Premierul Ilie Bolojan a avertizat vineri că amânarea unei decizii a Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților poate duce la pierderea a peste 230 de milioane de euro din fondurile alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Într-o scrisoare transmisă vineri Curții Constituționale, șeful Guvernului arată că ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a fost informat de oficialii Comisiei Europene, în cadrul unei întâlniri formale, că Bruxelles-ul consideră neîndeplinit jalonul referitor la reforma pensiilor speciale. Potrivit premierului, consecința directă ar fi pierderea de către România a sumei de 231 de milioane de euro din PNRR.

Ilie Bolojan precizează însă că Executivul european nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatul evaluării înainte de data de 11 februarie 2026.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, se arată în scrisoarea citată.

Premierul mai menționează că a decis să informeze Curtea Constituțională în acest context „al necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.

Anterior, miercuri seară, Ilie Bolojan a declarat într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria că unul dintre jaloanele esențiale pentru absorbția fondurilor europene este legat de pensiile magistraților.

„În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare. Şi cred că fiecare instituţie trebuie să fie informată cu privire la consecinţele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”, a afirmat premierul.

Curtea Constituțională a amânat pe 16 ianuarie, pentru a patra oară, pronunțarea asupra obiecției de neconstituționalitate privind Legea pensiilor speciale ale magistraților, stabilind un nou termen pentru 11 februarie 2026.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în decizia CCR.

„România reușește: Peste 375 milioane euro investiți în cipurile viitorului! Am atins o bornă importantă pentru industria tehnologică din țara noastră!  România a îndeplinit oficial Ținta 267 din PNRR, asigurând finanțarea pentru dezvoltarea semiconductorilor și a procesoarelor cu consum redus de energie”, a transmis Ministerul într-o postare pe Facebook.

Potrivit Ministerului Economiei, reușita este susținută de cifre clare: peste 375 de milioane de euro reprezintă investițiile totale angajate prin fonduri europene:

• au fost semnate 23 de contracte de finanțare (3 pentru participanți direcți și 20 pentru participanți indirecți);
• în luna decembrie 2025 au fost efectuate plăți de 112 milioane de lei către beneficiari;
• companii precum Robert Bosch, NXP Semiconductors și Aumovio Technologies au primit deja primele fonduri pentru implementarea proiectelor strategice.

„România își confirmă astfel rolul de partener esențial în industria microelectronicii la nivel european”, a subliniat Ministerul. 

România poate accesa în 2026 cel puțin 20 de miliarde de euro din fonduri europene, a declarat miercuri vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, subliniind că, în contextul economic dificil, banii europeni reprezintă o oportunitate de neratat și trebuie să devină un proiect ambițios al forțelor pro-europene.

Victor Negrescu a explicat că aceste fonduri pot proveni din mai multe surse europene, respectiv:

• pot fi accesate 17 miliarde de euro prin PNRR până la finalul lunii august 2026, atât granturi, cât și împrumuturi;

• 5-7 miliarde de euro prin programele de coeziune, cu un potențial de până la 10 miliarde de euro, în contextul apropierii de finalul exercițiului financiar;

• aproximativ 2 miliarde de euro pentru agricultură, subvenții pentru fermieri și proiecte de dezvoltare rurală;

• aproximativ 1 miliard de euro din alte programe europene;

• proiectele inițiale din programele europene de apărare, inclusiv SAFE (în valoare de 16 miliarde de euro), cu un potențial estimativ de 1-2 miliarde de euro;

• proiecte accesate direct la Bruxelles prin programe precum CEF, Horizon, Military Mobility etc., estimativ 1-2 miliarde de euro, prin eforturile beneficiarilor privați sau din domeniul cercetării;

• Fondul European Social pentru Climă, care ar putea deveni operațional anul acesta, cu o alocare de aproximativ 5 miliarde de euro pentru România, fiind necesară pregătirea acestui mecanism;

• alte împrumuturi sau finanțări europene prin Banca Europeană de Investiții, inclusiv pentru spitale, universități sau infrastructura de transport.

„Dacă aceste fonduri europene vor fi folosite corect și eficient atunci vor ajuta la dezvoltarea României dar și la salvarea bugetului național”, a punctat Victor Negrescu.

Potrivit europarlamentarului, realizarea unui pact național poate să fie soluția pentru a fructifica această șansă unică prin care să se prioritizeze acest efort la toate nivelurile și să se seteze un calendar clar și predictibil privind absorbția banilor europeni.

„În calitate de membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European și de responsabil pe mai multe dosare bugetare importante voi milita în continuare pentru mai multe fonduri pentru România, simplificarea și creșterea impactului acestor resurse europene. Totodată, dacă oamenii vor vedea lucruri concrete făcute cu aceste fonduri, cum sunt autostrăzile sau proiectele implementate de aleșii locali în țară, se va putea reclădi încrederea în proiectul european al României și în instituțiile democratice”, a concluzionat Victor Negrescu.