Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Mutare importantă împotriva PPE înaintea Consiliului European: Dacian Cioloș, liderul Renew Europe, anunță că nu există o majoritate în Parlamentul European în susținerea lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului, nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, au declarat joi liderii acestor facțiuni europarlamentare, potrivit Politico Europe. Declarațiile acestor lideri apar cu câteva ore înaintea un summit crucial al Consiliului European, dedicat și unui compromis pentru numirea liderilor instituțiilor UE în perioada 2019-2024.

Grupul liberal și social-democrat i-au spus în mod oficial liderului PPE, Manfred Weber, că nu va obține voturile lor“, a declarat co-liderul Verzilor, Philippe Lamberts, într-o conferință de presă, acesta afirmând că Verzii nu au luat încă o decizie și cer un ”acord pe un program politic” înainte de a hotărî asupra candidatului.

Dacian Cioloș, liderul grupului liberal Renew Europe din Parlamentul European, a confirmat că Weber nu are sprijinul lor.

Pentru moment, nu există majoritate pentru candidatura lui Weber“, a spus Cioloș, înainte de a participa la summitul liderilor liberali de la Bruxelles dinaintea reniunii Consiliului European.

Cioloș a declarat că liberalii încă o sprijină comisarul pentru concurență Margrethe Vestager pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Anunțurile liderilor de grupuri politice apar și în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron a avut deja o întrevedere cu premierii social-democrați din Spania și din Portugalia, care îl susțin pe Frans Timmermans în cursa pentru șefia Comisiei Europene.

Chiar dacă liderii din hemiciclu și-au reafirmat sprijinul pentru ca viitorul președinte al Comisiei Europene să fie un Spitzenkandidat sau candidatul cap de listă pe care o majoritate a Parlamentului European l-ar susține, grupurile politice nu au reușit să se pună de acord asupra numelui pe care îl susțin: Manfred Weber de la PPE, Frans Timmermans pentru Socialiști sau Margrethe Vestager pentru liberali.

În privința majorității politice pro-europene din Parlament, situația este clară: Pentru prima dată, PPE (181 de membri) și S&D (153) nu mai pot constitui o majoritate bipartizană în Parlamentul European (minim 376), fiind necesară includerea unei a treia forțe politice, fie Renew Europe (108), fie Verzii (75). Într-un caz fericit, o coaliție a tuturor celor patru grupuri determină o majoritate de 519 din 751 de eurodeputați. Fără susținerea din partea S&D și Renew Europe (261 de eurodeputați, în total), este imposibil pentru grupul PPE să formeze o majoritate fără a apela la o coaliție cu extrema dreaptă, ceea ce nu pare a fi opțiune.

Citiți și Urzeala tronurilor în UE, ziua Z: Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni se reunesc pentru a găsi un compromis în numirea șefilor instituțiilor UE, însă calculele politice nu sunt în favoarea lor

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European de vară, un summit marcat de subiecte importante privind adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024, viitorul buget european, Brexit sau relațiile externe, însă gândurile și acțiunile lui Macron, Merkel, Iohannis & co se vor îndrepta mai degrabă spre ceea ce a devenit o adevărată urzeală a tronurilor și o mare vânătoare de posturi la vârful Uniunii: Cine va ocupa pozițiile cheie în instituțiile UE, de la președinția Comisiei Europene și până la cea a Consiliului European?

Liderii europeni au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate. Pentru aceeași perioadă i-au încredințat lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică. În paralel, Parlamentul European și-a reafirmat susținerea pentru procesul candidatului cap de listă (Spitzenkandidaten), iar șefii de stat sau de guvern și-au desemnat șase coordonatori (câte doi de la fiecare familie politică – PPE, Socialiști, Liberali) pentru a facilita un compromis, însă reuniunea celor șase a identificat ”provocări” în discuții.

Principiile enunțate de liderii europeni la precedentul summit din 28 mai sub – gen, geografie, demografic și afiliere politică – au creat contextul pentru a permite avansarea sau lansarea diferitelor nume pentru funcțiile cheie în fruntea instituțiilor UE, printre care Angela Merkel, Klaus Iohannis sau Dalia Gribauskaite în fruntea Consiliului European, Margrethe Vestager, Michel Barnier sau Kristalina Georgieva în fruntea Comisiei Europene, dincolo de candidații deja anunțați oficial – Manfred Weber și Frans Timmermans, numele acestuia din urmă fiind vehiculat și pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE. Separat, șefia Băncii Centrale Europene pare a fi deopotrivă un măr de discordie sau o monedă de schimb între Franța și Germania, în vreme ce Spania, prin poziția tot mai influentă a prim-ministrul social-democrat Pedro Sanchez, dorește să obțină una dintre pozițiile cheie, creând premisele pentru ca Madridul să înlocuiască o Romă condusă de populiști și care actualmente are trei italieni în poziții cheie: președintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant și președintele Băncii Centrale Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Finlanda: Social-democrata Sanna Marin a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria țării

Published

on

Social-democraţii din Finlanda, care conduc o coaliţie guvernamentală formată din cinci partide, au ales-o duminică pe Sanna Marin, ministrul transporturilor în vârstă de 34 de ani, să devină premier săptămâna viitoare, urmând să fie cel mai tânăr prim-ministru din istoria ţării, preluând această funcţie după demisia lui Antti Rinne, informează Reuters.

Antti Rinne a demisionat la începutul acestei săptămâni după ce Partidul de Centru, membru al coaliţiei, a spus că îşi retrage sprijinul pentru el din cauza felului în care a gestionat o grevă a poştaşilor.

Avem multă muncă de făcut pentru a restabili încrederea”, a declarat Sanna Marin presei după ce a obţinut la limită votul în rândul membrilor din conducerea partidului, informează Agerpres.

Pe locul al doilea s-a plasat Antti Lindman, şeful grupului parlamentar al partidului (SDP).

“Avem un program de guvernare comun care ţine coaliţia împreună”, a mai spus Sanna Marin.

Coaliţia, care a ajuns la guvernare în urmă cu doar şase luni, a convenit să continue programul după ce Rinne a anunţat că demisionează la cererea Partidului de Centru.

Antti Rinne a demisionat săptămâna trecută după ce un membru al coaliției de guvernământ și-a retras sprijinul pentru acesta pe fondul nemulțumirilor legate de gestionarea unor greve ale muncitorilor din companiile de stat.

Demisia premierului Rinne vine într-un moment delicat, în care Finlanda se află pe ultima sută de metri la prezidarea Consiliului Uniunii Europene și joacă rolul central în negocierile privind componența următorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, negocieri marcate de tensiuni între statele membre care doresc diminuarea alocărilor bugetare către anumite domenii și state membre, precum România, care s-au coalizat pentru a obține mai mulți bani pentru coeziune și agricultură, fonduri vitale pentru dezvoltarea regiunilor europene rămase în urmă. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen și noul președinte al Consiliului European și-au preluat oficial mandatele. În aceeași zi, UE aniversează 10 ani ai Tratatului de la Lisabona

Published

on

© European Union 2019

Noua Comisie Europeană, prima din istorie condusă de o femeie, precum și noul președinte al Consiliului European și-au preluat oficial prerogativele duminică, 1 decembrie, cu un program care se anunţă foarte încărcat şi cu mai multe propuneri concrete în primele 100 de zile de la preluarea mandatului. Preluarea acestor mandate coincide și cu un alt capitol de istorie europeană, aniversarea a 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, actul de funcționare al Uniunii Europene prin intermediul căruia, de pildă, a fost creată instituția Consiliului European.

Noii lideri ai celor două instituții UE, succesori ai lui Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, Ursula von der Leyen și Charles Michel vor fi prezenți duminică la Casa Istoriei Europene de la Bruxelles, alături de președintele Parlamentul European David Sassoli și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde, la o ceremonie de marcare a unui deceniu de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Ursula von der Leyen și Charles Michel au devenit președinții Comisiei Europene și Consiliului European în urma unui acord între șefii de state sau de guverne. Spre deosebire de Michel, care a trebuit validat doar de liderii europeni, von der Leyen a trecut printr-un amplu proces de învestire în funcție, de la un vot majoritar fragil de alegere în funcție în Parlamentul European, la formarea echipei de comisari europeni și audierile complexe și prelungite ale acestora în comisiile PE și până la votul consistent din 27 noiembrie. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri. 


În lipsa unui comisar desemnat al Marii Britanii, împotriva căreia a fost lansată o procedură de infringement, noua Comisie Europeană este formată din 27 de comisari, între care și comisarul pentru transporturi nominalizat de România, Adina Vălean. Structura Comisiei Europene 2019-2024 este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovație, cercetare, tineret, cultură și educație); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Mai multe despre noua Comisie Europeană aici.

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Fondurile pentru coeziune și agricultură vor fi integrate în conceptul mai larg al Pactului Ecologic European și al digitalizării. Va trebui să ajustăm bugetul
Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Europa nu va fi niciodată o alianță pur militară. Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO

Politico Europe: Care sunt provocările noii Comisii?

Printre promisiunile pe care le-a făcut în Parlamentul European înainte de votul de confirmare din iulie sunt propunerea unui Pact ecologic european în urma aplicării căruia Europa ar urma să devină primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, propunerea unui instrument legal privind instituirea unui salariu minim corect la nivelul UE, propunerea de măsuri de transparenţă privind salarizarea menite să asigure echitatea de gen, precum şi iniţierea unei legislaţii asupra “implicaţiilor umane şi etice” ale inteligenţei artificiale.

Într-un articol intitulat “Provocarea reală de 100 de zile a Ursulei von der Leyen”, Politico Europe prezintă calendarul primelor 100 de zile ale noii Comisii Europene, în care, pe lângă sarcinile asumate de preşedinta sa, echipa executivului european va trebui să gestioneze şi numeroase alte chestiuni aflate sau nu în afara controlului său.

Deşi mandatul oficial al noii Comisii a început pe 1 decembrie, prima întâlnire oficială a Colegiului Comisarilor va avea loc pe 4 decembrie, în care vor fi luate mai multe decizii birocratice, printre care metodele de lucru, inclusiv ordinea de succesiune în executiv, respectiv ordinea în care vicepreşedinţii îi vor prelua atribuţiile în absenţă.

Pe 11 decembrie se aşteaptă deja ca Ursula von der Leyen să-şi prezinte Pactul ecologic european sau “European Green Deal”, un pachet foarte ambiţios de propuneri pentru combaterea schimbării climatice, care se anticipează că va fi piesa de rezistenţă a preşedinţiei ei.

von der Leyen speră ca liderii UE, care se vor aduna la Consiliul European pe 12 decembrie, se vor pune de acord asupra obiectivului de neutralitate din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Mulţi militanţi ai cauzei susţin că sunt necesare obiective şi mai ambiţioase, dar liderii UE nu au adoptat nici măcar obiectivul referitor la 2050 la summitul din luna iunie din cauza opoziţiei unor ţări din Europa Centrală şi de Est.

Iar a doua zi, la Consiliul European, se aşteaptă o discuţie tensionată privind noul Cadru Financiar Multianual, care se va aplica pe o perioadă de şapte ani începând cu 1 ianuarie 2021. Ursula von der Leyen şi echipa ei vor depune eforturi pentru a schimba gândirea liderilor statelor membre pentru a face loc priorităţilor ei politice, care nu au fost luate în considerare când Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea ei iniţială de buget, în mai 2018.

Înainte de finalul anului, Comisia von der Leyen, împreună cu experţii naţionali în securitate cibernetică, trebuie să finalizeze o listă de măsuri pe care ţările le pot lua pentru a reduce riscurile asupra reţelelor 5G.

31 ianuarie, ziua a 62-a dintre primele o sută ale mandatului ei, ar putea fi ziua Brexitului sau a unei noi amânări. În funcţie de evoluţiile din Marea Britanie, Ursula von der Leyen şi echipa ei ar putea începe în sfârşit negocierile privind un acord comercial cu Londra, dacă nu cumva liderii UE vor fi acceptat o nouă amânare.

Politico Europe mai notează că după primele 100 de zile, chiar dacă va reuşi să mobilizeze majorităţi în Parlamentul European și depășească diviziunile şi tensiunile între capitalele europene, şi chiar să treacă peste capcana Brexit-ului şi pericolele sale, noua şefă a a Comisiei Europene tot va mai avea în faţă 94% din mandat şi o sumedenie de probleme.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk i-a predat lui Charles Michel mandatul de președinte al Consiliului European: ”Europa este cel mai bun loc de pe Pământ”

Published

on

Donald Tusk i-a predat, vineri, lui Charles Michel mandatul de președinte al Consiliului European, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în clădirea Consiliului, la Bruxelles. Fostul prim-ministru polonez, șef al Consiliului European din 2014, va prelua funcția de președinte al Partidului Popular European, în vreme ce Michel, fost prim-ministru al Belgiei, devine lider al instituției responsabile de organizarea summit-urilor europene în urma unui acord între șefii de state sau de guverne din țările UE.

”După cum ați observat, problema conducerii Consiliului este o chestiune internă belgiano-poloneză. Nu văd de ce am schimba asta”, a glumit Donald Tusk, în condițiile în care primul președinte al Consiliului European a fost Herman van Rompuy (2009-2014, la rândul său fost prim-ministru belgian.

Tusk, care a ales un mod inedit de a-i preda ștefeta lui Michel, a inventariat din nou crizele pe care UE le-a avut de înfruntat, culminând cu Brexit și glumind că ”unii observatori includ în aceste crize și faptul că au fost doi de Donald, la Washington și la Bruxelles”. Donald Tusk este recunoscut pentru modul original în care 

”Obiectivul nostru comun este și ar trebui să fie unitatea Uniunii Europene. (…) Sunt foarte mândru că în ultimii cinci ani am avut privilegiul de a servi Europa. Nu pentru a servi o idee abstractă, ci pentru oameni, națiuni și interesele lor comune. Europa este cel mai bun loc de pe Pământ, cel puțin atâta timp cât rămâne un continent de libertate și stat de drept, care este locuit de o comunitate conștientă de istoria și cultura sa”, a completat Tusk.

De cealaltă parte, Charles Michel și-a început discursul de primire a mandatului cu un tribut pentru Donald Tusk și a subliniat că ”va fi un privilegiu să servească cetățenii europeni”.

”În ultima lună, am călătorit prin Europa, vorbind cu oamenii. Am auzit atât de multe idei pozitive despre cum putem colabora și crea o unitate de neîntrerupt. Impresia mea copleșitoare este energia și optimismul despre viitorul Europei. Astăzi Uniunea noastră ar trebui să fie mândră de cât de departe am ajuns. Două războaie mondiale, un război rece, Zidul Berlinului, dictaturile au distrus vieți. Toate acestea sunt în spatele nostru. Astăzi trăim în pace. Dar trebuie să rămânem vigilenți, foarte vigilenți. Vreau să fac totul pentru a promova respectul și înțelegerea reciprocă între liderii europeni și țările noastre. (…) Vreau ca Europa să devină lider global al economiei verzi, cu locuri de muncă, inovație și o calitate înaltă a vieții. Trebuie să găsim o cale de înaintare care să funcționeze pentru toate statele membre. Și oamenii lor”, a spus Michel.

Ca parte a turneului său diplomatic înainte de preluare mandatului, Charles Michel s-a aflat, miercuri, la București pentru o întrevedere cu Klaus Iohannis.

Primul eveniment major pentru Charles Michel în noua sa funcție va fi Consiliul European de iarnă din 12-13 decembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending