Connect with us

ROMÂNIA

Mugur Isărescu în cadrul reuniunii CEPS: Suntem conștienți de eforturile care trebuie făcute pentru ca aderarea României la zona euro să fie un succes

Published

on

Foto: BNR Twitter

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale Române a participat ieri, 21 februarie, în cadrul reuniunii anuale a Centrului pentru Studii Politice Europene, loc unde a ținut un discurs și a menționat aspecte importante și actuale care vizeaza viitorul Uniunii Europene, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană. ,,CEPS Ideas Lab” este o platformă inovatoare  care reunește oficiali de rang înalt din instituții ale UE și din guverne naționale, precum și reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile și ai cercurilor de afaceri. Reprezintă un excelent cadru pentru dezbaterea provocărilor uriașe cu care se confruntă Uniunea Europeană la momentul actual.

Guvernatorul BNR s-a adresat nu numai în numele Băncii Naționale a României, ci și ca reprezentant al unei țări care deține președinția rotativă a Consiliului UE.

,,După cum reiese din tema reuniunii de anul acesta, noi, în calitate de cetățeni europeni, trebuie să facem alegerile corecte, astfel încât viitorul Uniunii să fie asigurat de continuarea proiectului care a promovat permanent pacea și reconstrucția economică după cel de-al Doilea Război Mondial. Este vorba despre același proiect care a ajutat țările central și est-europene să „revină în Europa” după căderea Zidului Berlinului.”, a menționat Mugur Isărescu în discursul său.

,,Dezbaterea noastră este cu atât mai importantă cu cât are loc într-un moment de relativă încetinire a creșterii economice la nivel european și de eroziune a multilateralității, precum și de propagare a conflictelor comerciale. Perspectiva unui Brexit fără un acord între părți este foarte supărătoare pentru noi toți și încă sper foarte mult ca un astfel de deznodământ să fie evitat. Totodată, este momentul să ajungem la un consens cu privire la cadrul financiar multianual, astfel încât provocările serioase cu care se confruntă Uniunea (protecția frontierelor, atacurile cibernetice, schimbările climatice, conflictele din zone mai apropiate sau mai îndepărtate etc.) să se concilieze cu necesitatea de a menține coeziunea Uniunii și de a evita fragmentarea în continuare a acesteia.”

Mugur Isărescu și-a exprimat încrederea în liderii UE că vor avea o abordare echilibrată a principalelor vulnerabilități instituționale și de politică din zona euro. ,,Menționez acest aspect întrucât România, la fel ca alte state care nu fac parte din zona euro, este obligată prin tratatele de aderare la UE să adopte, în cele din urmă, moneda unică. Și sperăm că acest lucru se va întâmpla într-un viitor nu foarte îndepărtat.”

Oficialul român a menționat că, recent au fost finalizate două documente importante în vederea aderării României la zona euro (un raport analitic și un plan de acțiune), care sunt în atenția partidelor politice și a Parlamentului pentru a fi examinate și aprobate. Am fost unul dintre vicepreședinții Comisiei Naționale care a coordonat finalizarea celor două documente.

,,Suntem conștienți de eforturile care trebuie făcute pentru ca aderarea la zona euro să fie un succes. Indiferent de cât de mult se dorește accelerarea acestui proces, succesul său depinde de îndeplinirea unei mase critice a criteriilor de convergență reală și structurală cu zona euro. Învățămintele crizei din zona euro ne pun, fără echivoc, în fața acestei realități. Cu cât zona euro devine mai robustă, ca urmare a reformelor instituționale și politice, cu atât mai bine pentru noi.

În contextul deținerii președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România, guvernatorul BNR a prezentat evoluția președinției noastre: ,,După cum știți, în momentul de față România deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, iar echipele noastre de la București și Bruxelles au obținut deja rezultate bune. Acestea au organizat 15 grupuri de lucru la nivelul Consiliului, au purtat negocieri în 18 ședințe de trialog cu Parlamentul European, au participat la peste 30 de întâlniri tehnice, printre care întâlniri bilaterale, consultări informale cu Parlamentul și Comisia. S-au finalizat lucrările și s-a convenit asupra a două dosare (Măsurile de reducere a riscurilor – pachetul bancar și Produsul Pan-european de pensii personale). S-a ajuns la un acord politic cu Parlamentul în ceea ce privește alte două dosare (Distribuția transfrontalieră a fondurilor și Regulamentul revizuit privind infrastructura pieței europene). Înțeleg că la nivelul Consiliului s-a stabilit o abordare generală asupra dosarului referitor la Sistemul european al supravegherii financiare.”


,,Sunt convins că vom avea în continuare rezultate bune și că eforturile susținute ale tuturor părților implicate vor da roade.”

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR


Înainte de finalul discursului, Mugur Isărescu s-a referit la amenințarea protecționismului. Un risc enorm pentru economia globală îl reprezintă tentația de a renunța la angajamentul față de multilateralism și de a îmbrățișa protecționismul. Politicile de „sărăcire a vecinilor” (beggar thy neighbour) sunt foarte periculoase, după cum demonstrează clar istoria. Cu siguranță, comerțul trebuie să fie atât liber, cât și echitabil, iar angajamentele asumate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și al altor forumuri trebuie respectate. Dacă nu apărăm piețele libere, putem deschide ușa unor conflicte comerciale de proporții și proliferării situațiilor de pe urma cărora toată lumea are de pierdut.


,,Poate că viitorul este incert, dar noi cu siguranță putem încerca să fim mai bine pregătiți.”

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR


Întregul discurs al guvernatorului Băncii Naționale Române, aici.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis s-a întâlnit la sediul PPE de la Bruxelles cu simpatizanții PNL din diaspora

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la sediul PPE de la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii şi simpatizanţii PNL din diaspora, că se află într-un “război” cu Partidul Social Democrat, subliniind totodată că acesta nu este unul de natură doctrinară, ci a fost generat de “atacul” PSD asupra românilor.

“Suntem – şi o spun cu tristeţea de rigoare – într-un război. Suntem într-un război cu PSD. (…) Nu este un război doctrinar. Atenţie, faceţi, vă rog, diferenţa! Este un război între o forţă politică care a luat puterea prin alegeri şi a deturnat-o şi noi, ceilalţi, preşedintele şi Opoziţia, care luăm partea românilor. (…) Acum suntem într-o competiţie electorală, într-o luptă electorală şi sperăm ca bătăliile pe care le câştigăm să ducă la terminarea acestui război, fiindcă o naţiune nu poate să fie la nesfârşit în război cu sine. Aşa ceva dăunează grav societăţii”, a declarat preşedintele, citat de Agerpres.

 

Potrivit unui transmisiuni LIVE pe pagina de Facebook a eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE, la eveniment au mai luat parte și eurodeputații Siegfried Mureșan și Dan Motreanu.

Președintele Klaus Iohannis a participat joi și vineri la lucrările Consiliului European de toamnă, acolo unde a avut întrevederi bilaterale cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cu președintele francez Emmanuel Macron.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Israelului exprimă încă o dată, într-o scrisoare către Custodele Coroanei, ,,profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile curajoase ale Reginei-Mamă Elena de a salva evrei români de la ororile Holocaustului”

Published

on

© Screenshot @familiaregalaaromaniei

Președintele Israelului, Reuven Rivlin, îi transmite o scrisoare Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, pentru a-și exprima încă o dată ,,profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile curajoase ale Reginei-Mamă Elena a României de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist”, în ciuda ,,amenințărilor la adresa vieții sale”, cu ocazia repatrierii rămășițelor pământești ale Majestății Sale, pentru odihnă veșnică, alături de fiul său, Regele Mihai I, înmormântat la Curtea de Argeș.

Scrisoarea integrală a președintelui Reuven Rivlin către Custodele Coroanei poate fi citită integral, mai jos: 

© Screenshot @familiaregalaaromaniei

,,Majestății Sale Margareta,
Custodele Coroanei române,
Majestatea Voastră,
Cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României, pentru a se odihni alături de fiul ei, Regele Mihai I, vă scriu pentru a exprima încă o dată profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile sale curajoase de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În pofida amenințărilor la adresa vieții sale, Regina Elena a reușit să îl convingă pe viceprim-ministru să permită trimiterea de ajutoare medicale, haine și mâncare evreilor transportați în ghetourile și lagărele de concentrare din Transnistria, în același timp încercând să oprească deportările către lagărele de exterminare naziste. Pentru eforturile sale umanitare neînfricate, ea a fost distinsă de către Yad Vashem cu titlul de ”Drept Între Popoare”.
Națiunile noastre împărtășesc o istorie îndelungată și, de-a lungul secolelor, cetățenii evrei ai României au cunoscut perioade de bunăstare, precum și vremuri mult mai puțin fericite. Aceste acte nobile, precum cele ale Reginei Elena, sunt o rază de lumină în anii întunecați ai Holocaustului.
Suntem încântați de bunele relații și de cooperarea dintre Statul Israel și România și sperăm că acestea vor continua să se dezvolte. Doresc, de asemenea, să-mi manifest deosebita apreciere pentru implicarea autorităților române în programe de păstrare vie a memoriei Holocaustului, deoarece credem cu tărie că numai prin educație, cercetare și reflecție ne putem asigura că astfel de evenimente teribile nu se vor mai petrece vreodată.

Cu distinsă considerație,
Reuven (Ruvi) Rivlin

La 71 de ani de la plecarea în exil și la 37 de ani de la trecerea Reginei Elena la cele veșnice, Majestatea Sa Margareta a decis aducerea rămășițelor pământești ale bunicii sale la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. 

Rămăşiţele vor fi reînhumate la Curtea de Argeş, într-o ceremonie care va avea loc pe 19 octombrie.

Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, născută la 3 mai 1896, la Palatul Tatoi, lângă Atena, a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorțat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României.

În anii ’40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor primilor ani ai ocupaţiei sovietice şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă.

Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României: Un act de dreptate istorică. După 71 de ani, Regina se întoarce în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște

Published

on

Demersul Casei Regale de a repatria osemintele Reginei-Mamă Elena a României (1896-1982) este un act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară și de patriotism civic, apreciază președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis vineri.

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-Mamă Elena sunt repatriate vineri, 18 octombrie, sicriul fiind depus și la Palatul Elisabeta din București, înainte ca aceastea să fie reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

”Președintele Klaus Iohannis consideră că organizarea acestui eveniment național arată că poporul român își respectă istoria și pe cei care au contribuit la devenirea României de astăzi. Regina-Mamă Elena reprezintă un puternic simbol de demnitate, onoare și curaj și un reper deosebit de conduită morală în întunecatul secol XX. După 71 de ani, ea se întoarce acasă, în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște, unde se va odihni la loc de cinste, în panteonul Regilor și Reginelor României”, se arată în mesajul șefului statului.

Iohannis consideră că aducerea acasă, lângă fiul ei, Regele Mihai I, este nu doar un act de dreptate istorică și demnitate, ci un demers necesar pentru recuperarea și întregirea valorilor României contemporane. 

”În perioade tulburi și crude pe care le-a traversat țara noastră, Regina-Mamă a dat dovadă de tărie de caracter și claritate morală. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regina-Mamă s-a implicat cu hotărâre pentru salvarea evreilor și romilor persecutați, suferinzi și chinuiți. Pentru rolul său direct și abnegația cu care i-a ocrotit pe cei asupriți, Regina-Mamă Elena a primit postum titlul de „Drept între popoare”. Perioadele exilului pe care le-a traversat nu au reușit să o îndepărteze sufletește de România, rămânând alături de fiul ei, Regele Mihai I, și de poporul român”, mai spune președintele.

Klaus Iohannis amintește că, alături de Mihai I, Regina-Mamă Elena s-a opus atât abuzurilor regimului de inspirație fascistă, cât și celui de inspirație sovietică  și a susținut ferm principiile democrației autentice. 

”Martoră a unor vremuri frământate, Regina a rămas fidelă valorilor europene înrădăcinate puternic astăzi în societatea românească, condusă de credința că eforturile de a se opune acțiunilor extremiste și iraționale nu vor fi în zadar. Societatea românească trebuie să aibă grijă ca moștenirea Reginei-Mamă Elena, simbol al României europene, să nu se piardă, să fie cinstită și onorată cum se cuvine, prezervată și transmisă generațiilor viitoare, mai ales de acum înainte, când Regina a revenit acasă”, a conchis președintele.

Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending