Connect with us

NATO

Muntenegru a început negocierile de aderare la NATO

Published

on

natoMuntenegru a realizat luni un pas important pe drumul său de obținere a statutului de membru al NATO, participând la discuțiile care au loc pe această temă la Bruxelles, lucru menționat într-un comunicat oficial al blocului militar. Discuțiile acoperă detalii precum statutul de membru, inclusiv aspectele politice, militare și juridice, oferind ambelor părți oportunitatea de a clarifica aspectele asupra cărora nu s-a găsit încă o soluție.

După acestea, următorul pas întreprins este acela de semnare a unui Protocolul de Aderare de către statele aliate blocului militar, după care Muntenegru va putea lua parte la ședințele NATO în calitate de invitat. Odată ce toți membrii vor fi ratificat Protocolul, statul amintit mai sus va putea să adere la NATO și să devină cel de-al 29-lea membru al Alianței.

Discuțiile au fost prezidate de către ambasadorul Thrasyvoulos Terry Stamatopoulos, Asistentul secretarului general NATO pentru politica externă și de securitate. Delegația muntenegreană a fost condusă de ambasadorul Dragana Radulović, reprezentnatul misiunii pentru NATO. În cadrul discuțiilor de început, ambasadorul Stamatopoulos a precizat:„discuțiile care au avut loc astăzi reprezintă un real progres realizat de Muntenegru de când și-a obținut independența. Statutul de membru al NATO va consolidata securitatea și suveranitatea statului.”

Din 2009, MATO și Muntenegru au avut o colaborare strânsă, subiectul unificator fiind Planul de Acțiune pentru Aderare. Acesta le permite statelor să pună bazele necesare pentru o viitoare aderare. În decembrie 2015, Miniștrii de Externe NATO au invitat Muntenegru pentru a discuta despre procesul de obținere a statutului de membru. Secretarul general, Jens Stoltenberg a catalogat invitația ca fiind una „istorică” susținând că „este clar că NATO întâmpină cu brațele deschise orice stat membru care dorește să facă parte din Alianță, pentru a materializa viziunea noastră despre o Europă liberă, care trăiește în pace.”

.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Kievul, mesaj către NATO: Este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© NATO

Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Olha Stefanișîna, speră că NATO va trasa în cadrul summitului de la Madrid, unde va decide strategia sa pe următorii zece ani, ”următorii paşi spre aderarea Ucrainei” la Alianță, informează Agerpres.

Olha Stefanişîna a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, acesta fiind opţiunea societăţii ucrainene.

”Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri. La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (…) Deci, nu dăm înapoi de la asta”, a spus ea la o conferinţă a EJA la Kiev, organizată înainte de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni.

”Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară”, a afirmat Olha Stefanişîna.

Președintele Volodimir Zelenski afirma zilele trecute că ” Securitatea globală în Europa este imposibilă fără restaurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de asistență macro-financiară (AMF) pentru Ucraina, în contextul tensiunilor de la graniță, provocate de Rusia, avertizată de statele membre că va suferi ”costuri majore” în caz de nou agresiune militară împotriva Ucrainei.

Washingtonul va prezenta Moscovei săptămâna aceasta răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

Între timp, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din statele membre, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a prezentat calea de urmat a UE cu privire la situația din Ucraina

Continue Reading

NATO

Ministrul spaniol al apărării: Prezența noastră militară în estul Europei nu are caracter ofensiv. Este o misiune de descurajare

Published

on

© NATO/ Flickr

Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat marţi că navele de război şi avioanele de luptă desfăşurate de Spania în estul Europei nu au caracter ofensiv, ci sunt concentrate pe stabilitate şi descurajare, relatează Reuters.

“Acestea sunt misiuni de stabilitate şi de descurajare şi nu sunt în niciun caz ofensive”, a spus ea într-un interviu pentru postul de radio SER, citată de Agerpres.

Spania desfăşoară avioane de luptă în ţările baltice pentru a contribui la programul de supraveghere aeriană al NATO de mai mulţi ani. 

Margarita Robles a declarat săptămâna trecută că Spania a trimis de asemenea nouă nave de război în Marea Mediterană şi Marea Neagră şi intenţionează să desfăşoare mai multe avioane de luptă în Bulgaria, pe măsură ce tensiunea în regiune crește din cauza poziționării armatei ruse la granița cu Ucraina.

“Rusia nu poate spune nici unei țări ce să facă, așa că NATO va proteja și apăra suveranitatea oricărei țări care poate, sau vrea să se alăture NATO”, a mai spus Robles.

Spania preferă un “răspuns exclusiv diplomatic” pentru rezolvarea conflictului, a adăugat ea.

Nu este pentru prima dată când Madridul se implică militar în regiune sub egida NATO. Un detaşament al Forțelor Aeriene Spaniole, format din aproximativ 130 de militari şi având în dotare şase aeronave Eurofighter Typhoon a executat la Marea Neagră și în România misiuni de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO, în lunile februarie și martie 2021.

Aliații din țările NATO și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia, a informat luni Alianța Nord-Atlantică.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman, precum și faptul că Statele Unite plasează 8.500 de militari în stare de alertă pentru a fi desfășurați pe flancul estic al NATO. Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

O mare parte dintre aceste anunțuri vizează regiunea Mării Negre și României.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au reafirmat importanța unității în fața Rusiei și consolidarea securității pe flancul estic

Published

on

© The White House/ Flickr

Președintele american Joe Biden și liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au subliniat luni importanța unității transatlantice într-un “moment critic” pentru securitatea europeană și au precizat că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat.

Liderul de la Casa Albă a avut luni o ”videoconferinţă securizată” din “Situation Room” cu mai mulţi lideri europeni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina în urma căreia a subliniat că a discutat cu partenerii și aliații europeni despre “consolidarea securității pe flancul estic”.

Ulterior convorbirii la care au participat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, premierul britanic, Boris Johnson, premierul italian, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și preşedintele polonez, Andrzej Duda, Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

Consultările în acest format dintre Biden și liderii europeni au avut în contextul în care Franța, Germania și Marea Britanie formează împreună cu SUA așa numita “cvadrilaterală transatlantică“, Italia reprezintă un aliat important în cadrul NATO care găzduiește Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli, iar Polonia asigură președinția în exercițiu a OSCE. În același timp, includerea liderilor UE și a secretarului general al NATO atestă importanța pe care SUA o acordă coordonării transatlantice, având în vedere că Washington-ul a specificat că va răspunde propunerilor de securitate ale Rusiei având în vedere o “regulă inviolabilă”: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Astăzi, am vorbit cu liderii europeni ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei la granițele Ucrainei. Am discutat despre eforturile noastre comune de a descuraja noi agresiuni rusești, cum ar fi pregătirile pentru a impune costuri economice severe Rusiei și pentru a consolida securitatea pe flancul estic“, a afirmat, după videoconferință, Joe Biden.

Conform unui comunicat dat publicității de Casa Albă, liderii participanți “și-au reiterat preocuparea continuă cu privire la consolidarea militară rusă la frontierele Ucrainei și și-au exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

“Liderii au subliniat dorința lor comună de a găsi o soluție diplomatică la tensiunile actuale și au trecut în revistă angajamentele recente cu Rusia în mai multe formate. Liderii au discutat, de asemenea, despre eforturile lor comune de a descuraja noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei, inclusiv despre pregătirile pentru a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe pentru astfel de acțiuni, precum și pentru a consolida securitatea pe flancul estic al NATO. Aceștia s-au angajat să continue să se consulte îndeaproape cu aliații și partenerii transatlantici, inclusiv să lucreze cu și prin intermediul UE, NATO și OSCE”, arată sursa citată.

Potrivit unui comunicat al NATO, participanții “au subliniat importanța unității în acest moment critic și au precizat că orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat”.

Secretarul general Jens Stoltenberg a reamintit abordarea consecventă a NATO în ceea ce privește Rusia pe două direcții: descurajare și apărare puternice, combinate cu dialogul.

El a salutat desfășurările defensive suplimentare ale aliaților NATO în partea estică a Alianței și a subliniat necesitatea de a continua să se îmbunătățească gradul de cunoaștere a situației NATO și de a consolida apărarea colectivă și descurajarea, având în vedere situația actuală de securitate. De altfel, o mare parte dintre ranforsările militare vizează regiunea Mării Negre și României.

De asemenea, liderii au convenit asupra importanței continuării dialogului cu Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a invitat pe toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni ulterioare pentru a discuta despre securitatea europeană, inclusiv despre situația din Ucraina și din jurul acesteia, despre relațiile NATO-Rusia, precum și despre controlul armelor și neproliferare.

Din partea Uniunii Europene, Ursula von der Leyen a reafirmat sprijinul ferm al UE pentru Ucraina, care include anunțul Comisiei Europene al unui nou pachet de sprijin de 1,2 miliarde EUR sub forma unui pachet de asistență financiară de urgență și 120 de milioane EUR sub formă de granturi suplimentare.

“Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă lucrează la o gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, Comisia a colaborat cu statele membre și cu aliații în ceea ce privește pregătirea, de la energie la securitatea cibernetică”, a transmis executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Coordonarea dintre Europa și Statele Unite s-a manifestat și în prima parte a zilei de luni, când secretarul de stat al SUA Antony Blinken a participat prin videoconferință la reuniunea miniștrilor de externe din UE, context în care miniștrii de externe europeni au adoptat un set de concluzii comune prin care au respins conceptul ”sferelor de influență” și au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă.

De la Paris, Palatul Elysee a anunțat că preşedintele Emmanuel Macron îi va propune ”o cale de dezescaladare” în criza ucraineană omologului său rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri,”în următoarele zile”, mai ales că Franța insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană în baza ideii lui Macron privind o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Astfel, rodul rundelor de discuții diplomatice continuă să întârzie în timp ce escaladarea tensiunilor continuă.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernul salută decizia OCDE privind începerea negocierilor de aderare cu România: Apartenența la OCDE va consolida profilul internațional al României

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia OCDE de a deschide negocierile de aderare cu România: Rămânem angajați să atingem obiectivul de aderare

INTERNAȚIONAL12 hours ago

OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”

MAREA BRITANIE14 hours ago

Regatul Unit nu va ezita să adopte ”cele mai grele” sancțiuni decise vreodată contra Rusiei, dacă Moscova recurge la o nouă agresiune împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Stella Kyriakides: Comisia Europeană va sprijini Planul României de Combatere a Cancerului în toate etapele sale

CONSILIUL UE16 hours ago

Șeful diplomației UE pledează pentru crearea forței europene de reacție rapidă: Tensiunile cu Rusia, cel mai recent exemplu că Europa este în pericol

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Premierul Poloniei, îngrijorat de refuzul Berlinului de a furniza arme Ucrainei: Este o „mare dezamăgire” că Germania blochează sprijinul Estoniei pentru Kiev

ROMÂNIA16 hours ago

Transparency International: România, printre cele mai corupte trei țări din UE, alături de Ungaria și Bulgaria

U.E.16 hours ago

Opoziția din Ungaria îi cere lui Viktor Orban să-și anuleze vizita în Rusia de pe 1 februarie, în contextul situației ”tensionate” privind Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Supraviețuitoarea Holocaustului Margot Friedländer, în vârstă de 100 de ani, se va adresa eurodeputaților pentru a marca Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului

ROMÂNIA18 hours ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA21 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda6 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE7 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.7 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Advertisement

Team2Share

Trending