Connect with us

NATO

NATO acuză Rusia de eșec și de prejudiciere a securității euro-atlantice după ce SUA au demarat procedurile de retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare

Published

on

Țările NATO susțin poziția Statelor Unite de a începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și critică Rusia pentru eșecul său în a demonstra că respectă prevederile acestui acord încheiat în anul 1987 și care reprezenta o înțelegere cheie pentru menținerea echilibrului strategic în Europa.

”Aliații au sprijinit ferm constatarea Statelor Unite că Rusia este în flagrantă încălcare a obligațiilor care îi revin în temeiul Tratatului INF și au invitat Rusia să revină urgent la respectarea completă și verificabilă”, se arată în declarația Consiliului Nord-Atlantic remisă CaleaEuropeană.ro, la scurt timp după anunțul secretarului de Stat Mike Pompeo privind începerea procedurilor de retragere a SUA din acest tratat și suspendarea obligațiilor ce decurg din acesta cu data de 2 februarie.

Cele 29 de țări aliate punctează faptul că atât SUA, cât și aliații au continuat să ”mențină dialogul cu Rusia” și își exprimă regretul că ”Rusia, ca parte a unui comportament al său mai larg, continuă să nege faptul că încalcă Tratatul INF”.

În textul citat, aliații NATO punctează că acțiunea Statelor Unite este un ”răspuns la riscurile pe care Rusia le provoacă securității euro-atlantice prin testarea, producerea și utilizarea sistemelor rachetelor de croazieră cu lansare de la sol 9M729”.

Totodată, țările Alianței Nord-Atlantice transmit Rusiei că poartă ”unica responsabilitate pentru întreruperea acestui tratat” dacă nu revine la respectarea completă și verificabilă a acordului în termen de șase luni.

Potrivit anunțului oficial de la Washington, Statele Unite își suspendă începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și demarează procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987.

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat pe 8 decembrie 1987, la Washington, de către fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul preşedinte american Ronald Reagan, interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km şi a pus capăt crizei rachetelor declanşate în 1980 prin desfăşurarea de rachete sovietice SS-20 cu focoase nucleare ce erau îndreptate către capitale occidentale.

În martie 2018, Rusia a făcut cunoscută racheta sa de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă. Recent, înaintea unui Consiliu NATO-Rusia, Moscova a făcut publice date privind caracteristicile rachetei de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, potrivit cărora sistemul are o rază de acțiune de 480 km, sub limita de 500 km impusă de tratat.

SUA apreciază că racheta respectivă reprezintă o încălcare a INF, în timp ce secretarul general al NATO a avertizat că această rachetă are capacitate nucleară, este dificil de depistat și poate ajunge în orașele europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

NATO

Generalul Daniel Petrescu, avansat în grad de general locotenent cu trei stele de președintele Klaus Iohannis, este noul locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării

Published

on

© Armata României/ Facebook

Generalul-maior Daniel Petrescu a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcţia de locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării, printr-un ordin semnat de ministrul Apărării, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN) remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa citată amintește Daniel Petrescu a fost înaintat, începând cu data de 14 august 2019, prin decret al preşedintelui României, Klaus Iohannis, la gradul de general-locotenent – cu trei stele.

Generalul-locotenent Daniel Petrescu a îndeplinit, din august 2017 până la această dată, funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).

“Experienţa sa profesională include funcţii deţinute la nivel tactic, operativ şi strategic în cadrul Forţelor Terestre Române, în comandamente NATO şi în teatrele de operaţii. Este veteran al teatrelor de operaţii, cu misiuni executate în Angola (1995-1996-misiunea UNAVEM III şi 1998-1999- misiunea MONUA), Albania (1997), iar la comanda Batalionului 2 Infanterie Călugăreni a executat misiuni în Kosovo (2003), Bosnia-Herţegovina (2004), Irak (2005) şi Afganistan (2007)”, se arată în comunicatul MApN.

În perioada iunie 2013 – iulie 2016, Petrescu a îndeplinit funcţia de reprezentant militar al şefului Statului Major General la Comandamentul Aliat pentru Transformare, Norfolk, Virginia, SUA.

Tot prin ordin al ministrului Apărării, generalul-maior Ovidiu Uifăleanu a fost numit, începând cu data de 13 august, în funcţia de consilier coordonator domeniu al ministrului Apărării, iar atribuţiile de şef al Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) sunt îndeplinite de generalul-maior Dorin Blaiu, comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului SMFT.

De asemenea, generalul-maior Iulian Berdilă a fost numit, începând cu data de 20 august 2019, în funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, despre creșterea numărului de soldați americani în România: Președintele Trump a fost foarte deschis. Voi continua discuțiile cu secretarul Apărării

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat, după întâlnirea cu Donald Trump de la Casa Albă, că a discutat cu acesta despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, despre investițiile americane în România, cu accent pe cele din energie și despre sporirea numărului de soldați americani prezenți pe teritoriul țării noastre.

Am arătat disponibilitatea României de a găzdui contingente mai mari americane și președintele Trump a fost foarte deschis. Iar cu secretarul Apărării am rămas noi doi că vom continua discuția, foarte aplicată, și mult mai tehnică, pentru a vedea foarte concret unde se poate realiza așa ceva, fiindcă nu avem nevoie doar așa, generic, de o mărire a numărului, ci vrem să avem mai mulți militari, de exemplu, în Brigada Multinațională, în Comandamentul Regional pe care dorim să-l creăm, în Poliția Aeriană și multe alte lucruri foarte concrete care, cu siguranță, le voi discuta cu proxima ocazie”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferință de presă organizată la sediul Ambasadei României în SUA.

“Noi avem prezență permanentă. Avem bazele care funcționează, dintre care aș menționa doar Kogălniceanu, care este extrem de importantă”, a mai spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu. Astfel, președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

În cadrul documentului este menționat nivelul de excelență al cooperării bilaterale în plan politico-militar.

De asemenea, în timpul întâlnirii Iohannis – Trump din Biroul Oval, Casa Albă a dat publicității un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În cadrul comunicatului respectiv, Donald Trump se referă la România ca ”aliat ferm”, și precizează că ”România este un aliat inestimabil al NATO și sprijină eforturile de securitate ale Statelor Unite și internaționale în regiune și la nivel mondial”.

România găzduiește o prezență rotațională de aproximativ 1.000 de soldați din Statele Unite, precum și facilitatea Aegis Ashore a Statelor Unite, care sprijină apărarea NATO împotriva rachetelor balistice”, mai precizează sursa menționată. 

Anterior vizitei în SUA, președintele Iohannis a susținut că România este dispusă să găzduiască mai multe efective militare americane și a indicat că decizia recentă a CSAT de a crește numărul de militari în Afganistan a survenit la solicitarea părții americane.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending