueze o vizită oficială în Finlanda pentru marcarea acestui moment.

Conform sursei citate,  ”preşedintele Sauli Niinisto a apreciat rolul jucat de Klaus Iohannis în modernizarea societăţii româneşti şi în apărarea statului de drept. De asemenea, preşedintele Finlandei a mulţumit pentru modul în care România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al acestui an şi pentru buna coordonare în cadrul Trio-ului de Preşedinţii din care ambele state fac parte.

În acest context, preşedintele Iohannis a evocat provocările complexe la nivel european pe care le-a avut de gestionat preşedinţia României şi, în prezent, cea a Finlandei. Astfel, Klaus Iohannis a menţionat dificultăţile cu care se confruntă UE în privinţa negocierilor privind noul Cadru Financiar Multianual, evoluţiile recente cu privire la Brexit, şi a exprimat regretul în ceea ce priveşte imposibilitatea ajungerii la un consens pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Macedonia de Nord şi Albania. Cei doi şefi de stat au avut un schimb de vederi pe aceste teme, fiind reiterat de către Klaus Iohannis faptul că procesul de extindere este esenţial pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Balcanilor de Vest. De asemenea, cei doi preşedinţi au fost de acord că, post-Brexit, este necesară consolidarea unei relaţii puternice de cooperare cu Regatul Unit, inclusiv în domeniul securităţii şi apărării.

Cei doi preşedinţi au analizat, de asemenea, contextul general de securitate şi similitudinile care caracterizează condiţiile de securitate de la Marea Neagră, respectiv Marea Baltică. Preşedintele Finlandei a apreciat, în acest cadru, rolul pe care România îl joacă în calitate de membru NATO şi a evocat cooperarea ţării sale cu Alianţa.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Sauli Niinisto au abordat şi situaţia din Siria, exprimând necesitatea unui rol crescut al UE în acest dosar şi în regiune, precum şi relaţiile complexe ale UE cu Turcia, respectiv cu China, mai arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Preşedintele Klaus Iohannis se află luni şi marţi în Japonia. Luni, el a avut o întâlnire cu premierul nipon Shinzo Abe, iar marţi va participa la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul apărării antirachetă, pornind ”de la experiența României cu sistemul de la Deveselu”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat luni, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”, în contextul în care cei doi lideri au anunțat că Parteneriatul Strategic bilateral va fi lansat în anul 2021.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării s-au purtat ”inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu”.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

În contextul amenințărilor reprezentate de testele balistice nord-coreene, Japonia a decis în anul 2018 să achiziționeze sistemul antirachetă Aegis Ashore furnizat de Statele Unite.

Sistemul Aegis Ashore din Japonia va fi amplasat în două locuri diferite în vederea acoperirii întregului teritoriu japonez. Acest dispozitiv va completa sistemele antibalistice actuale ale Japoniei, formate din rachete americane ghidate interceptoare SM-3, lansate de pe nave, şi rachete sol-aer Patriot PAC-3.

Începând cu anul 2016, România găzduiește la Deveselu, o componentă importantă a sistemului antirachetă Aegis Ashore al NATO în Europa.

De alfel, în prezent și în contextul întârzierii construcției sistemului Aegis Ashore din Polonia, Baza Militară 99 Deveselu care găzduiește sistemul antibalistic Aegis Ashore reprezintă unicul scut antirachetă care momentan poate apăra continentul european.

Anul acesta, Ssstemul antirachetă de la Deveselu s-a aflat în faza unei actualizări planificate pentru mentenanța și îmbunătățirea componentelor facilității de la Deveselu, perioadă în care apărarea antirachetă a fost asigurată de sisteme THAAD, aceleași pe care SUA le desfășoară în Coreea de Sud. La 9 august 2019, NATO a anunțat încheierea actualizării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au anunțat luni, la Tokyo, intenția lor ca lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia să aibă loc în anul 2021, în contextul aniversării a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state. Mai mult, Iohannis și Abe au discutat și despre ”stimularea investițiilor japoneze în România” și despre ”strângerea cooperării în domeniul securității și apărării”.

Potrivit unui comunicat remis de Administrația Prezidențială la finalul întrevederii dintre cei doi lideri, discuțiile dintre Iohannis și Abe s-au desfășurat ”într-o atmosferă excelentă” și s-au concentrat pe modalitățile cele mai bune de continuare a punerii în aplicare a deciziilor pe care cei doi înalți demnitari le-au adoptat în contextul vizitei întreprinse de către premierul Shinzō Abe la București, la data de 16 ianuarie 2018.

Vizita lui Abe la București, prima vizită oficială din istoria relațiilor româno-nipone realizată în România de către un prim-ministru al Japoniei, a fost concretizată atunci prin anunțul celor doi lideri că România și Japonia vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic.

Potrivit discuțiilor avute la Palatul Akasaka-Geihinkan, Klaus Iohannis și Shinzo Abe apreciază că lansarea Parteneriatului va ”consolida relația bilaterală, pe baza Parteneriatului bilateral Întărit ce datează din anul 2013”.

În context, premierul nipon a arătat că viitorul Parteneriat Strategic va conduce la o relație de substanță între cele două țări, foarte strategică și puternică.

La rândul său, președintele Klaus iohannis a subliniat că ridicarea relației la nivel de Parteneriat Strategic vine la momentul potrivit și va produce efecte benefice nu doar pe plan politic, ci și pe plan economic.

Referitor la dimensiunea economică a relației bilaterale, aflată în creștere, în discuția celor doi înalți oficiali a fost exprimată speranța că vor fi stimulate investițiile japoneze în România. În egală măsură a fost amintită dorința celor două țări de strângere a cooperării în domeniul cultural, fiind evocată cooperarea excelentă ocazionată de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și proiectele subsecvente de colaborare.

Iohannis și Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul securității și apărării

Cei doi înalți demnitari au discutat, de asemenea, despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării, inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către Premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru invitarea sa la ceremoniile dedicate întronării Majestății Sale, Împăratul Naruhito, și a adresat felicitări pentru intrarea Japoniei în noua Eră Reiwa (de „aleasă armonie”), exprimând încrederea că aceasta va aduce mai multă prosperitate poporului japonez. 

Împăratul Naruhito, al 126-lea monarh nipon într-o linie dinastică neîntreruptă, şi-a preluat prerogativele imperiale la data de 1 mai 2019, ulterior deciziei de a abdica asumate de către Akihito, împăratul emerit al Japoniei.

Ceremonia de întronare de marţi va reprezenta şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending