Regina Máxima a Olandei va începe să lucreze ca militar cu normă parțială după ce s-a alăturat ca rezervist forțelor armate olandeze, o decizie venită pe fondul eforturilor de a atrage voluntari care să sporească efectivele armatei în noul context european de securitate

Regina Máxima a Țărilor de Jos s-a înrolat în această săptămână ca rezervist întrucât securitatea țării „nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă”, a anunțat Casa Regală, citată de The New York Times, care precizează că este un gest simbolic de sprijin pentru armată.

Casa Regală de Orania a declarat că regina, „la fel ca mulți alții, dorește să contribuie la această securitate”.

Máxima calcă astfel pe urmele propriei fiice. Prințesa moștenitoare Amalia, succesoarea tronului olandez, a finalizat luna trecută instruirea militară de bază ca rezervist voluntar în armată.

Ministerul Apărării din Olanda a difuzat o serie de imagini cu regina parcurgând o serie de antrenamente în cadrul forțelor armate.

„Regina Máxima a început activitatea ca rezervist în cadrul Armatei Regale a Țărilor de Jos. De la 1 februarie, ea a fost numită soldat, iar astăzi a început aceeași instruire militară de bază ca și ceilalți rezerviști. Prin acest demers, regina aduce o contribuție personală la securitatea Țărilor de Jos”, arată sursa citată.

Koningin Máxima is gestart als reservist bij de Koninklijke Landmacht. Sinds 1 februari is zij aangesteld als soldaat en vandaag begon zij aan dezelfde militaire basisopleiding als andere reservisten. Zo levert zij een persoonlijke bijdrage aan de veiligheid van Nederland. 🇳🇱💪 pic.twitter.com/slT5S1xjx3

— Ministerie van Defensie (@Defensie) February 4, 2026

Decizia reginei a fost apreciată de purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Klaas Meijer, care a subliniat că înrolarea a fost alegerea ei, potrivit Euronews.

Ministerul Apărării a precizat că pregătirea reginei va cuprinde „toate componentele militare practice și teoretice necesare pentru a deveni rezervist”. Acestea includ rezistența fizică, autoapărarea, tragerea cu arma, citirea hărților și dreptul militar.

După finalizarea instruirii, regina va primi gradul de locotenent-colonel și va fi „desfășurată acolo unde va fi nevoie”, a mai transmis Ministerul Apărării.

Familiile regale din Europa au o tradiție îndelungată de înrolare în armată, însă acest lucru s-a extins relativ recent și la femei. În urmă cu cinci ani, prințesa Elisabeth, moștenitoarea tronului Belgiei, s-a înscris pentru un an la o școală militară din Bruxelles, pentru a se pregăti pentru îndatoririle sale regale.

La finalul lunii noiembrie a anului trecut, Guvernul suedez a anunțat, într-un comunicat tradus în limba rusă, că a efectuat un exercițiu de simulare de război la care au luat parte, pe lângă forțele armate, regele Suediei, prințesa moștenitoare și mai mulți aleși.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat decrete prin care a impus sancțiuni împotriva a 66 de persoane fizice și 62 de entități juridice, măsurile vizând cetățeni și rezidenți ai Rusiei, Hong Kongului, Kârgâzstanului și Emiratelor Arabe Unite, potrivit unui comunicat al președinției Ucrainei. 

Primul decret vizează limitarea capacităților industriei de apărare a Rusiei. În total, acesta vizează 24 de persoane fizice și 27 de persoane juridice. Printre acestea se numără companii care furnizează bunuri utilizate la fabricarea de componente pentru rachete și drone rusești, pe care Rusia le-a utilizat, printre altele, în timpul unui atac asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă.

„Fără componente străine, o astfel de producție ar fi imposibilă. De aceea, este esențial să se continue consolidarea presiunii în acest sens”, se arată în comunicatul citat. 

Al doilea decret vizează infrastructura financiară a Moscovei și, în mod specific, pe cei care ajută Rusia să eludeze sancțiunile impuse de Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite. Acesta se aplică unui număr de 42 de persoane fizice și 35 de persoane juridice.

Acest pachet include, printre altele, ecosistemul rețelei de criptomonede A7, prin intermediul căreia se efectuează plăți pentru furnizarea de componente utilizate în producția de rachete rusești. De asemenea, au fost impuse sancțiuni Asociației dezvoltatorilor și utilizatorilor de tehnologii care susțin piața criptomonedelor din Rusia și acumularea industrială de monedă virtuală (minare). Măsurile vizează, de asemenea, furnizorii de servicii de plată, proprietarii de criptomonede și bursele de criptomonede.

Unele dintre aceste decizii vor fi incluse în cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, care se află deja în etapa finală și ar putea fi adoptat până la sfârșitul acestei luni.

Comisia Europeană a propus vineri cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care extinde restricțiile asupra sectorului energetic, băncilor, bunurilor și serviciilor rusești.

Al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei include o interdicție totală a serviciilor maritime pentru petrolul brut rusesc și vizează încă 43 de nave care fac parte din așa-numita flotă fantomă. Acesta adaugă interdicții privind furnizarea de servicii de întreținere și alte servicii pentru tancurile de GNL și spărgătoarele de gheață, pentru a afecta și mai mult proiectele de export de gaze naturale — o măsură care le-ar împiedica să utilizeze porturile europene. 

Propunerea Comisiei vine în urma unei runde de negocieri trilaterale între negociatorii ucraineni, americani și ruși, care au avut loc săptămâna aceasta la Abu Dhabi, unde Ucraina și Rusia au convenit să facă schimb de 314 prizonieri de război.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avut sâmbătă o întrevedere cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal, în cadrul căreia cei doi au discutat despre cooperarea energetică.

„Astăzi, pe teren, la granița cu Ucraina. Acolo unde lucrurile se văd altfel decât din documente.În acest context, m-am întâlnit cu Denys Shmyhal, ministrul Energiei din Ucraina, pentru că, indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie. Simplu. Fără excepții”,  a scris Bogdan Ivan, pe Facebook.

Bogdan Ivan a subliniat că poziția României este una fermă, arătând că interconectările dintre România și Ucraina trebuie operate în condiții de maximă siguranță, inclusiv în situații de urgență.

Totodată, ministrul a precizat că România își exercită rolul în rețeaua europeană ENTSO-E, sprijinind Ucraina fără a afecta funcționarea Sistemului Energetic Național, și a reafirmat că protejarea consumatorilor români rămâne o prioritate în orice decizie de operare.

„Ucraina face eforturi continue pentru a menține funcționarea sistemului energetic în condiții extrem de dificile și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Cooperarea regională și coordonarea tehnică sunt esențiale pentru stabilitate, de ambele părți ale graniței”, a spus Bogdan Ivan.

El a mai precizat că a adus la aceeași masă Transelectrica, prin colegul său Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda punctual subiectele privind continuitatea și echilibrul rețelei, inclusiv fluxurile transfrontaliere.

„Alături de mine s-a aflat și domnul deputat Eugen Bejinariu. România ajută. Responsabil, cu infrastructură care funcționează și cu atenție permanentă la propria securitate energetică”, a concluzionat ministrul Energiei.